7,897 matches
-
desen drăguț”, "une grosse valise" „o valiză mare”, "un haut bâtiment" „o cladire înaltă”, "un long discours" „un discurs lung”, "un vieux monsieur" „un domn bătrân”, "de nombreuses observations" „numeroase observații”. De notat însă că și aceste adjective ajung după substantiv dacă au la rândul lor un atribut: "un bâtiment haut de 100 mètres" „o cladire înaltă de 100 de metri”. Dacă un asemenea adjectiv are complement exprimat prin adverb, atunci în cazul unor adverbe, adjectivul se plasează tot după substantiv
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
substantiv dacă au la rândul lor un atribut: "un bâtiment haut de 100 mètres" „o cladire înaltă de 100 de metri”. Dacă un asemenea adjectiv are complement exprimat prin adverb, atunci în cazul unor adverbe, adjectivul se plasează tot după substantiv ("une maison suffisamment grande" „o casă suficient de mare”), dar cu alte adverbe acest lucru nu este obligatoriu: "une maison assez grande" sau "une assez grande maison" „o casă destul de mare”. Unele adjective al căror loc este în general după
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
une maison suffisamment grande" „o casă suficient de mare”), dar cu alte adverbe acest lucru nu este obligatoriu: "une maison assez grande" sau "une assez grande maison" „o casă destul de mare”. Unele adjective al căror loc este în general după substantiv pot ajunge și înaintea să, daca pe langă sensul lor de bază au și un sens afectiv adăugat de vorbitor. Acest fenomen este numit de unii lingviști „antepunere descriptiva”: "Devant la maison, îl y avait un tas de neige énorme
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
y avait un tas de neige énorme" „Înaintea casei era o grămadă de zăpadă enormă”; "Devant la maison, îl y avait un énorme tas de neige" „Înaintea casei era o enormă grămadă de zăpadă”. Unele adjective pot sta și înaintea substantivului, și după acesta, cu sensuri diferite în funcție de poziție: Un substantiv poate avea și două sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează prin faptul că lângă substantiv
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
o grămadă de zăpadă enormă”; "Devant la maison, îl y avait un énorme tas de neige" „Înaintea casei era o enormă grămadă de zăpadă”. Unele adjective pot sta și înaintea substantivului, și după acesta, cu sensuri diferite în funcție de poziție: Un substantiv poate avea și două sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează prin faptul că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
substantivului, și după acesta, cu sensuri diferite în funcție de poziție: Un substantiv poate avea și două sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează prin faptul că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
faptul că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe" „bugetul militar rus”. Se întâmplă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe" „bugetul militar rus”. Se întâmplă adesea că substantivul să nu fie folosit cu articol. Lipsa articolului are motive semantice complexe sau caracterizează construcții arhaice. În același timp, fiecare caz are excepții. 1. Cu nume proprii Mai
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe" „bugetul militar rus”. Se întâmplă adesea că substantivul să nu fie folosit cu articol. Lipsa articolului are motive semantice complexe sau caracterizează construcții arhaice. În același timp, fiecare caz are excepții. 1. Cu nume proprii Mai multe categorii de nume proprii se folosesc fără articol dacă n-au
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Excepții: "Le Havre", "La Rochelle" etc. Dintre numele de țări, doar câteva nu primesc articol, de exemplu "Israël" „Israel”. Mai multe nume de insule nu au nici ele articol: "Cuba", "Madagascar" etc. 2. După prepoziții și conjuncții, lipsa articolului înaintea substantivului comun depinde de sensul prepoziției/conjuncției. Exemple cu prepoziții: O conjuncție după care nu se folosește articol este "comme" cu sensul „că, în calitate de”: "Îl travaille comme ingénieur" „Lucrează ca inginer”. Același sens îl are și locuțiunea conjuncționala "en tânt que
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
vin, nici bere”. Însă "ni" nu înlocuiește articolul hotărât: "Elle n’aime ni le vin ni la bière" „Nu-i place nici vinul, nici berea”. 5. Numele de ocupație în funcție de nume predicativ se folosesc fără articol dacă subiectul este un substantiv sau un pronume personal, si daca numele de ocupație nu are atribut: "Paul/Îl est journaliste" „Paul/El e ziarist”, dar "C’est un journaliste" „(Acesta) e un ziarist” (subiectul nu este substantiv sau pronume personal), "Paul est un journaliste
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
folosesc fără articol dacă subiectul este un substantiv sau un pronume personal, si daca numele de ocupație nu are atribut: "Paul/Îl est journaliste" „Paul/El e ziarist”, dar "C’est un journaliste" „(Acesta) e un ziarist” (subiectul nu este substantiv sau pronume personal), "Paul est un journaliste renommé" „Paul e un ziarist renumit” (numele are atribut). 6. [Apoziție|Apoziția]] poate fi de asemenea fără articol: "Nous avons mangé de la polenta, plat traditionnel roumain" „Am mâncat mămăligă, mâncare tradițională românească”. 7
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
et autres chercheurs s’occupent de ce problème" „Financiari, urbaniști, economiști, juriști și alți cercetători se ocupă de această problemă”. 8. În titluri, incripții, meniuri: Adjectivul poate avea complement care, în afară construcțiilor comparative, poate fi exprimat de un adverb, un substantiv, un pronume sau un verb la infinitiv cu prepoziție. Acestea se plasează în felul următor: Pronumele care exprimă complementul este cel mai adesea de forma accentuată, dar cu unele adjective poate fi și de forma neaccentuata, și atunci este fără
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de": "la plus belle de toutes „cea mai frumoasă dintre toate”. Și adjectivul poate avea mai multe complemente: "C’est très difficile à comprendre" „E foarte greu de înțeles”. Și un adverb poate avea complement exprimat prin adverb ori prin substantiv sau pronume cu prepoziție, iar construcțiile grupului adverbial se aseamănă și ele cu ale grupului adjectival: trop vite" „prea repede”, "indépendamment des circonstances „independent de împrejurări”, "contrairement à țoi" „spre deosebire de tine”. În câteva cazuri, complementul exprimat prin adverb urmează adverbul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
un adverb care îl face aproximativ, îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral: "trențe seulement" „numai treizeci”, "trențe heures seulement" „numai treizeci de ore”. În limba franceză, în propoziția afirmativa canonica, adică în aceea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral: "trențe seulement" „numai treizeci”, "trențe heures seulement" „numai treizeci de ore”. În limba franceză, în propoziția afirmativa canonica, adică în aceea în care sunt trei părți de propoziție, predicatul constând dintr-un singur
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
avem o frază cu sensul „Este cravată pe care o prefer” (față de altă cravată). Unei părți de propoziție nu numai i se poate atribui rolul de tema, ci se poate și scoate în evidență prin acest procedeu. Subiectul exprimat prin substantiv poate fi scos în evindență reluându-l prin pronumele personal formă accentuată corespunzător: Leș vrais coupables, eux, buvaient des apéritifs au bistrot" „Adevărații vinovați beau aperitive la cârciuma” (în contrast cu nevinovații considerați vinovați). Pronumele poate fi și de forma neaccentuata: Mon
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
buvaient des apéritifs au bistrot" „Adevărații vinovați beau aperitive la cârciuma” (în contrast cu nevinovații considerați vinovați). Pronumele poate fi și de forma neaccentuata: Mon père, îl parle peu" „Tatăl meu vorbește puțin” (față de altcineva). Scoaterea în evidență este mai puternică dacă substantivul este reluat cu ambele forme ale pronumelui: "Mon père, lui, îl parle peu". Și pronumele personal de persoana a treia poate fi scos în evidență cu acest procedeu (Lui, îl ne viendra pas" „El nu va veni”), dar este scos
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Acest procedeu este folosit și pentru scoaterea în evidență a celorlalte complemente: Numele predicativ exprimat prin adjectiv poate fi scos în evidență în două sensuri: Cu această din urmă construcție se poate scoate în evidență și numele predicativ exprimat prin substantiv: "Îl ne seră jamais président „Nu va fi niciodată președinte” → Président, îl ne le seră jamais" „Președinte nu va fi niciodată” (dar poate va îndeplini altă funcție). Exemple: Observații: În exemplul precedent, "c’est" poate fi înlocuit cu adverbul "voilà
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
la cele circumstanțiale au patru variante, fie că este vorba de persoana, inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care il preceda, si sensul „care ...?”, daca întrebarea cere identificarea substantivului. Grupul substantival format cu adjectivul interogativ poate fi: Același cuvânt poate fi nu numai adjectiv, ci și pronume cu sensul „care?”, „ce?”, deci țintind numai identificarea (vezi mai
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care il preceda, si sensul „care ...?”, daca întrebarea cere identificarea substantivului. Grupul substantival format cu adjectivul interogativ poate fi: Același cuvânt poate fi nu numai adjectiv, ci și pronume cu sensul „care?”, „ce?”, deci țintind numai identificarea (vezi mai sus întrebarea referitoare la numele predicativ inanimat, cănd subiectul întrebării este exprimat
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
substantival format cu adjectivul interogativ poate fi: Același cuvânt poate fi nu numai adjectiv, ci și pronume cu sensul „care?”, „ce?”, deci țintind numai identificarea (vezi mai sus întrebarea referitoare la numele predicativ inanimat, cănd subiectul întrebării este exprimat prin substantiv). Cuvântul interogativ care cere numai identificarea este pronumele "lequel/laquelle/lesquels/lequelles" care poate avea aceleași funcții sintactice că pronumele în general, iar întrebarea pe care o introduce poate avea și ea mai multe variante. Exemple: Întrebarea referitoare la cantitate
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]