8,615 matches
-
4 m/s . În comuna Valea Moldovei hidrografia are un rol important în evoluția peisajului geografic. Alături de precipitații apele subterane alimentează rețeaua superficială. Apele subterane se împart în : - ape freatice, ce se găsesc în albia Moldovei și a pâraielor, în terase, glacisuri, deluvii de alunecare și pe unele interfluvii; - ape de stratificație, ce se găsesc la adâncimi destul de mari, peste 20 de metri. La locurile unde ies la suprafață se formează izvoare și chiar înmlăștiniri. Apele de suprafață aparțin integral bazinului
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
alt râu este Călmățuiul situat în partea de est a comunei, un râu tipic de câmpie cu valea meandrată și scurgere intermitentă. Cel de-al treilea râu este Saiul, care pornește de la Comani și adună toate apele care izvorăsc de sub terasa stângă a Oltului și care se varsă direct în Dunăre. Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim mai multe tipuri de sol ca: cernozimul brun-închis și brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, regosoluri și soluri aluvionare. Flora și
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Valea lui Alb este un sat în comuna Vulturești din județul Olt, Muntenia, România. Situat pe prima terasă de relief, ce urmeaza luncii Oltului. Din punct de vedere istoric, zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri în special datorită amplasării sale, care favoriza agricultură, dar se află și în calea turmelor de oi ce migrau sezonier
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
este inundabila în zona Recea și în zona Zorleasca. De o parte și de alta a Văii Darjovului străjuiesc cele două șiruri de dealuri. Dealul dinspre vest este mai înalt și mai abrupt. Cel dinspre est coboară spre Darjov în terase, astfel încât dealul rece este punctul cel mai înalt, de pe el deschizandu-se priveliștea panoramei a a întregii comune. Până deasupra dealului Recea, dealul dinspre vest formează o treaptă coborâtoare, oamenii numind-o Pe platourile dinspre est și dinspre vest sunt
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Piemontul Getic atât sub raportul numărului și mărimii, cât și al fizionomiei și caracterului funcțional. Ca repartiție teritorială, așezările au căutat în general cursul râurilor, datorită avantajelor pe care le oferă: apa potabilă, posibilitățile lesnicioase de circulație. Valea Oltului, cu terase largi, au permis instalarea a numeroase sate și orașe și a două importante artere de circulație: șoseaua națională și calea ferată. Comuna Prundeni e stabilită pe cele două terase ale Oltului. Localizarea actuală a satelor nu diferă contrastant de cea
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
le oferă: apa potabilă, posibilitățile lesnicioase de circulație. Valea Oltului, cu terase largi, au permis instalarea a numeroase sate și orașe și a două importante artere de circulație: șoseaua națională și calea ferată. Comuna Prundeni e stabilită pe cele două terase ale Oltului. Localizarea actuală a satelor nu diferă contrastant de cea din ultimele secole. Unele modificări mai importante s-au produs în timpul Regulamentului Organic și în urma reformei agrare din 1864, când multe sate au fost scoase „la linie”, coborând astfel
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
Galicea este o comună în județul Vâlcea, Muntenia, România, formată din satele Bratia din Deal, Bratia din Vale, Cocoru, Cremenari, Dealu Mare, Galicea (reședința), Ostroveni, Teiu și Valea Râului. Este situată în zona de contact a Piemontului Cotmeana cu terasele de pe stânga Oltului, la confluența râului Topolog cu râul Olt. La 1 iulie 1998 avea 4186 locuitori dintre care 2035 de sex masculin și 2151 de sex femeiesc. Prima menționare documentară a satului Galicea este din 1219. Majoritatea suprafeței acestei
Comuna Galicea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302024_a_303353]
-
Otăsăului, ce traversează șerpuitor localitatea, întregesc relieful acestei așezări. Ca aspect general valea este asimetrică, mai abrupt fiind malul drept care în cea mai mare parte se sprijină pe dealuri, în timp ce malul stâng este plat pentru că este săpat în depozitele ultimei terase a pârâului. Lunca Otăsăului este destul de bine dezvoltată în special la nord și la sud, spre zonele de intrare și ieșire a Otăsăului din localitate. Desfășurarea luncii se face pe o lungime de 3,5 km și cu o pantă
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
și ieșire a Otăsăului din localitate. Desfășurarea luncii se face pe o lungime de 3,5 km și cu o pantă de 15 m. În lungul Văii Otăsăului se disting forme de relief care trasează evoluția anterioară a acesteia, respectiv terasele. Râul Otăsău are trei terase care sunt bine dezvoltate pe partea stângă până sub Dealul Mare, lățimea acestora ariind între 30 și 200 m în partea centrală și sudică. Climatul este moderat, de adăpost, cu o temperatură medie anuală de
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
localitate. Desfășurarea luncii se face pe o lungime de 3,5 km și cu o pantă de 15 m. În lungul Văii Otăsăului se disting forme de relief care trasează evoluția anterioară a acesteia, respectiv terasele. Râul Otăsău are trei terase care sunt bine dezvoltate pe partea stângă până sub Dealul Mare, lățimea acestora ariind între 30 și 200 m în partea centrală și sudică. Climatul este moderat, de adăpost, cu o temperatură medie anuală de 8-9 grade Celsius. Vânturile sunt
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
60 de kilometri de orașul Baia Mare și 70 de kilometri de orașul Zalău. Relieful este variat, format din culoarul Someșului care desparte Dealurile Ciceului situate la nord, de Dealurile Șimișnei-Gârbou la sud. Lunca Someșului este bine dezvoltată și prezintă 9 terase etajate, pe mai multe nivele. Terasă de lunca se menține cu 3-4 metri deasupra nivelului actual al râului cu lățimi variabile între 100-1000 metri, oferind condiții bune pentru agricultură. Terasele a II-a și a III-a cu 8-12 metri
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
și 70 de kilometri de orașul Zalău. Relieful este variat, format din culoarul Someșului care desparte Dealurile Ciceului situate la nord, de Dealurile Șimișnei-Gârbou la sud. Lunca Someșului este bine dezvoltată și prezintă 9 terase etajate, pe mai multe nivele. Terasă de lunca se menține cu 3-4 metri deasupra nivelului actual al râului cu lățimi variabile între 100-1000 metri, oferind condiții bune pentru agricultură. Terasele a II-a și a III-a cu 8-12 metri, respectiv 18-22 metri deasupra Someșului, sunt
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
la sud. Lunca Someșului este bine dezvoltată și prezintă 9 terase etajate, pe mai multe nivele. Terasă de lunca se menține cu 3-4 metri deasupra nivelului actual al râului cu lățimi variabile între 100-1000 metri, oferind condiții bune pentru agricultură. Terasele a II-a și a III-a cu 8-12 metri, respectiv 18-22 metri deasupra Someșului, sunt prezente pe ambele părți ale râului și au permis dezvoltarea timpurie a așezărilor omenești: Raffa, localitate azi dispărută pe dreapta, Rus și Buzaș pe
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
mai importante săli de vizitat sunt: Alte săli sunt: Vitraliile Castelului Peleș au fost cumpărate și montate între 1883 și 1914, cele mai multe fiind aduse din Elveția și Germania, piese datând din secolele XV și XVII. De jur împrejurul său, Castelul are șapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni și vase ornamentale din marmură de Carrara. După Castelul Bran, Peleșul este considerat al doilea muzeu din țară căutat de turiști. Numai în anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
între orașul Videle și comuna Poeni, se regăsește în partea sud estică a Câmpiei Găvanu-Burdea, și mai exact în: Câmpia Dâmbovnic - subunitate a Câmpiei Piemontane Pitești, ocupă o mică porțiune din nord estul județului. Deosebirea de Câmpia Pitești constă în lipsa teraselor, apariția unor pături de loess, groase de 2-3 m, și altitudinea mai coborâtă (136-175 m). Ea reprezintă o zonă de tranziție către Câmpia Videle, este delimitată în partea sudică de o serie de izvoare cu debite apreciabile. Altă subunitate este
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
Sunt cunoscute aici numeroase structuri de hidrocarburi acoperite de o întinsă cuvertură piemontană pleistocenă. Este o câmpie de loess, cu altitudini între 90-120 m, coboară, în mod normal, cu o convexitate către SE. Sunt caracteristice interfluviile înguste, văile adânci cu terase locale, cu sate așezate în special pe văi, datorită lipsei de apă pe câmpuri sau prezenței acesteia la mari adâncimi. Energia reliefului depașește 50 m, iar meandrele adâncite se întâlnesc foarte des. Zona este deficitară în ceea ce privește umiditatea, precipitațiile medii multianuale
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
moderate sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice și ape de adâncime) și a apelor de suprafață (lacuri naturale și antropice, râuri). Apele freatice sunt cantonate, mai ales în stratele de Fratești, în depozitele de terasă și în aluviunile de pe văile principalelor râuri; sunt alimentate de precipitații și prin deplasarea apelor din stratele de Cândești, fiind puse în evidență prin aliniamente de izvoare, unde văile adânci le intersectează. La nivelul câmpurilor, adâncimea stratului acvifer depășește 20
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
în evidență prin aliniamente de izvoare, unde văile adânci le intersectează. La nivelul câmpurilor, adâncimea stratului acvifer depășește 20 m, iar în dreptul crovurilor și versanții văilor scade sub această valoare. Hidrochimic, apele din stratele de Fratești și din depozitele de terasă au mineralizări între 0,5-1,5 g/l, având calități potabile, iar cele din depozitele de luncă între 1-3 g/l. Apele de adâncime, puse în evidență de forajele hidrogeologice executate până la 500 metri, neutilizate până în prezent, au un caracter
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase. Climatul podișului este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podișul Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului). Temperatura medie anuală este de 6°-8°C (Podișul Sucevei) și 8°-10°C pe cea mai mare parte
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
cariera de cântăreț de muzică ușoară a lui Cristian Vasile. Dar cât timp a ținut a fost o glorie adevărată în domeniul efemerei arte a melodiilor repede îmbrățișate și apoi, tot atât de repede, date uitării. „Răcaru”, „Roata lumii”, „Vișoiu”, restaurantul „Grand”, terasa „Lafayette”, acestea au fost localurile în care a cântat. De altfel, compozitorul Ion Vasilescu i-a recunoscut calitățile pe bună dreptate după ce i-a încredințat mai multe melodii care au avut mare succes, printre care și "Cel din urmă tango
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
este o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1594 de domnitorul Aron Vodă (1591-1592, 1592-1595) în satul Aroneanu din apropierea municipiului Iași. Biserica se află pe drumul care iese din Iași prin nord-est, pe malul lacului Ciric. Ea se află pe o terasă de 100-200 m din marginea de nord-vest a satului Aroneanu. Biserica "Sf. Nicolae" de la Aroneanu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În trecut, platoul aflat la nord-est de orașul
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
era în plin triumf postmodernismul istoricizant. Capacitatea sălilor a fost parțial mărită (prin îndesirea scaunelor, așa cum s-a întâmplat și la Sala Palatului) și au apărut spațiile intermediare cu galerii de artă și cele "interstițiale" cu Lăptăria lui Enache sau terasa "La motoare". Remodelarea din 2012 În anul 2012 s-a început remodelarea clădirii teatrului, eliminând adaosurile din perioada Ceaușescu (fațadele create de Cezar Lăzărescu, care ascundeau "pălăria" lui Horia Maicu au făcut ca teatrul să fie vulnerabil la seisme. Pentru ca
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
pentru a atrage atenția celor din jur în serialul ""Casualty"" iar mai târziu în serialul obține un rol în ""Midsomer Murders"" (1997). La 20 de ani, cu un an înainte de a juca în ""Stăpânul Inelelor"", cade de la etajul trei, de pe terasa unui prieten. Își rupe spatele și este la un pas de a-și petrece viața într-un scaun cu rotile. Grație intervenției chirurgicale, după douăsprezece zile iese din spital: " La început mi s-a spus că s-ar putea să
Orlando Bloom () [Corola-website/Science/302723_a_304052]
-
caracter rupestru pronunțat și peisajuri cuaternare argiloase de circa 1,8 milioane - 10 mii ani acoperite de cernoziomuri formate în ultimii 8 mii ani . Elementul geomorfologic esențial al complexului îl constituie valea râului Răut, compusă din albia minoră, albia majoră, terase și versanți. Valea Răutului are formă de defileu și chei, fiind relativ îngustă, cu o lățime ce nu depășește 1-2 km. Râul Răut are maluri concave sau convexe, de multe ori aproape abrupte, uneori cu panta până la 90ș . Relieful contemporan
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
Pe teritoriul Ungariei de astăzi descoperiri aparținând culturii Körös s-au făcut în estul Ungariei pe văile râurilor Criș, Mureș sau pe valea Tisei spre vest până la cursul Dunării. Așezările sunt dispuse în general de-a lungul râurilor sau pe terasele acestora. O mare parte dintre așezările descoperite până în prezent sunt dispuse în vecinătatea unor cursuri de apă în zone inundabile. Apar însă și locuiri în peșteri, cum este cazul descoperirilor din România de la Peștera lui Climente sau Peștera Veterani, sau
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]