7,917 matches
-
de sărăcie și foame, a acceptat compania unor oameni imorali, declasați social, s-a adaptat "eticii" fiecărei ocupații. A mințit, a fost mințită, a furat, a fost furată, a fost jefuită, a jefuit, a iubit, a fost iubită, fără să trădeze, a fost trădată, a înșelat și a fost înșelată, a muncit pentru a realiza ceea ce și-a dorit, și-a iubit copiii, dar i-a dat spre creștere doicilor. A mărturisit de multe ori că a trăit în apropierea Necuratului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
foame, a acceptat compania unor oameni imorali, declasați social, s-a adaptat "eticii" fiecărei ocupații. A mințit, a fost mințită, a furat, a fost furată, a fost jefuită, a jefuit, a iubit, a fost iubită, fără să trădeze, a fost trădată, a înșelat și a fost înșelată, a muncit pentru a realiza ceea ce și-a dorit, și-a iubit copiii, dar i-a dat spre creștere doicilor. A mărturisit de multe ori că a trăit în apropierea Necuratului, el fiind justificarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
urce în rang iar acesta, ambițios și fără scrupule, îi vinde moșiile stăpânului, persecută și torturează țăranii. Autorul l-a pus pe Dinu Păturică și în postura limită, aceea de intrigant în tabăra pandurilor lui Tudor Vladimirescu, pentru a fi trădat și lichidat. Domnia s-a schimbat, Caragea Vodă a fugit, tronul a fost ocupat de domnitorul pământean Grigore Dimitrie Ghica, justițiarul ce-l va trimite la ocnă pe Dinu Păturică. Pentru a scoate în evidență oribilul comportament parvenit al lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a bătut-o cu bestialitate, cu sadism, în cântecele lăutarilor care-i acopereau țipetele, de-i plângeau toți de milă. Paraschiv, și el cotonogit, zăcea cu fierbințeli în trup. Când și-a revenit, i-a apărut bănuiala că Didina îl trădase și era otrăvit de ură. Didina nu a avut curajul să fugă cu Paraschiv, deși ar fi vrut, că-i era drag. Frica față de Bozoncea a decis și, pentru că acesta i s-a părut mai puternic, s-a cununat cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Claudius. Există doi tați de răzbunat. Ar putea fi două spectre? Astfel în Regele Lear, unul lângă altul și față în față, Lear, disperat din cauza fiicelor sale Goneril și Regane, și consolat de fiica sa Cordelia, este repetat de Glocester, trădat de fiul său Edmond și iubit de fiul său Edgar. Ideea bifurcată, ideea ce devine propriul ei ecou, o dramă mai mică ce copiază drama principală, acțiunea târându-și luna după ea, o acțiune asemănătoare mai mică, unitatea tăiată în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care spectatorul o poartă în el și pe care și-a făurit-o pe parcursul lecturilor sale. Nu știm de ce, ne-am plictisit mereu la ceea ce se numește Teatru. Să fie pentru că avem conștiința că actorul, oricât de genial ar fi, trădează și cu atât mai mult dacă este genial sau personal gândirea poetului." De aceea, Jarry se simte și el atras de marionetele care, de la început, dau scenei o dimensiune nerealistă, sau preconizează purtarea măștii care stilizează figura umană. "Le-a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
întâlnirea lor de la Zürich în 1914. Geniul lui Craig constă în a fi meditat atât asupra hieratismului, cât și asupra mișcării. El are sentimentul că trupul omenesc, imposibil de domesticit cu adevărat, este un instrument puțin fiabil. Slab, el îl trădează pe neașteptate pe artist. "Trupul omenesc refuză chiar faptul de a servi drept instrument sufletului, sentimentului sau inteligenței care îl ocupă. Mereu, el are ultimul cuvânt, și la urma urmelor ceea ce arată el nu este decât o mărturisire de slăbiciune
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lumină vocația de scriitor total a lui A. Poezia, cea mai întinsă parte a operei sale, relevă o nelimitată predispoziție de metamorfoză lirică, cu precizarea că toate înnoirile se produc în limitele propriei personalități, pe care, departe de a o trăda, o mărturisesc. Așezat în linia marilor tradiții moderniste (simbolism, expresionism, suprarealism), poetul nu se poate sustrage chemării timpului său, lăsându-se profund marcat de ceea ce se va numi postmodernism. Dacă se adaugă la toate acestea prezența unei subtile, însă tenace
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
perceput deopotrivă senzorial și intelectual, tragism ascuns precar în disperare și dezgust. Personajele au comportamente bizare și sunt purtate de un violent erotism pe cărările neverosimile ale cotidianului și ale banalului cel mai concret. Lirismul supravegheat și tehnica dicteului îl trădează fără încetare pe poet, deconspirare accentuată în prozele din Pianul cu păianjeni (1991), întemeiate pe aliajul dintre percepția realistă a universului rural, în care se consumă copilăria eroilor, și modalitatea rafinată de transcriere a acestor percepții. Teatrul (radiofonic) oscilează între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
ori ecourile literare ale relațiilor istorice ș.a., toate dau măsura demersului întreprins de P. Implicarea afectivă, sesizabilă aici, atenuează uscăciunea enunțului factologic, realizând conturarea opiniei, fie ea critică sau admirativă. Următoarea carte, Studii polono-române (1994), are o alcătuire mozaicată, care trădează aceeași îngemănare între vocația de istoric și preocupările istorico-literare. Mai consistent și mai strict delimitat metodologic și tematic este capitolul Teme românești în viziune poloneză, în care autorul reia, într-o versiune îmbunătățită, excursul privind câteva evenimente istorice și imaginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
de animale, așchii și unelte de silex, În total mii de bucăți, ci și două lespezi suprapuse, una triunghiulară și cealaltă rombică. Nu se poate să nu vezi aici o ofrandă adusă prețioasei fântâni, un act sacral sau magic, care trădează un sentiment religios pentru izvoare, pentru pietrele rotunde și netede, pentru forțele sau „spiritele” care stăpânesc natura (Gruet, 1954). Alți musterieni, cu Înclinații asemănătoare, dar mai modești, au adunat fragmente de oase și douăzeci de pietre de râu rotunde În interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
canon estetic, nici ca simple practici magice pentru fecunditate sau vânătoare. Imaginile și semnele par a fi legate de o rețea de echivalențe și opoziții, după cum multe grote au fost folosite În funcție de reguli precise (Ucko, Rosenfeld, 1967). După Leroi-Gourhan, grafismul trădează o logică, un autentic limbaj simbolic: trădează chiar un sistem religios. Se pune problema unei concepții religioase bazate pe opoziția și complementaritatea a două principii, cel masculin și cel feminin, identificate figurativ și simbolic, primul, cu calul, iar al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru fecunditate sau vânătoare. Imaginile și semnele par a fi legate de o rețea de echivalențe și opoziții, după cum multe grote au fost folosite În funcție de reguli precise (Ucko, Rosenfeld, 1967). După Leroi-Gourhan, grafismul trădează o logică, un autentic limbaj simbolic: trădează chiar un sistem religios. Se pune problema unei concepții religioase bazate pe opoziția și complementaritatea a două principii, cel masculin și cel feminin, identificate figurativ și simbolic, primul, cu calul, iar al doilea, cu bizonul sau cu boul sălbatic. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mitograme), prin care se Întrevăd adevărate mitologii: dacă, pe alocuri, acestea sunt legate de marea vânătoare, de apă și de ploaie, de locurile sacre ale „originilor”, În Africa de Sud acestea au adesea la bază tauro-trag-ul sau eland-ul (o antilopă mare) și trădează o continuitate uimitoare cu miturile aborigene care au ajuns până la finalul războiului anglo-bur (Lewis-Williams, 1981; 1990). O continuitate de cel puțin 45 000 de ani este dovedită și de ornamentele personale făcute din mărgele de ouă de struț. Uneori era
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Felix, 24, 6 sqq.). Mai târziu, creștinii Își așează icoanele ca „pavăză” pe zidurile orașelor lor asediate; pe zidurile din Beneventum apare Fecioara (Cancik, 1986; Koch, 1917). Din imagini vorbesc demonii. Multe legende despre statui de marmură, magice și miraculoase, trădează pe plan narativ fascinația ce continuă să izvorască din vechile imagini artistice și cultuale (Dergens, 1949). 4. Sacrificiultc "4. Sacrificiul" a) Ritualul lui Cato Înaintea culesului recoltei (De agri cultura, 134) 1. Sacrificiul animalelor, un act esențial al religiei romane
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-lea, au o asemănare deosebită cu Indraxe "Indra": amândoi puternici, cu barbă, Înarmați cu măciucă. Mai mult, și În biografia lor se Întâlnesc elemente simetrice (Dumézil, 1970). De exemplu, Indra, după ce Îi jură loialitate și prietenie lui Namucixe "Namuci", Îl trădează, ucigându-l, la fel ca Herakles, care după ce și-a afirmat În mod fals nevinovăția În cazul furtului calului lui Eurytusxe "Eurytus", Îi ucide acestuia fiul, pe Iphitusxe "Iphitus", trădându-l. La Roma, Martexe "Marte" nu este un zeu al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după ce Îi jură loialitate și prietenie lui Namucixe "Namuci", Îl trădează, ucigându-l, la fel ca Herakles, care după ce și-a afirmat În mod fals nevinovăția În cazul furtului calului lui Eurytusxe "Eurytus", Îi ucide acestuia fiul, pe Iphitusxe "Iphitus", trădându-l. La Roma, Martexe "Marte" nu este un zeu al războiului În general; este, mai degrabă, cel mai important Între zeii de a doua funcție și deține aceeași semnificație și valoare ca și Indraxe "Indra" În India. Această poziție importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fenomenul În cauză este atestat pe o arie foarte largă, care acoperă atât lumea indo-iraniană, cât și pe cea germanică. În acest câmp, celții reprezintă doar faza conservării, În timp ce romanii și grecii pe cea a inovării, Însă cu urme care trădează situația originară. 6. JERTFA UMANĂTC "6. JERTFA UMANĂ" Pentru a-i discredita pe martorii gali, adversari ai lui Fonteius, Cicero, considerând-o ca pe o culme a infamiei, amintește faptul că galii practică jertfa umană (Pro Fonteio, X,21). Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se îmbogățesc; ele nu sunt totdeauna credibile, nu „trăiesc”, rămân numai niște fantome. B. este fascinat de universul feminin, dar, pentru că nu îl înțelege decât superficial, își plasează eroinele în ipostaze apăsat dezavantajoase, imorale chiar. Intriga se desfășoară rapid, previzibil, trădând preferința pentru un anumit tip de acțiune și anumite caractere. B. scrie și literatură pentru copii, chiar una reușită. Scriitorul mai publică și câteva plachete, unele omagiale, arătându-se același îndrăgostit de mare dintotdeauna: I. Gr. Periețeanu, poet al mării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
de la un registru al scrisului la altul. În Subiect și predicat, accentele cad cu precădere asupra poeziei și criticii. Ani de-a rândul, poezia românească a avut în el pe unul dintre cei mai avizați și mai sensibili comentatori. Textele trădează mai întâi pe degustătorul subțire. Într-o a doua instanță, plăcerea ingenuă a lecturii se convertește în luciditate analitică. Dincolo de diversitatea universurilor poetice cărora li se schițează anatomia - Ileana Mălăncioiu și Dan Laurențiu, Ștefan Aug. Doinaș, A.E. Baconsky și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
înserieri inedite, depistând afinități contrastive, sugerând simetrii, I. identifică lumile poetice, proiectându-le după aceea în spațiul literar autohton și în cel european. Familiar cu poezia, el nu este mai puțin la curent cu poeticile. Cronicile dedicate eseiștilor și criticilor trădează totdeauna pe comentatorul informat, cu apetit teoretic și mai ales sensibil la epicitatea ideilor. Privită din unghi strict tehnic, secțiunea de critică a criticii are detentă speculativă și e concepută cu antren demonstrativ. Comentariile din Semnul mirării pun în consonanță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
când nu mai e nimic de făcut?“ este un asemenea lucru. Ea este o întrebare a nerenunțării: în ciuda faptului că nu mai e nimic de făcut, continuă să se pună întrebarea „ce e de făcut?“ Simpla punere a acestei întrebări trădează o zbatere, o neacceptare și o stare de veghe; ea păstrează intactă perspectiva facerii. Când această întrebare nu se mai pune, drama renunțării este consumată. Infernul este locul în care întrebarea „ce e de făcut?“ nu se mai pune. Când
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nous ca ceea ce se află în noi de dincolo de noi (to en hemin theion) și care nu poate fi atins decât printr-o transformare a umanului în vederea asimilării divinului. De aceea ar fi nepotrivit să se reproșeze peratologiei că își trădează etimonul pentru a face saltul într-o vastă zonă heuristică și explicativă, înăuntrul căreia tot ce îl privește în mod esențial pe om - limitele sale și ale lucrurilor care îi stau în preajmă, afirmarea sau contestarea lor, rămânerea sub ele
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mine?" În cele din urmă, tînărul a răspuns cu timiditate: "Oamenii spun că ar fi trebuit să rămîneți marele istoric care sînteți și să nu vă fi amestecat în politică". Răspunsul lui Iorga a venit imediat: Dar atunci aș fi trădat cauza! Aș fi devenit un trădător!" Frasin Munteanu-Râmnic, fost custode al Muzeului "N. Iorga" din Vălenii de Munte (Episod comunicat autorului în 1983) Dedic această carte memoriei profesorului N. Iorga și speranței că în secolul al XXIlea naționalismul lui cultural
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ține discursuri și de a lua cuvîntul în cadrul întrunirilor, menținîndu-se obstinat în rezervă. Dar pe măsură ce situația din Austro-Ungaria evolua, lui Iorga îi venea tot mai greu să rămînă distant. În 1915, cel mai mare ziar budapestan, "Pesti-Hírlap", scria: "Dacă România trădează, românii din Transilvania vor fi ostaticii noștri". Politicianul minoritar român Ștefan C. Pop a elaborat un protest. Colonelul Fischer, însărcinat cu siguranța Bucovinei, declara: " În Bucovina nu cunosc decît germani, evrei... Și trădători"25. Retras din "lupta" totală, Iorga s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]