10,119 matches
-
antracte” propunând moduri de reorientare a lecturii. Ariile de interes aparțin realității imediate, citadine, fără localizări; povestirile au, în general, o structură liniară, explorând trăirile obscure ale unor ființe obișnuite, ale unor oameni „fără însușiri”. Dând personajelor caractere și nuanțe variate, utilizând detalii neobișnuite, autorul își exprimă însă și disponibilitatea spre fantastic și irațional, ca alternativă la alunecarea în patetism. Conținutul epic aduce elemente de suprarealitate, prin introducerea unor personaje secundare din alte epoci. Antractele reprezintă elemente de meditație, hibride și
DRUMUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
Teodorescu, V.A. Urechia, Andrei Vizanti, N. Xenopol, reprezintă o orientare specifică, aproape o disidență. Acesta este, de altfel, motivul pentru care „aurelianiștii” editează D. la concurență cu „Voința națională”, gazeta liberală oficioasă. Noul periodic va avea o structură modernă, variată, rubricile politice fiind într-un echilibru judicios cu acelea culturale și literare. Dintre redactori, alături de câțiva ziariști profesioniști (Vasile Cristopol, Nicolae Barzon), fac parte mai mulți scriitori tineri (Dimitrie Nanu, Vasile Pop, Ludovic Dauș), dar și alții cu experiență (C.
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
Predăm o știință (savoir) despre disciplina literară sau despre obiectul ei? și deci, În cazul nostru: studiem, Înainte de orice, metodele de analiză, pe care le ilustrăm cu ajutorul diverselor opere? Sau studiem opere judecate ca esențiale, folosindu-ne de cele mai variate metode?” Un singur lucru Îl trădează, așadar: „opere judecate esențiale”. Nu revine așa ceva la discuția asupra unui canon și, mai mult, asupra dimensiunii culturale, adică locale, a oricărui canon? Dacă din acest canon fac parte de la Mallarmé la Robbe-Grillet, nici
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
imaginilor și comentariilor care-l compun. În aceste condiții, poemul poate fi o acumulare de imagini, în „sarabandă”, „enciclopedism ceremonios de imagini” (Petru Poantă), dar și o caligrafie aeriană, cizelată și intensă ori un solilocviu coșmaresc. Într-un registru imagistic variat, poezia lui C. sublimează o stare dominată de viziunile singurătății, melancoliei, pustiului. Pastelul aparent se convertește în peisaj metafizic, simbolizat prin straniul simbol al „cinei pe mare”, care și dă titlul celui de-al doilea volum, Cina pe mare (1988
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
ce trebuie remediat prin unificare teoretică. În contrast cu aprecierea făcută de R. Boudon, imaginea contribuțiilor sociologice oferite de sociologii clasici și moderni, ce au avut un cuvânt de spus în edificarea disciplinei, relevă mai curând efortul de reconstrucție pe baza tradițiilor variate moștenite. Însăși sociologia acțiunii, ce constituie obiectul tratatului coordonat de R. Boudon (1992/1997), este o paradigmă ce unifică tradiția durkheimiană a valorilor și reprezentărilor colective cu perspectiva weberiană asupra reconstrucției motivelor acțiunii actorilor sociali, lucru de altfel recunoscut de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
monografice; codificarea experienței de cercetare monografică prin sistematizarea și publicarea „regulilor unei bune cercetări monografice”, ale analizei problemelor sociale, organizării muncii colective pe teren, verificării și redactării materialului empiric. Paradigma monografiei sociologice se sprijină pe o istorie intelectuală bogată și variată a fondatorului Școlii monografice. Momentele principale ale sedimentării premiselor teoretice și metodologice ale concepției lui D. Gusti pot fi aproximate în trei etape decisive ale formației sale științifice și culturale: lecția germană, lecția franceză și lecția românească. Lecția germană a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
drept fundament indispensabil cercetării vieții sociale. Dar la Wundt nu se face legătura între tratarea problematicii psihologiei popoarelor și rezultatele psihologiei experimentale; b) psihologia popoarelor descrisă de Wundt nu pleca de la popor sau de la națiune, ci doar de la manifestările lor variate, ignorându-se o resursă explicativă esențială (Bădescu și Ungheanu, 2000, 446-471). Lecția franceză s-a resimțit cu precădere în câteva accente fundamentale ale operei gustiene. Ideea socializării științelor și a viziunii multidisciplinare era practicată de cercetătorii grupați în jurul reputatei reviste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Sava (d-sa a cercetat acest sat și înainte de cercetările institutului și d-sale se datorește alegerea Iurcenilor pentru cercetări monografice), precum și bogata colecție de basme (60 de texte), culese de d-l prof. P. Ștefănucă, care cuprind cele mai variate motive și în același timp formează fenomenul cel mai caracteristic din viața spirituală a satului Iurceni, anume povestitul. Tot în această campanie de cercetări monografice s-a organizat și un mic muzeu ceramic care a fost trimis la expoziția echipelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Roberts (1992, 110) conchide că, deși a fost fluctuantă în ultimii 50 de ani, invariabil în sondajele de opinie publică cei intervievați au declarat că rata cazurilor de recidivă a crescut. Opinia publică despre criminalitate ca problemă socială Criminalitatea în variatele ei forme este percepută de public ca o problemă socială. Dar cât de importantă este această problemă socială? În sondajele de opinie publică sunt incluse întrebări de tipul: „Care este cea mai importantă problemă cu care se confruntă (numele țării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu se exclud însă una pe alta, deoarece totalitatea acțiunilor umane implică o multitudine de valori, interese și motivații ce creează dinamica societății ca întreg. Diversitatea acestor norme și reguli de conduită, ca și modul lor specific de funcționare în variate contexte de viață determină așa-numita ordine normativă a unei societăți, în temeiul căreia apare reglementată desfășurarea normală a vieții sociale. Ordinea normativă poate fi înțeleasă doar în raport cu înțelesul global al termenului de cultură al unei societăți. Orice tip de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
49’25” longitudine estică. Orașul se găsește într-o zonă de contact dintre două unități naturale diferite din punct de vedere al reliefului, climei, apelor etc., Câmpul Hagieni și Lunca Dunării. Această poziție între cele două zone naturale cu resurse variate, ca și vecinătatea Dunării pot fi apreciate ca favorabile. Cu toate acestea, au existat o serie de factori geografici și istorici ce au avut un rol restrictiv în dezvoltarea așezării. Câmpul Hagieni, parte a Bărăganului propriu-zis, constituie unul dintre elementele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Monna Vanna de Maeterlinck, precum și versiuni ale unor piese mai pe gustul său de Eugène Labiche, Victorien Sardou, Sacha Guitry, Henri Murger, Robert de Flers ș.a. La cabotinismul genial al lui Herz se adăugau o limbuție spirituală de cea mai variată și mai pregnantă valoare, continuu frământată de o ilaritate jumătate comică și jumătate tristă, și o imaginație instantanee miraculoasă. Niciodată n-am dat [...] de o personalitate mai complexă, mai universală și mai sintetică în admirabilul și ticălosul meșteșug al scenei
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
Teodor Codrescu, iar Gr. Pl. - Gr. Platon și S.S.B. - S.S. Botezat. Descrieri geografice și articole cu informații etnografice sau de folclor publică M. Vitlemescu, în timp ce Gh. Asachi e prezent cu versuri, descrieri de călătorie, proză istorică, articole dedicate celor mai variate subiecte, toate acestea nesemnate, ca și informațiile, notele, știrile ș.a. Sunt publicate și multe traduceri din același gen de literatură informativă, istorică și de călătorii. Revista este ilustrată cu stampe din străinătate. R.Z.
ICOANA LUMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
1865 și 4 august 1866. Redactor este Gh. Asachi, foaia fiind o ilustrare a modului anacronic în care el înțelegea după Unirea Principatelor, adică într-o perioadă de modernizare a presei periodice, menirea publicisticii. Între această revistă cu un conținut variat și omonima ei din 1840 există o clară corespondență, care rezultă și din compararea programelor redacționale, apropiate prin ton și, mai ales, propunându-și aceleași țeluri literare sau politice. I.l. trebuia să fie, în intenția grupului de „compatrioți” care iniția
ICOANA LUMEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287495_a_288824]
-
manualele și tratatele, în toate clasificările și sistemele de diagnostic a tulburărilor psihice. Cei ce se ocupă de psihologia persoanei ridică și ei din anumite puncte de vedere problema exagerării unor trăsături, a devianței, anormalității patologice a unor oameni, în variate împrejurări sau de-a lungul întregii vieți. Justiția se întreabă, de asemenea, dacă unele comportamente aberante nu își au originea, într-o deviere a personalității și în ce măsură marii recidiviști și criminali sadici sunt, în cele din urmă, oameni cu adevărat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
putem vedea dacă eroul e naiv sau intransigent, nehotărât, fricos, mândru, alunecos, stăpân pe sine, perfid, resemnat, curat sufletește, naiv. Aceasta pentru că, până la vârsta respectivă, experiențele vieții au sedimentat în om esențialul modului în care el s-a manifestat în variate situații și evenimente, iar portretistul, contemplând chipul acestuia, îl poate surprinde caracterial în toată complexitatea sa. Pe de altă parte, portretele membrilor unei familii, adunându-se în galeria de portrete, înfățișează oameni ce se aseamănă între ei, au „un aer
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Inteligența nu caracterizează omul așa de pregnant ca spiritul său axiologic. De aceea, Scheler nu e de acord cu „filosofia vieții” care afirmă că esențială în om este acțiunea anumitor forțe oculte „vitale”, și nu spirituale. Omul real se raportează variat, din punct de vedere afectiv, la ceilalți, se implică în existența lor, se potențează reciproc cu ei prin iubire, își justifică și argumentează acțiunile ca sens și responsabilitate, e totdeauna gata să răspundă pentru ceea ce a făcut. Pentru că e persoană
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Capitolul 2 PSIHOLOGIA PERSOANEI - CURENTE ȘI DOCTRINE Psihologia persoanei despre care s-a vorbit în secolul XX și se vorbește și în prezent nu e o știință unitară, ci o reuniune de preocupări și studii efectuate prin diverse metodologii, implicând variate doctrine, concepte și teorii, toate vizând polul individual al umorului considerat, mai mult sau mai puțin, în ansamblul său. Ea se deosebește astfel de psihologia funcțiilor psihice, de exemplu a atenției. Nici studierea unor funcții complexe, precum cogniția sau motivația
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și, mai ales, cu psihoterapia a fost constantă și flexibilă. O parte dintre preocupări se plasează în continuarea a ceea ce, în trecut, se înțelegea prin tipologie caracterială, altele au legătură cu comportamentul social al persoanei, cu adaptarea sa la împrejurări variate, cu autocontrolul și creativitatea. Termenul generic de „persoană” apare ca o umbrelă, domeniul nefiind foarte strâns corelat cu înțelesul tradițional al conceptului. Perspectiva religioasă a persoanei iese, de obicei, din discuție; de asemenea, în mare măsură și cea etică sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
scopurile cognitive, calitățile gândirii analitice și reacțiile afectiv-reflexive. Aceste aspecte nu sunt comentate de psihanaliză și doar tangențial de psihologia trăsăturilor. În concepția lui Bandura intervin și trăsăturile de personalitate, dar nu de-contextualizat. Determinismul personal se cere înțeles în contextul variatelor situații, și nu în general. El operează ca factor complex, dinamic și multifațetat în colaborare cu diferitele împrejurări și cu multiplii factori ce pot influența comportamentul. Este rejectată dualitatea minte-corp în favoarea unei viziuni unitare ce reia și pune accentul pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și se desfășoară evenimentele în care subiectul e implicat; variate modalități de angajare din dinamismul autoreglării morale; autoimplicarea în modificarea stilului de viață, de învățare, muncă, îngrijire a sănătății, astfel încât subiectul să participe activ la desfășurarea acestora. O autoreglare favorabilă produce și satisfacții personale. Capacitatea autoreflexivă implică: verificarea gândurilor prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
recent, McAdams sugerează organizarea persoanei pe trei nivele: 1Ă nivelul la care persoana e caracterizabilă prin trăsături, așa cum sunt acestea codificate în modelul celor cinci mari factori; 2Ă un nivel la care persoana e înțeleasă ca acționând în ambianțe contextualizate variat, la care adaptează proiectele, scopurile, strategiile, în funcție de loc, timp, împrejurări, valori; 3Ă nivelul integrativ al istoriei de viață care relevă identitatea persoanei. Această identitate nu trebuie căutată în comportament și cu atât mai puțin în reacțiile subiectului în raport cu alte persoane
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se poziționează în mai multe roluri, angajându-se în dialoguri cu alții și cu sine. Apar astfel mai multe povestiri care relevă multiple aspecte, corelate și integrate ale sinelui, iar unitatea persoanei se realizează în ansamblul multifațetat și polifonic al variatelor povești, al istoriei narative - potențiale și parțial realizate - a propriei vieți. Mulți cercetători angajați în această înțelegere a persoanei împărtășesc câteva puncte de vedere comune: sine-itatea (selfhoodă e povestibilă; istoriile de viață organizează experiența dispersată într-o totalitate integrată; viața
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu individul care cugetă, dar ea este concepută și ca o entitate sau un principiu supraindividual (suprapersonală, fel în care a fost interpretată în secolul al XVIII-lea, denumit și Secolul Rațiunii. În această perioadă s-a vorbit mult despre variate „ființe raționale posibile”, omul fiind considerat una dintre acestea, așa cum în repetate rânduri sublinia Kant. Conceptul actual de „minte” (mindă reactivează înțelesul de ființă rațională a omului, dar pentru a nu rămâne la un nivel de generalitate abstractă - cum a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în psihologia lui Rogers, centrată pe autoactualizare. Ea avea în vedere, la fel ca la Rotter, satisfacerea nevoilor. În centrul nevoilor se află: recunoașterea statutului, independenței, nevoii de dominare, dragostea, confortul fizic și, la fel, implicarea în activități cât mai variate, faptul de a face față unor situații în permanentă schimbare printr-o continuă inițiativă. Acestea nu apăreau ca probleme pentru self-ul omului pe care-l concepe Jung, preocupat de echilibrul interior, spiritual. Faptul subliniază variabilitatea doctrinelor și concepțiilor în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]