8,156 matches
-
satele Ezăreni, cu iaz și loc de moară, Găurenii și Socola cu iaz și loc de moară, specificându-se că este "danie de la Alexandru Lăpușneanu, al cărui privilegiu l-au pierdut călugărițele în zilele lui Ioan Voievod (Ioan Vodă cel Viteaz), când au prădat turcii țara". Un element de referință pentru datare ne este oferit în finalul textului, cu precizarea că cel care a stabilit hotarele a fost Petre Albotă, mare vornic. Știm că acest mare dregător a fost unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Factorul moral, conștiința și solidaritatea națională; a lipsit timp îndelungat și s-a închegat „prin îndelungatul război al condeielor, al muncitorilor cu tiparul, al cronicarilor și preoților cărturari, al poeților și predicatorilor, care timp de peste 300 de ani (de la Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii și ardelenii, fiind de aceeași origine, formează un singur neam”. Marii noștri geografi au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
N. Iorga -, „România se pune la nivelul cerințelor neapărate ce se găsesc în inimile fraților noștri și încearcă să se facă vrednică nu numai de cucerirea Ardealului de la dușman, dar și de păstrarea Ardealului față de conștiința populară, mândră, curată și vitează a acestor frați”. Așa cum se va vedea, această modificare a Constituției va avea un impact pozitiv însemnat și asupra țărănimii din Basarbia, în legătură directă cu o cerință de bază din programul Sfatului Țării. Până atunci, era necesar a se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prin munca, tăria și stăruința domniei voastre, neamul întreg și cu mine trăim bucuria zilelor de glorie străbună, iar ostașilor noștri bravi le urez sănătate și putere ca să statornicească pentru vecie dreptele granițe ale neamului. Trăiască în veci România ! Trăiască viteaza noastră armată !”. Presa a reflectat reacția populară amplă la vestea intrării în război, anunțată în mai multe rânduri la radio și în mai multe ediții speciale ale ziarelor din 22 iunie. Mii de cetățeni au ieșit pe străzi, instituțiile publice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rânduri la radio și în mai multe ediții speciale ale ziarelor din 22 iunie. Mii de cetățeni au ieșit pe străzi, instituțiile publice și întreprinderile au arborat drapelul statului. În Piața Palatului Regal, în Piața Universității, la statuia lui Mihai Viteazul, fanfarele intonau Imnul Regal. Prin difuzoare se transmitea slujba religioasă în sunetul clopotelor. Ziarele consemnau: „Toată lumea îngenunchează. E un moment impresionant. Basarabenii, care și-au părăsit căminurile, și-au lăsat parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la constituirea unei noi structuri. În istoria comunităților umane există probabil multe asemenea momente de răspântie în care, obiectiv, sunt posibile căi alternative de evoluție, iarun eveniment banal poate fi responsabil de împingerea istoriei într-o direcțiesaualta. Tentativa lui Mihai Viteazul de a uni cele trei principate române a fost poate un asemenea moment de răspântie. Nu știu dacă o analiză mai amănunțită a contextului concret istoric al actului lui Mihai Viteazul ar susține sau nu o asemenea ipoteză. Să o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de împingerea istoriei într-o direcțiesaualta. Tentativa lui Mihai Viteazul de a uni cele trei principate române a fost poate un asemenea moment de răspântie. Nu știu dacă o analiză mai amănunțită a contextului concret istoric al actului lui Mihai Viteazul ar susține sau nu o asemenea ipoteză. Să o presupunem însă justificată. Conform ei, o serie de evenimente particulare (decizii individuale, accidente) au fost responsabile de cursul „real” al evenimentelor, în timp ce alte evenimente particulare, perfect posibile, ar fi putut duce
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de material lemnos; Tapae = localitate din sud-vestul Daciei, unde au avut loc bătălii mari Între daci și romani. . DIN VIAȚA DACILOR după Alexandru Vlahuță Demult, cu câteva mii de ani Înaintea noastră, trăia prin locurile acestea un neam de oameni viteji, mândri și netemători de moarte: erau dacii, strămoșii noștri. Stăpâni pe un pământ frumos, bogat și darnic, anume parcă făcut pentru un asemenea popor, dacii ajung, În mai puțin de un veac, să-nchege o țară puternică: Dacia. Când un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nu minte, pașă ! În fața lui Țepeș, Mândricel povesti totul. Apoi Își scoase pumnalul și și-l Înfipse adânc În inimă. Căzu cu brațele desfăcute, Încercând parcă să cuprindă tot pământul țării. Țepeș Îi sărută obrajii și porunci alor săi ca viteazul Mândricel să fie Îngropat cu mare cinste : În inima codrului, La poalele muntelui, Sub albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le purta Țepeș cu turcii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
sânge și năvăliri ! Îi sfătuia cu domolul, după firea moldovenească, să se lase de pradă, să se apuce de lucru, ca oamenii Moldovei, căci cu prada n-au s ajungă departe ! Să afle hanul că țara are domn tânăr și viteaz și că va fi vai și amar de cei ce-i vor mai călca hotarele... Hanul a primit cuvântul lui Ștefan cel Mare cu mânie strașnică. A scrâșnit: Mă duc să-l Învăț minte pe puiul acesta cutezător... Și astfel
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii, trageți! Astăzi vreau să mă-ntrec În arc cu voi, zise Ștefan. Voinicii Își pregătiră săgețile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lac frumos, poleit de razele soarelui. Pe-aici și-a Întins pod peste Dunăre, acum trei sute de ani, bătrânul și nebiruitul Sinan-Pașa. El venea cu oaste multă și cu vâlvă mare, hotărât să sfarme - odată pentru totdeauna - cuibul acesta de viteji, care de-atâta timp stăteau străji nedormite la porțile Europei apusene și nu lăsau puterea Semilunei să-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea poporului nostru, pe vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
acesta de viteji, care de-atâta timp stăteau străji nedormite la porțile Europei apusene și nu lăsau puterea Semilunei să-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea poporului nostru, pe vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din cele mai eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop de oaste vine asupră-i și cugetând că o luptă În câmp deschis nu e cu putință, se retrase la câteva ceasuri departe de Giurgiu, pe valea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La Călugăreni, românii scriseră cu sabie și sânge pagina cea mai strălucită din istoria lor.” NICOLAE BĂLCESCU PREDA BUZESCU Preda Buzescu a fost unul dintre cei mai curajoși căpitani ai domnitorului Mihai Viteazul. El Își iubea mult țara. De aceea, În toate bătăliile cu dușmanii era printre cei mai viteji, iar ostașii săi Îl urmau cu Încredere. Iată cum a descris Dimitrie Bolintineanu una din luptele Împotriva tătarilor: De trei zile lupta n-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cea mai strălucită din istoria lor.” NICOLAE BĂLCESCU PREDA BUZESCU Preda Buzescu a fost unul dintre cei mai curajoși căpitani ai domnitorului Mihai Viteazul. El Își iubea mult țara. De aceea, În toate bătăliile cu dușmanii era printre cei mai viteji, iar ostașii săi Îl urmau cu Încredere. Iată cum a descris Dimitrie Bolintineanu una din luptele Împotriva tătarilor: De trei zile lupta n-a mai Încetat, Și tătarul pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere, Floarea românimii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl pierdeți niciodată În luptă! Suntem trei, Măria Ta. Dacă am să cad
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl pierdeți niciodată În luptă! Suntem trei, Măria Ta. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l ducă Radu. Am să Îl port cu grijă, Măria
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați, nobilii au cerut ajutor de la Împărat. Acesta a trimis armata, care a Înconjurat Munții Apuseni. Conduși de Horea, Coșca și Crișan
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au fost duși la postul de jandarmi din comună. În amurgul zilei, Împreună cu alți tineri, Gheorghe Olaru porni din nou spre pădure, de unde au adus armele și muniția rămase de la prizonieri. La Înapoiere, bătrânii satului Îl Întâmpinară ca pe un viteaz: Bravo, băiete ! Pentru faptele lui de eroism, Gheorghe Olaru a fost decorat. Cuvinte: Bârsa = zonă geografică deosebit de frumoasă, care se Întinde la poalele Munților Carpați, aproape de Brașov; a patrula = a merge În recunoaștere; tainic = ascuns, ferit, neștiut de alții; suspect
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
prin cugetare. Și aceasta ar fi dat iarăși motiv necredinței în învierea Lui. De aceea nu I-a venit moartea trupului de la Sine, ci din uneltire, ca chiar moartea pricinuită Lui de alții să o desființeze. Căci precum un atlet viteaz, mare în cugetare și bărbăție, nu-și alege singur pe cei cu care se luptă, ca să nu lase bănuiala că îi e frică de vreunii, ci dă privitorilor puterea să-i aleagă, chiar dacă i-ar fi dușmănoși, pentru ca doborând pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
1961; Hai, urcați-vă și voi, Chișinău, 1961; O vară la Nistru, Chișinău, 1961; Cine e harnic?, Chișinău, 1962; Odă entuziasmului, Chișinău, 1962; Cine l-a trezit pe urs?, Chișinău, 1963; Întâlnire cu dragostea, Chișinău, 1963; Ciuciulete Ghemotoc, Chișinău, 1964; Viteazul, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1965; Aoleu, e primăvară, Chișinău, 1966; Mintea de pe urmă, Chișinău, 1966; Cântece de la mare, Chișinău, 1967; Drumul patimilor, Chișinău, 1968; Fantastic! Aventurile unui băiat pe Terra Ignota, Chișinău, 1968; Cel mai frumos anotimp, Chișinău, 1970; Curcubee
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
nu se datorează astfel forței pământești a cailor și cavalerilor, ci puterii mâinii eliberatoare a Domnului (1Sam 17,45). Și alte imnuri îl prezintă pe Yhwh ca războinic care învinge națiunile și atribuie zeului suprem epitete derivate din ideologia regelui viteaz, ca de exemplu, Ps 24,8: „Cine este regele măririi? E Yhwh cel tare și puternic, e Yhwh cel viteaz în luptă” (a se vedea și Ps 18,14-19; 47,3-4). Expresia „poporul lui Yhwh” va trebui așadar inserată în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]