8,935 matches
-
serie de secvențe în acest sens: "Părinte, popa Ilie, Ia caută-n păscălie Și te uită, popa-n carte Avea-oi multe păcate..."312. Comunitatea concede preotului o serie de capacități și puteri și datorită faptului că el, prin natura vocației, își creează reputația de a lucra cu secretul, cu nepătrunsul, fiind în permanent în contact cu marile mistere ale vieții: nașterea, nunta, moartea. Astfel de reprezentări magico-religioase privind rolul și funcțiile preotului s-au sedimentat în timp, funcționând astăzi mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ceva normal și de la sine înțeles, fără să conștientizeze acest lucru. A găsit resurse energetice pozitive pentru aproapele său aflat în suferință și a reușit, de multe ori în mod incredibil, să schimbe destinele celor lipsiți de perspective. Omenia și vocația pentru chirurgia pe care a slujit-o cu credință o jumătate de secol a făcut din el un medic și un chirurg cu totul special. Cei apropiați povestesc cum dispărea discret de la petrecerile de familie pentru a ajunge repede la
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
să trăiască în adevăr, chezășia bucuriei. Dar cauzele sînt multiple și greu de sesizat, adeseori nefiind decît presupuse, iar presupunerea implică posibilitatea de a greși, sursa spaimei. Omul primitiv, a cărui rațiune este încă rudimentară, se înspăimîntă îi fața pericolelor vocației lui, a dificultății de a-și croi drum în lumea aceasta nouă a spiritului care i s-a deschis, în lumea cauzelor și efectelor. Din cauza acestei spaime, lumea spiritului i se pare magic animată și amenințătoare; el consideră că aceste
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu titlul Les Huit paradis (1908), care îi aduce un răsunător succes și Premiul Academiei Franceze. Cartea a fost întâmpinată elogios de personalități marcante ale literaturii franceze, precum Marcel Proust, Anatole France, Remy de Gourmont, Jean Moréas ș.a. Descoperindu-și vocația, B. își va consacra mare parte din timp scrisului, fără a renunța la viața mondenă. Distincția, inteligența, farmecul personal făceau din ea o prezență căutată în saloanele aristocratice ale timpului și, totodată, o amfitrioană fascinantă la palatele sale de la Posada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
vechi. Cu aplicație la cronicarii moldoveni, București, 1973, 249-281, 342-363, passim; Valeriu Cristea, Introducere în opera lui Ion Neculce, București, 1974; Curticăpeanu, Orizonturile, 72-122; Rotaru, Valori, I, 193-273; Dicț. lit. 1900, 611-614; Petrescu, Configurații, 74-85; Manolescu, Istoria, I, 58-65; Mazilu, Vocația, 40-52; Sorohan, Introducere, 216-255; Mazilu, Noi, 61-69, 193-195, 203-205; Dicț. analitic, II, 368-370, III, 246-248; Dicț. esențial, 554-558. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
habitus. Logica acțiunii de lovește pe teren de o rezistență care ține mai mult de forța inerției decât de un refuz rațional. Nu e vorba de a acuza persoanele, de a le ridiculiza pentru lenea congenitală și șocanta lipsă de vocație, pe scurt, de a "psihologiza" această stare de fapt legând-o de personalități particulare. Această caracterologie naivă e inacceptabilă. În joc sunt locul real al elevului în școli și, mai general, procesul educațional într-o societate. Trebuie să ne plasăm
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
creadă nimeni că acestea pot face în școală treaba profesorilor (nici că profesorii le pot înlocui). În fine, integrarea prevenirii și gestionării comportamentelor dificile în funcția educativă necesită o redefinire a modului în care sunt concepute programele școlare a căror vocație enciclopedică rămâne uimitoare, chiar dacă perioada de școlarizare nu a încetat să crească și relațiile "ierarhice". Fitz- Gibbon (1996, p. 184) propunea ca model experiența lui Max Perutz, câștigător al Premiului Nobel pentru chimie (biochimie), în cercetările sale despre hemoglobină: acesta
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acești medici vrednici profesional i-am cunoscut personal și depun și eu mărturie privind abnegația muncii lor. Destinul frânt al unor elite medicale de către o societate totalitară confirmă dar și faptul că o nedreptate poate fi compensată prin mai multă vocație profesională, pe care nu o găsim întotdeauna chiar la universitarii fără vocație. Multe personalități medicale și-au încorporat existența profesională în activitatea complexă a Spitalului Vaslui precum: Iacob Felix, Aristide Peride, Thoma Hepites, Gheorghe Andreescu, până la Gheorghe Balcu sau Iorgu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mărturie privind abnegația muncii lor. Destinul frânt al unor elite medicale de către o societate totalitară confirmă dar și faptul că o nedreptate poate fi compensată prin mai multă vocație profesională, pe care nu o găsim întotdeauna chiar la universitarii fără vocație. Multe personalități medicale și-au încorporat existența profesională în activitatea complexă a Spitalului Vaslui precum: Iacob Felix, Aristide Peride, Thoma Hepites, Gheorghe Andreescu, până la Gheorghe Balcu sau Iorgu Arnăutu, cu scuza pentru a nu putea nominaliza și aportul altora, dar
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
genele sunt oarbe și sar dintr-un corp în altul, memele sar dintr-un créer în altul (cum ar fi ideea de abnegație și sacrificiu) și dau cu precădere viață acestui concept triunic. Pe lângă o înclinație ereditară de a îngriji, vocația medicală se formează ca «fericirea de a fi pasionat de medicină». Medicul își creează astfel șansa mântuirii proprii prin înnobilarea spiritului și împlinirea vocației sale. Un al treilea beneficiu științific al lucrării este pasiunea autorilor pentru minuții arhivistice ceea ce contribuie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
sacrificiu) și dau cu precădere viață acestui concept triunic. Pe lângă o înclinație ereditară de a îngriji, vocația medicală se formează ca «fericirea de a fi pasionat de medicină». Medicul își creează astfel șansa mântuirii proprii prin înnobilarea spiritului și împlinirea vocației sale. Un al treilea beneficiu științific al lucrării este pasiunea autorilor pentru minuții arhivistice ceea ce contribuie la evidențierea grandorii și operei celor analizați în medalioanele alăturate. Sunt prezentate personalitățile ce au ilustrat activitatea spitalului centenar (1964) și aportul fiecăruia la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ucis de un tramvai numit destin, trecut în neant prin voința malefică a „păsării cu clonț de rubin”, bucovineanul imberb Nicolae Labiș, „buzduganul unei generații”, copilul teribil al poeziei românești intrase în mit. Contribuiseră la impetuoasa lui mitologizare precocitatea unei vocații lirice ieșite din comun, elanul juvenil al adolescentului fără frontiere, fronda ingenuă, puritatea simțirii, inocența trăirilor frenetice și o insurgență structurală ce-l făcea rebel și inconformist. S-a spus cu perfectă îndreptățire - cu o butadă ce a făcut epocă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
omului Labiș, în schimb, pune la dispoziția cititorului cultivat un set de idei validate de timp, ceea ce echivalează cu un oportun recurs la memorie. Februarie 2010 Teodor Pracsiu ARGUMENT Există valori, cele mai multe, care trăiesc sub o aparență înșelătoare și trebuie vocație și intuiție spre a le anticipa destinul și există valori, mai puține și poate mai mari, care au în ele însele puterea de a-și crea aparența, suprafața și de a se manifesta prin ele. Labiș aparține acestei a doua
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
plasma vieții, iar poezia încetase să mai intereseze ca expresie a unui domeniu privilegiat. Lucian Raicu caracteriza atitudinea lui Labiș ca fiind „o adevărată iresponsabilitate” dublată de cinism, într-o perioadă în care totul era luat în serios. Labiș avea vocație de inaugurator. El n-ar fi reușit însă să fie mesager al reînnoirii dacă n-ar fi fost posesorul unui sistem de asimilare, de absorbție rapidă. Ușurința adaptării trecătoare de la un model la altul, plăcerea imitației erau expresia unei
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
producerea unor valori estetice și care folosește mijloace de exprimare cu caracter specific” (22, p. 61 ). Și nu este oare valoarea estetică adevăratul rost al vieții lui Ion Creangă? Nu este, oare, humuleșteanul Artistul? Opera îi împlinește și îi definește vocația de artist, dar în ceea ce-l privește pe Ion Creangă, întreaga sa existență este o pânză ce se țese singură, un pământ ce se ridică progresiv din apă, o legendă ce se desăvârșește în timp. Și cu toate acestea, nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
făcut, Ion Creangă a dovedit o aplecare deosebită pentru om și modelarea sufletească a acestuia, activitatea sa pedagogică fiind mărturia unei munci apostolești, a unei profesiuni exercitate cu pasiune și dedicare. Se pare că Ion Creangă și-a simțit mereu vocația didactică, având în vedere faptul că devine institutor din proprie voință, chiar dacă avea deja o meserie, aceea de preot, așa cum notează și Bianca Bratu: ”Pentru Creangă, alegerea profesiunii de dascăl în momentul în care avea totuși o altă meserie, pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
străin ” Oricât de amărât și năpăstuit ar fi omul, oricâte pârleazuri cu mărăcini ar avea de trecut în viață, tot mai găsește puterea și voința de a-și păstra cugetul curat și de a simți cu tot sufletul său valoarea, vocația. Și nu e suficient să simți, să ai conștiința vocației tale, dacă nu (o) slujești cu pasiunea ce i se cuvine. În cazul lui Ion Creangă a fost și este discutabilă problema vocației. În fond, care a fost vocația lui
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pârleazuri cu mărăcini ar avea de trecut în viață, tot mai găsește puterea și voința de a-și păstra cugetul curat și de a simți cu tot sufletul său valoarea, vocația. Și nu e suficient să simți, să ai conștiința vocației tale, dacă nu (o) slujești cu pasiunea ce i se cuvine. În cazul lui Ion Creangă a fost și este discutabilă problema vocației. În fond, care a fost vocația lui Creangă? Scrisul? Preoția? Școala? Prietenia? Analiza vieții sale demonstrează că
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a simți cu tot sufletul său valoarea, vocația. Și nu e suficient să simți, să ai conștiința vocației tale, dacă nu (o) slujești cu pasiunea ce i se cuvine. În cazul lui Ion Creangă a fost și este discutabilă problema vocației. În fond, care a fost vocația lui Creangă? Scrisul? Preoția? Școala? Prietenia? Analiza vieții sale demonstrează că putem, pe bună dreptate, vorbi despre toate acestea ca despre adevărate vocații, care nu se exclud reciproc și nici nu-și afectează în
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
valoarea, vocația. Și nu e suficient să simți, să ai conștiința vocației tale, dacă nu (o) slujești cu pasiunea ce i se cuvine. În cazul lui Ion Creangă a fost și este discutabilă problema vocației. În fond, care a fost vocația lui Creangă? Scrisul? Preoția? Școala? Prietenia? Analiza vieții sale demonstrează că putem, pe bună dreptate, vorbi despre toate acestea ca despre adevărate vocații, care nu se exclud reciproc și nici nu-și afectează în vreun fel intensitatea și forța diriguirii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
În cazul lui Ion Creangă a fost și este discutabilă problema vocației. În fond, care a fost vocația lui Creangă? Scrisul? Preoția? Școala? Prietenia? Analiza vieții sale demonstrează că putem, pe bună dreptate, vorbi despre toate acestea ca despre adevărate vocații, care nu se exclud reciproc și nici nu-și afectează în vreun fel intensitatea și forța diriguirii spre sine și spre „aproapele”. Ele se completează într-o modalitate specială, nobilă. Ne permitem să considerăm și prietenia ca fiind o vocație
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
vocații, care nu se exclud reciproc și nici nu-și afectează în vreun fel intensitatea și forța diriguirii spre sine și spre „aproapele”. Ele se completează într-o modalitate specială, nobilă. Ne permitem să considerăm și prietenia ca fiind o vocație a lui Ion Creangă, luând în vedere perspectiva ciceroniană asupra acestui sentiment. E limpede că Ion Creangă a fost... Prietenul, toată viața sa. Având în vedere calitățile sale deosebite și sufletul mare, doar cine nutrea gânduri necurate prin firea sa
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
din găndirea sa este sediul Adevărului. În fond totul se reduce la un foc între logicul deschis și mistic. Repet însă: Adevărul nu este fructul pasiunii adevărului”, cum a spus De Broglie, după căte îmi amintesc, ci este legat de vocație, care văzută creștin, se cheamă har. Omul istoriei reflectă imperfect și util transcendența. Ieșirea omului din timp înseamnă existenței schimbătoare cu realul transcendent în esență, relevat celor aleși, urmați de credincioși. Astfel sensul existenței își are sediul în Istoria sacră
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
1989), îl continuă pe primul, fără a aduce vreo schimbare. Textele par a fi fost compuse concomitent și, la publicare, împărțite arbitrar în două cărți. Numerotate în serie și intitulate generic Scrisori către mașina de scris, mai multe bucăți ilustrează vocația reportericească a genului de proză impus de generația ’80: „E fascinant să asculți viața. E atâta încărcătură de viață în spusele celor din preajmă (pe stradă, în autobuze, în magazine, la cozi, în fine, peste tot), încât nu-ți trebuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
și slugi și visează construirea unei utopice lumi dictatoriale” (N. Manolescu) - și, în același timp, satiră anti mic-bugheză (un fel de Bouvard et Pécuchet autohton), marca evoluția către postmodernism. Personajul Grobei, „om mărunt”, funcționăraș obscur, transfigurat de descoperirea unei bizare vocații, e o figură singulară, una dintre cele mai frapante ale prozei românești postbelice. „Poemul epic” - de fapt, romanul - Drumul la zid (1984), care mobilizează din nou motivele autorului pe trama crizei existențiale a unui tânăr, Castor Ionescu - un „om mărunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]