9,974 matches
-
neavând statutul necesar pentru a-l putea reprezenta (Gusdorf, 1969, p. 185). La granița dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Edward Tyson se rupe de aceste concepții și pune bazele unei antropologii pozitive, bazată pe observație. El Îndrăznește să facă o comparație cu marile maimuțe antropoide și marchează astfel limitele umanului, Întreprindere continuată de contemporanul său, Locke. Acesta insistă pe precaritatea semnelor exterioare pentru clasificarea speciilor și pe dificultatea stabilirii unor granițe precise Între acestea din urmă. Locke
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât „să substituim un cuvânt juridic și rece unui cuvânt plin de tandrețe umană” (Tarde, citat de Bouglé, 1906, p. 262). Nu este Însă deloc așa, iar Bouglé spune foarte clar: „Dacă fraternitatea religioasă știe să oblojească rănile, ea nu Îndrăznește În schimb să sfărâme instrumentul care rănește: dimpotrivă, ea Îi permite să funcționeze și să rănească În continuare” (ibidem, p. 263). De unde ideea conform căreia chestiunea socială nu este doar una morală: „Nu există o problemă socială oriunde oamenii suferă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
am dat seama, după cum se uita, imediat nemții s-au așezat în casa noastră și noi ne-am dus să trăim în bucătărioara de lângă șură. Și Friț, cu ochii pe mine. Și era bătrân! Azi așa, mâine așa, dar nu îndrăznea nimic. Până într-un ceas, când dă buzna în bucătărioară și mă găsește singură. Mestecam mămăliga. Ridic melesteul, să mă apăr. El că șvarț, că marț, încerca să mă ademenească pe limba lui, cu mâna întinsă spre mine. L-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
fratele și sora mea. Le spuneam tot timpul: nu intrați în pădure, băgați de seamă, ați putea fi prinși de marele, de înaltul senior Periferigerilerimini, care ar putea fi bun cu copiii cei sfioși, blânzi, modești, dar dacă cineva ar îndrăzni sățl batjocorească, desigur că ițar sfărâma oasele. Și bine ițar face!“. E poate singura poveste care nțaș fi vrut să fie scrisă niciodată. Charles Perrault, Uriașul Periferigerilerimini, în Povești cu vrăjitori și zâne, EdituraHumanitas Junior, București, 2004. Traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
a lăsat așteptat: „Fugi dom’le d’acilea“... Tipul privea extrem de amuzat, aproape flatat în amorul propriu de neo-ciocoi cu Toyota. Așa mult i-a plăcut încât nici măcar nu s-a gândit să-i dea o palmă papagalui care a îndrăznit să-i pună la îndoială supremația... Episodul II sau „Războiul alarmelor“ Oliver W., amic elvețian, îmi face o vizită de patru zile la București. Excedat de alarmele mașinilor, mă întreabă candid-haios-serios (stilul helvet): „La voi Poliția nu intervine dacă alarma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
grecească?“. Totul agrementat cu o înaltă față administrativă a primăriei, un imbecil/potentat, gen manelist îmbogățit de pe urma închirierii unor chioșcuri de tablă de pe plajă. Cel mai mult m-a enervat însă lichelismul reporterilor. Pentru un week-end petrecut la Mare, nu îndrăzneau să-i critice pe cei de la primărie, se gudurau slugarnic, întrebându-se (vezi, promovare!) de ce preferă unii litoralul bulgăresc. Trist, foarte trist. Am reușit să transformăm turismul ceaușist în turism manelizat. Nu mai există nimic autentic pe litoralul acesta. Habar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mod clar, direct și sincer poate fi asemenea unei terapii, în funcție de circumstanțele care ne-au determinat să facem acest lucru. Sinceritatea radicală reprezintă o abordare nouă a unei noțiuni mai vechi („adevărul te va elibera” - Blanton, 1996). Aceasta înseamnă a îndrăzni să spui adevărul, trecând peste minciuni și mecanisme de apărare, pentru a răzbate spre un tărâm al transparenței și deschiderii față de tine însuți și față de ceilalți ca modalitate de a învinge stresul și problemele emoționale. Când abordarea narativă este folosită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
parte, raportul locutorului cu ceea ce spune, care poate face obiectul comentariilor datorită unor mărci ale eterogenității enunțiative, precum cele care semnalează un punct de vedere (pentru / după cutare, așa-zicînd, în aparență) sau relativizarea cuvintelor folosite (într-un anume sens, dacă îndrăznesc să spun, într-o anumită privință), vizînd statutul particular al unei părți din enunț în raport cu ansamblul (în paranteză, între altele, într-un fel). Atribuirea unei valori modale suplimentare prin elemente ca a crede, a presupune, a-i părea, indică o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
TVR, n-am citit, doar am privit R. Chiruță Ochii blânzi ai bătrânei străbat mulțimea de la un capăt la altul, caută ceva printre tinerii adunați acolo cu cărți în mână.. Parcă ar vrea să-i întrebe, dar parcă nici nu îndrăznește, văzându-i cum aleargă de pe un trotuar pe altul, plini de aparate foto și de ei înșiși. Se mulțumește să se retragă mai la margine, e mai sigur, cu copiii din ziua de azi nu știi cum te ia unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
se fotografieze între ei. Apoi, pătrunși de importanța momentului se așază, cuminți, pe bordură și se fac că citesc. Apar și vedetele, îl observ pe domnul primar Căldărescu, au venit și Bucurenci (bătrâna l-a privit de la distanță, n-a îndrăznit mai mult, apoi, cu un zâmbet pe buze, a plecat), T.O. Bobe, Ovidiu Komartin. Plus jurnaliști, care au jucat și-n mulțime, dar au și relatat pentru ediția a doua. A, era să uit. Au venit și o mână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
în Biserică o continuare a acțiunii lui Dumnezeu. Așa cum am menționat mai sus, în lucrarea de față ne propunem să introducem ceea ce, paradoxal, a lipsit, până acum, nu doar filozofiei istoriei, ci și teologiei istoriei analiza faptului istoric. Putem oare îndrăzni să căutăm în istoria noastră profană actele excepționale ale intervenției divine? Nu ar fi aceasta o iluzie vecină cu sminteala sau o întreprindere descalificată din start de breasla istoricilor și de cititorul zilelor noastre? Desigur că această tentativă ar provoca
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cel mai absurd dintre toate lucrurile, o țesătură de nonsens pentru cel mai luminat gânditor"74. În zilele noastre, istoricul Jörn Rüsen vorbește de "sensul fără de sens al istoriei"75.La prima vedere, am putea să le dăm dreptate. Dar îndrăznim să aruncăm încă o privire, prin ochii credinței. Faptul că ne punem întrebarea de mai sus presupune acceptarea tacită a existenței unui sens al istoriei. Berdiaev consideră că finalitatea este intrinsecă istoriei prin chiar natura sa: Nicio concepție a istoriei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
este drama poporului lui Israel, cel care, după ce l-a dezamăgit pe Yahwe de atâtea ori, a ajuns să respecte Legea nu doar în spiritul ci, mai ales, în litera ei. Legea a devenit pentru ei icoana lui Dumnezeu și, îndrăznesc să spun, chiar idolul lor. Frica de a greși din nou este singura scuză a evreilor de a nu-l vedea pe Mesia sosit nu călare pe un cal alb, exclusiv pentru salvarea lor, ci pe un asin pentru a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a istoriei rămâne a fi scrisă abia de acum înainte, prin analize mai detaliate, dintr-o perspectivă pluridisciplinară și, poate, cu mila Domnului, în adevăr, ale actelor providențiale din istorie. Abia când vom duce la bun sfârșit acest proiect, vom îndrăzni să credem că putem rosti, ca Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan: ἔρχου, κύριε Ἰησοῦ ("Vino, Doamne Iisuse"). Bibliografie generală Izvoare Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
propria tutelă. Această tutelă este incapacitatea omului de a face uz de propria rațiune fără ghidarea altuia. Tutelarea este autoimpusă când cauza ei nu constă în lipsa rațiuni,i ci a curajului de a o folosi fără îndrumarea altuia. Sapere Aude! Îndrăznește să folosești propria rațiune acesta este motto-ul Iluminismului." Alături de rațiune, Kant vede în autonomie și armonie celelalte două principii iluministe 95 Cf. Löwith, op. cit., p. 107. 96 Tillich, op. cit., p. 414. 97 Cf. Löwith, op. cit., p. 55. 98 G.
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de Slash cu 5.000 de dolari de la un re-seller? N-am idee, nu m-a interesat. La urma urmelor, nici nu contează cum s-a ajuns la rezultat, câtă vreme rezultatul produce o delectare mai mult decât estetică - să îndrăznesc să-i spun catharsis? Îndrăznesc, pentru că mie personal asta îmi aduce... S-a întâmplat să nu știu nimic de Guns’n’Roses până când mi-a explodat sub ochi videoclipul acestei piese. Preocupările, anturajul, atmosfera vremii mă îndepărtaseră cumva de filonul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de dolari de la un re-seller? N-am idee, nu m-a interesat. La urma urmelor, nici nu contează cum s-a ajuns la rezultat, câtă vreme rezultatul produce o delectare mai mult decât estetică - să îndrăznesc să-i spun catharsis? Îndrăznesc, pentru că mie personal asta îmi aduce... S-a întâmplat să nu știu nimic de Guns’n’Roses până când mi-a explodat sub ochi videoclipul acestei piese. Preocupările, anturajul, atmosfera vremii mă îndepărtaseră cumva de filonul rockului autentic. Ascultam muzică pop
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
din casa vagon, romanul Anei Maria Sandu, merge chiar mai departe, susținând că „romanul cel mai bun de azi e scris de poeți“. Poezia, considerată a fi cea mai sinceră dintre arte, cere întotdeauna perfecțiunea, pe când romanul tolerează paginile imperfecte. Îndrăznesc să spun că Fata din casa vagon, de Ana Maria Sandu, este un roman care atinge uneori sinceritatea poeziei. Fata din casa vagon este un roman despre femei și cu femei, masculinitatea fiind, de cele mai multe ori, reprezentată de personaje grotești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
unde preocuparea dintîi a naratorului este să asigure veridicitatea evenimentelor („Ce vă spun e adevărul gol-goluț. Nu mint o iotă”) propozițiile anticipative nu deranjează; în narațiunea „literară” însă, suspiciunile sînt de altă natură și, fără a intra în detalii, vom îndrăzni a spune că are prioritate coerența-ca-acord între logica evenimentelor și logica semnificațiilor. Să nu uităm că am admis deja, nu numai pentru narațiunea „literară”, ci pentru narațiunea „generică”: 1) că pre(-)textul și textul se află într-o relație de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ale unui om de zăpadă, care a devenit mai tîrziu celebră prin aceea că era neghioabă și mereu vinovată, și care și-a pierdut viața la vîrsta de douăzeci și trei de ani, într-un hotel în urma unui incediu, a îndrăznit să răspundă: - De aur. Astfel de exemple sînt mai degrabă considerate „urme” proleptice incluse în narațiune decît modificările temporale ample în care o porțiune mare de text, un capitol sau o secțiune, relatează întîmplări dintr-un viitor îndepărtat. În mod
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
marilor diviziuni sociale și culturale care pot orienta viața politică a țărilor avute în vedere: schimbările care se petrec în acest sens se sustrag unei inteligibilități imediate, prudența părând să recomande amânarea verdictelor. Renuțând la această prudență, câțiva autori au îndrăznit totuși să analizeze viața politică a țărilor Europei Centrale și Orientale prin prisma clivajelor. Se pune astfel problema adaptării modelelor teoretice. Principiile de care se servește analiza acestor clivaje în Europa Occidentală au fost stabilite de mult timp: într-o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și a intervenției umanitare, reprezintă o noțiune neconsistentă și inaccesibilă a individualismului post-totalitar. Mai întâi, incapacitatea de a face experiența solidarității, lucru pe care românii îl consideră mereu la nivelul societății civile, pornește de la caracterul dependent al subiectului, care nu îndrăznește să se sprijine nici pe precaritatea unei autonomii asumate în urma unei opțiuni raționale, nici pe o identitate asumată în absența unui sistem de referință care să-și fi dovedit valoarea de-a lungul timpului. Apoi, maniera în care totalitarismul a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este suficient [?!], limba de educare din așezămintele preșcolare sau limba de studiere în așezămintele din învățămîntul mediu general poate fi, alături de limba de stat, și limba minorității respective“. Și totuși o profesoară de limba și literatura română din regiunea Cernăuți îndrăznește să afirme că, în pofida condițiilor istorice, românii din nordul Bucovinei „au păstrat cu sfințenie tot ce ține de psihologia și spiritualitatea unui popor: școală și biserică. Și poate din acest motiv acum se lovește tot mai vehement în tot ce
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote Unitatea spirituală a românilor dincolo de frontiere, masă rotundă, în „Limba română“, Chișinău, 1996, nr. 1, p. 28. footnote> . Nici istoricii ruși, cărora le aparține ideea că moldovenii nu sînt români și pe care ei au cultivat-o, nu au îndrăznit să spere atît. În 1892, istoricul rus P. N. Batiușcov constata că gubernia Basarabiei are o componență etnică de o neobișnuită diversitate, fiind „o regiune de tranziție de la populația rusă la cea românească, ce locuiește în actuala Românie și în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să i se adreseze, respectă, pînă la urmă, formula impusă de soție, dar nu va renunța la formula tradițională, care îi rămăsese mai apropiată. La revenirea Smaragdei dintr-o gravă decădere provocată de boală, „așezat pe marginea patului, Iorgu abia îndrăznea să atingă cu laba-i păroasă degetele subțiri și străvezii aruncate pe plapumă, abia își găsi puterea să spună: - Slavă Domnului, dragă Smărăndița, prin mare pojar și năcaz am trecut, amu a da Domnul și are să fie bine. Smaragdița [notează
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]