20,435 matches
-
ăla de ce nu te culci și cu mine.» Din ziua aceea tipa nu a mai zîmbit, nu a mai rîs, nu a mai reacționat deschis în relațiile cu un bărbat. Aceste traume trec de la o generație la alta. Victima unui abuz nu va iubi copii săi deoarece are repusie față de viața de familie, față de viața sexuală, copii săi mai apoi au o viață tulburată plină de umbre, de regrete. Orice fată, cînd merge este mai mîndră, mai frumoasă, mai completă, lipsită
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
sexuale fără căsătorie. De obicei aceste relații nu rezistă mult timp. Apar copii, care de multe ori nu sunt doriți, iubiți. Pot să apară tot felul de perturbări în viața de familie sub forma unor avorturi, infecții sexuale, apariția unor abuzuri, complacerea în o situație destul de neplăcută în viitoarea familie, greu de trecut peste ele. Am întîlnit situația unei familii în care ambii copii au fost crescuți de către bunici pînă la vîrsta de 5 6 ani, numai și numai că ambii
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
pe de o parte, și analizând anumite cazuri, pe de altă parte, considerăm oportună lansarea următoarelor interogații: Care este procentul aferent recunoașterii și raportării a acestor conduite ostile de către elevii țintă? Tăcerea anumitor elevi este justificată de asumarea vinii pentru abuzurile suferite din partea colegului/ colegilor agresori? Cum poate fi gestionat eficient un astfel de comportament agresiv? Pentru a elabora răspunsuri pertinente la întrebările anterioare, considerăm oportună prezentarea prealabilă a tipologiei elaborate de Olweus (1996), conform căreia elevii victimă se încadrează în
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
frecvent footnote> (Craig și Pepler, 2007), având un caracter serial sau multiplu în funcție de numărul agresorilor (Chan, 2006). Elevii autori ai actelor de hărțuire psihologică mizează într-o mare măsură pe controlul exercitat asupra victimei ca urmare a inducerii responsabilității pentru abuzul suferit și, implicit, pe teama acesteia de a discuta cu adulții, victima percepând posibila intervenție a acestora ca minimă, ineficientă și un element stimulator al represaliilor (Walls, 2000). Consultând literatura de specialitate, remarcăm faptul că elevii victimă, recrutați din clasele
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
ineficientă și un element stimulator al represaliilor (Walls, 2000). Consultând literatura de specialitate, remarcăm faptul că elevii victimă, recrutați din clasele primare până la cele liceale și integrați în studii realizate în diverse țări, au raportat statutul de țintă a unui abuz psihologic din partea colegilor în procente mai mult sau mai puțin semnficative (Kalliotis, 2000; Harris și Petrie; 2002, Gini, 2004; Pereira et al., 2004; Greeff și Grobler, 2008; Sapouna, 2008). Totuși, planează, în continuare, atât nelămurirea dacă răspunsurile lor nu
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
insuficiente a fenomenului nu acționează în detrimentul etichetării corecte a conduitelor ostile drept bullying (în cazul numărului limitat de raportări). De asemenea, apreciem a fi esențială nu doar semnalarea episoadelor abuzive de către victimă, ci și statutul persoanei căreia îi mărturisește trăirea abuzului psihologic, astfel încât, dincolo de împărtășirea firească unor prieteni sau părinților, elevii victimă trebuie să rupă cercul tăcerii în raport cu specialiștii din mediul școlar. Prin urmare, decizia victimelor de a vorbi depinde și de reacțiile acestora, care variază de la a nu
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
mod evident, părinții) manifestă negativism față de un copil, dublându-l cu absența dragostei și a implicării, atunci actele negative ale copilului se amplifică în timp. Drept urmare, putem concluziona că un comportament abuziv din mediul școlar este deseori un rezultat al abuzului trăit în mediul familial sau a unor cauze de natură familială (Anghel, 2006), între părinți și copii existând chiar și o conexiune intergenerațională (Farrington, 1993) și, astfel, e posibil ca părinții care au manifestat conduite ostile în copilărie, să aibă
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
din fundal. Practic, contextul anterior constituie un obstacol pentru demersul constatativ, izolarea putând fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu o consecință a hărțuirii psihologice. În astfel de situații, se impune să analizăm prezența unor indicatori ai prezenței abuzului de la comportamentul dificil, elevii cu abilități limitate de comunicare devenind mai puțin cooperanți cu oricine, randament școlar scăzut, anxietate și stres generate de idea de a frecventa școala sau de a reveni acasă, izolarea în clasă în timpul pauzelor, insistența de
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
este menită să surprindă variațiile așteptărilor parentale în privința controlului și socializării copilului. Din această definiție rezultă că : 1. stilul parental descrie variația normală a practicilor educative parentale, fără a include și practicile deviante întâlnite în familiile puternic disfuncționale, în care abuzurile de tot felul sunt frecvente; 2. patern-urile parentale normale sunt centrate în jurul problematicii controlului, din moment ce sarcina principală a părinților este aceea de a influența, învăța, educa și, deci, de a controla activitatea și conduita copiilor . 2.Obiective ce stau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
exercitată de dorințele adulților. În cazul fugii de acasă, contextul psihosocial care se află, de cele mai multe ori la originea deciziei de a fugi se caracterizează prin interacțiuni copii-adulți lipsite de implicare afectivă, inconsistente, ce determină insatisfacții și respingere din partea adulților, abuz fizic, etichetare categorizare, devalorizarea imaginii de sine a fugarului, precum și din existența conflictelor. În marea lor majoritate, fugarii speră să găsească altundeva satisfacerea acelor trebuințe pe care mediul școlar și familial le-au ignorat: securitatea afectivă, înțelegerea și valorizare. Din
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și continuă pentru moarte și tot ceea ce are legătură cu moartea; e) izolarea față de prieteni și față de familie; f) tulburările comportamentale; manifestate prin:schimbări bruște de dispoziție, fuga de acasă, chinuirea animalelor, vandalism; frecvent, pedepsirea acestor comportamente precipită suicidal; g) abuzul de substanțe psihoactive; h) suicidul sau moartea unei persoane apropiate; i) renunțarea la obiecte personale pe care elevul le valorize în trecut și canalizarea interesului spre mijloace de realizare efectivă a actului suicidar. În present se constată tendința de a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
personalității morale. Impulsivitatea, precum și brutalitatea și violența, mania necontrolată, ura și invidia dar și toate manifestările care mărturisesc lipsa manierelor, a rafinamentului produc daune și suferințe, atmosferă incomodă ori jenantă. Manifestările puternic condamnabile ale nestăpânirii de sine sunt pornirile individualiste, abuzurile și violențele, tot ceea ce în popor se blamează.Cauzele originare ale acestor defecte morale țin cu deosebire de lipsurile din educația în families au în mediul macrosocial al evoluției copilului și tânărului. Iată de ce se impune ca principală valoare în
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu ajutorul EMTREE, un Thesaurus pentru Științele Medicale; EMBASE + MEDLINE includ: • cercetare farmaceutică, farmacologie, farmacie și toxicologie; • medicină umană (clinică si experimentală); • cercetări elementare din domeniul biologiei relevante pentru medicina umană; • management spitalier și farmacoeconomie; • sănătate publică si ocupațională; • dependența și abuzul de substanțe; • psihiatrie; • fizioterapie și reabilitare; • medicina legală; • medicina alternativă; • inginerie biomedicală, instrumente și dispozitive medicale; • biotehnologie; • alternative la experimentele pe animale. Elsevier/ScienceDirect http://www.sciencedirect.com oferă acces în text integral la peste 25% din informația aparută la
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
în timpul antrenamentelor, în viața cotidiană reprezintă un element de socializare important la vârste fragede. d). Una dintre problemele de actualitate ale copiilor și adolescenților o reprezintă formarea unei imagini false despre sine. Acest lucru este posibil deoarece se face deseori abuz de metoda stimulării și a recompensării, de teama adolescenților, în special, de confruntările directe cu adversarii. Principalul motiv care influențează imaginea față de sine la nivel de copii este stimularea excesivă a acestora cu ocazia diferitelor întreceri. În mediul școlar, acest
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
speță, deposedarea țăranilor de drepturile ce li se cuvin, conform acelor Legi de învoieli, pentru tocmeli agricole, din 1866, 1872, 1876 și rămase în vigoare și la începutul secolului al - XX-lea. Al doilea element este cel social- politic unde abuzurile clasei conducătoare sunt analizate și trecute prin filtrul criticii lui Constantin Dobrogeanu Gherea. Autorul lucrării spune că ”regimul neiobag” conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar de elemente capitaliste. În perioada 1907 și 1912, socialiștii români
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
fondul nemulțumirilor muncitoreștti, mai ales datorită concedierii a peste 150 de lucrători de la fabrica ”Goetz”, s-a organizat această manifestație terminată sângeros. În ziua de 13 iunie s-a declanșat greva generală , o întrunire în care s-a protestat împotriva abuzurilor guvernului și a patronilor din întreprinderile gălățene, urmată de un marș pe străzile orașului dunărean. Acțiunea muncitorească a angrenat peste 6.000 de manifestanți , care s-aau angajat să condamne războiul, să militeze pentru îmbunătățirea nivelului de trai și respectarea contractelor
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
mă întâlnesc cu nevasta lui ca să-mi dea să-i aduc schimburi și l-am întrebat ce a făcut atât de rău că îi era frică să meargă acasă. În cel mai rău caz primea o bătaie și atât. S.B.: Abuzurile și mulțimea dezlănțuită, legitimația... G.Ș.: Dar nu purtam legitimație. Pe alea le purtam doar în concediu sau în misiuni. Aveam un carton albastru pe care scria "Permis" și pe care era pusă poza, în civil. Eii, abuz am făcut
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
atât. S.B.: Abuzurile și mulțimea dezlănțuită, legitimația... G.Ș.: Dar nu purtam legitimație. Pe alea le purtam doar în concediu sau în misiuni. Aveam un carton albastru pe care scria "Permis" și pe care era pusă poza, în civil. Eii, abuz am făcut și eu. L-am văzut pe un coleg care și-a arătat permisul unui controlor de la RATB și mi-am zis: "Ia să fac și eu tot așa!". S.B.: Când s-a sistat ascultarea telefoanelor? G.Ș.: Pe
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
roman în care reprezentarea literară reflectă distorsiunile regimului politic al unei epoci. De pildă, romanul politic din deceniul opt - perioadă în care se încadrează și romanele ekphrastice discutate - are drept teme predilecte anomaliile social- politice ale României anilor '50: "Erorile, abuzurile din anii '50, raportul insului cu puterea și cu revoluția, situația lui de instrument sau victimă a acestora, sunt teme predilecte ale romanului politic în deceniul opt"8. Pompiliu Marcea fixează alte două criterii de construcție a romanului politic. Romanul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe cea de membru al regenței, filosoful român percepe în acest gest un semn "al simțului de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la fundamentul politic al statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității dintre funcția de patriarh și cea de membru al regenței s-a pronunțat și Ministerul Cultelor care a decis înființarea unei locotenențe patriarhale care să gireze afacerile Patriarhiei pe tot timpul cât Înaltul Ierarh
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
prost cunoscut și judecat de către occidentali. Unii autori, precum Hugo Rahner subliniază contrastul dintre supunerea Bisericii orientale și libertatea pe care Biserica romană a știut totdeauna să o mențină. Dar din punct de vedere politic, aceasta din urmă comportă destule abuzuri și încălcări legitime. Modelul stabilit de Constantin în 313, apoi de Teodosie se menține în Orient, dincolo de 1435, regăsindu-se și astăzi, în mentalitatea națiunilor est-europene1. Problematica reală este amestecul spiritualului și al temporalului, de dincolo și de aici, teologia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Prelat pravoslvnic cu mănuși roșii? Nu am auzit. Și este o aberație. Știm că portul preoților ardeleni a suferit tot felul de schimbări, sub influența Apusului catolic, pe de o parte, a nordului protestant, de alta. Roșul învârstează astfel, prin abuz și prin lipsa de înțelegere pentru frumusețea și adânca semnificație simbolică a hainei bizantine, îmbrăcămintea fraților noștri preoți din Ardeal. Dar ca însuși părintele patriarh, șef suprem al Ortodoxiei românești, și de bună seamă astăzi, prin împrejurări mai mult decât
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ca elevii să fie deprinș i să participe la luarea unor hotărâri, să fie obiș nuiț i să vadă în deciziile adulț ilor, în primul rând, niște acte justificate, obiective, care nu au nimic de-a face cu actele arbitrare. Abuzul de acte nejustificate îi face pe unii elevi să devină timizi, retrași, neîncrezători în forțele proprii, să nu participe la viața colectivului clasei, iar pe alții să devină nervoși, capricioși, revendicativi, extrem de autoritari sau răutăcioși în relațiile cu colegii. Trebuie
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
structuri afective rigide, cum sunt stările depresive” (Rudică, 2006, p.139). Pentru a asigura autoritatea educatorului și a crea spiritul de răspundere din partea elevului, exigența cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională, lipsită de oscilații și abuzuri. La rândul ei, autoritatea profesorului, pentru a fi autentică, trebuie să evite cele două extreme, la fel de dăunătoare: autoritatea distantă, rece, severă și autoritatea excesiv de afectuoasă, de amabilă. Autoritatea autentică presupune coerențe: „Un educator slab este mai înainte de orice un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
măsuri la nivelele: - La nivel familial: discuții cu părinții, recomandarea unui consilier marital sau a unui terapeut pentru gestionarea relației dintre părinți și dintre tată și copil, cu supravegherea asistentului social pentru a împiedica pedepsele fizice și orice fel de abuz asupra elevului. Se va valorifica din plin aportul bunicii materne la starea afectivă pozitivă a copilului. - La nivel de școală: intervenții specifice pedagogice (activități care să-l stimuleze, să-i îmbunătățească stima de sine: povești terapeutice, jocuri în care să
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]