8,212 matches
-
leagă evoluția biologică și pe cea culturală. El înlocuiește o logică finalistă cu una a sistemului auto-organizat complex ce prezintă o "aptitudine de a folosi forțele de dezorganizare pentru a-și menține și dezvolta propria organizare, de a folosi variațiile aleatorii și evenimentele perturbatoare pentru a mări diversitatea și complexitatea". Unind specia, societatea și indivizii, Edgar Morin concepe omul ca pe "un sistem gene-tico-cerebro-socio-cultural". Menționînd incertitudinea și ambiguitatea relației dintre creier și mediu, descrie o zonă de incertitudine situată între subiectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vieții a grupului, precum și în revistele publicate după aceea: Macroscope, la Lettre Science/Culture și Transversales. Edgar Morin vorbește despre complexitate, adică despre "datoria gîndirii de a face "să meargă împreună" logici care sînt în același timp complementare, contra-dictorii și aleatorii". Această gîndire complexă e concepută ca o deschidere a spiritului care "leagă ce e despărțit și compartimentat, care respectă diversitatea, recunoscînd-o în același timp, care încearcă să discearnă interdependențele". Evoluția reală a concepțiilor Grupului ce-lor Zece trecerea de la o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
problemele pe care le abordează sau ambițiile sale educative, el nu este și nu poate fi un discurs științific, nu face demonstrații, nu inventează concepte, nu țintește (sau nu explicit) la universal, ci se sprijină cuantic, am putea spune pe aleatoriu, pe imprevizibil, pe soluții multiple de rezolvare a misterului inițial, pe singular și efemer, pe hazard. Cunoașterea ficțională nu e una transmisibilă, obiectivă, riguroasă, ci una impalpabilă, irațională aparent, precum electronul din celebrul experiment al fizicienilor, care, lăsat de capul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mine). Mulți alții, mai puțin cunoscuți, își construiesc și ei ficțiunile în jurul unor momente istorice care nu se lasă uitate. Vom reveni, desigur, asupra unora din titlurile menționate mai sus, sau asupra altora, în funcție de deciziile juriilor marilor premii literare, sau, aleatoriu, în funcție de oportunitățile de lectură. Dar aș vrea acum să fac o mică entorsă de la tematica francofonă, de fapt, o aparentă entorsă, spicuind dintr-un recent interviu oferit de scriitorul japonez Haruki Murakami, adevărat tsunami editorial, revistei "Le Nouvel Observateur". Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mult nici mai puțin decît să fondeze o nouă metafizică în jurul noțiunii de "contingență", pornind de la constatarea derivei generate de proasta înțelegere a lui "Dumnezeu a murit" (devenit, cumva, sinonim cu "fiecare crede ce vrea"), care a condus la generalizarea aleatoriului și a relativismului contemporan. În dezacord cu discursul actual asupra sfîrșitului metafizicii, gînditor al contingenței, unic reper în absența Absolutului exilat, Meillassoux nu-l putea ignora pe marele poet al hazardului, mai ales că dilema lui Mallarmé seamănă bine cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
l-a făcut să meargă mai departe, intuind o logică subterană în poemul "O aruncare de zaruri...", o tentativă de a inventa o nouă metrică, atît în formă cît și în conținut, o metrică la fel de strictă ca alexandrinul și la fel de aleatorie ca versul liber. Aceasta e ipoteza pe care a verificat-o în eseul Numărul și Sirena, scrutînd poemul mallarmean în căutarea indiciilor unei încifrări ontologico-poetice, oprindu-se îndeosebi asupra miezului textului, unde două sintagme de comparație ipotetică "comme si" (si
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
scăpându-ne întotdeauna. În acest sens se va întreba Nietzsche de unde vine acest „instinct al adevărului”? Când, de fapt, dominant este „instinctul de a forma metafore.” Iar Mauthner, observând arbitrarietatea și convenționalismul limbajului (în sensul de nemotivat și nu de aleator) le va considera o „debilitate” cognitivă a aceatuia, ba chiar și una acțională, spunând că limbajul nu este decât o convenție, ca regula unui joc; cu cât cei ce participă la joc sunt mai numeroși, cu atât limbajul va fi
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
instrumente de măsură clasice sau analogice, verificate și certificate periodic, beneficiarul impunând norme stricte în această privință. Beneficiarul, o companie externă, solicită controlul statistic al pieselor. Când se lansează o nouă piesă, se impune controlul unui număr de unități (alese aleator din lotul realizat), o perioadă determinată de timp, în conformitate cu o clasă de măsurători din normele beneficiarului. Volumul eșantionului este clar specificat în normative (și depinde, în mod evident, de mărimea lotului de piese prelucrate simultan). Dacă la sfârșitul perioadei (de
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
SINGLE (7 zecimale, 4 octeți, interval de valori - 3,4*10 la puterea 38, ...,); DOUBLE (15 zecimale, 8 octeți, interval de valori - 1,797*10 la puterea 308); Replication ID (4 octeți) este un tip de dată numerică autogenerată, fie aleatoriu, fie incrementată printr-un pas; Decimal stochează valori numerice cu până la 18 zecimale. Formatul de afișare (Format) stabilește modul de afișare pentru valorile numerice obișnuite - de tip Number, sau monetare - de tip Currency - stocate în tabele. Pentru atributele NUMERICE și
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
baza e. Baza este o constantă și are valoarea 2,7182818.... Rezultat: O valoare numerică ce reprezintă baza logaritmului natural al unui număr, ridicată la exponentul X. Pentru a se calcula puterea bazei, se utilizează operatorul exponențial (^). Generarea de numere aleatorii prin funcția RND Sintaxă: RND() Rezultat: Un număr aleatoriu cuprins între 0 și 1 la fiecare execuție a interogării. Figura alăturată ilustrează un exemplu de generare a unui număr aleatoriu într-o interogare. Calcularea unei sume prin funcția SUM Sintaxă
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
2,7182818.... Rezultat: O valoare numerică ce reprezintă baza logaritmului natural al unui număr, ridicată la exponentul X. Pentru a se calcula puterea bazei, se utilizează operatorul exponențial (^). Generarea de numere aleatorii prin funcția RND Sintaxă: RND() Rezultat: Un număr aleatoriu cuprins între 0 și 1 la fiecare execuție a interogării. Figura alăturată ilustrează un exemplu de generare a unui număr aleatoriu într-o interogare. Calcularea unei sume prin funcția SUM Sintaxă: SUM(atribut) atribut reprezintă câmpul(rile) care conține(n
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
calcula puterea bazei, se utilizează operatorul exponențial (^). Generarea de numere aleatorii prin funcția RND Sintaxă: RND() Rezultat: Un număr aleatoriu cuprins între 0 și 1 la fiecare execuție a interogării. Figura alăturată ilustrează un exemplu de generare a unui număr aleatoriu într-o interogare. Calcularea unei sume prin funcția SUM Sintaxă: SUM(atribut) atribut reprezintă câmpul(rile) care conține(n) valori numerice de însumat. Rezultat: O valoare numerică ce reprezintă suma elementelor atributului(lor). Această funcție poate fi utilizată și ca
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
în vederea sporirii fondului editat prin adăugarea unor noi texte"164. Pe lângă dimensiunile modeste ale acestor volume, remarcăm selecția tendențioasă a articolelor, intruziuni ale editorilor în corpul textelor, modificări operate la nivelul titlurilor, nesiguranța în ceea ce privește paternitatea unor materiale și organizarea lor aleatorie. Efortul de editare a textelor jurnalistice culminează cu ediția completă a Operelor eminesciene, inițiată de Perpessicius în 1939. Volumele IX-XIII cuprind, în ordine cronologică, întreaga publicistică eminesciană, înlăturând carențele edițiilor anterioare. Eforturile editoriale ale lui Perpessicius sunt continuate de Petru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
demersului argumentativ. În acest sens, nume precum Platon, Aristotel, Dante, Ștefan cel Mare, Matei Basarab, Kant, Shakespeare, Goethe, Leibniz, Descartes, Machiavelli ș.a. sunt invocate frecvent în articole, prin afirmații de natură filosofică, politică, administrativă, economică ș.a. Inserarea citatelor nu este aleatorie, ci respectă necesitățile demonstrației jurnalistice: în acest sens, pentru a ilustra gestionarea precară a veniturilor statului, jurnalistul recurge la afirmațiile lui Goethe, potrivit căruia cifrele nu guvernează lumea, dar arată cum este guvernată. Citarea exactă, cu indicarea surselor, devine o
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cunoașterea și societatea"209, ce conduc la supradeterminare. Această trăsătură este reliefată de mutațiile pe care le-au realizat în domeniile lor de cercetare gânditori precum Heisenberg, Kuhn, Feyerabend, Barthes etc., și care atestă disoluția fundamentărilor stricte și deschiderea către aleatoriu, hazard și fragment. Departe de a semnifica ceva negativ 210, indeterminarea caracteristică postmodernismului introduce posibilitatea de a pune sub semnul întrebării orice lucru sau de a-l reconstrui în forme diverse. Această situație nu-și impune ca scop invalidarea ideilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu mai există referință și nici lege a valorii. În acest stadiu fractal, în care valoarea iradiază în toate direcțiile, nu mai există decât "un fel de epidemie a valorii, de metastază generală a valorii, de proliferare și de dispersie aleatorie. La rigoare, nu ar mai trebui să vorbim despre valoare, de vreme ce acest gen de multiplicare și de reacție în lanț face imposibilă orice evaluare"473 (s. a.). Acest ultim tip de simulare alcătuiește o schemă "fractală" a culturii actuale, în care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un loc comun. Stadiul fractal al simulacrului are efecte nu doar în planul lucrurilor, al socialului sau al politicului, ci și în planul profund al organizării discursive. Baudrillard decretează sfârșitul metalimbajului și al metafizicii, precum și transformarea limbajului într-un loc aleatoriu, lipsit de marcatorii diferențierii formulelor și a genurilor 476. Nivelarea distincțiilor de gen este generalizată, "confuzia genurilor" devenind legea generală actuală. Simultaneitatea lor este deconcentrantă, o sferă a gândirii putând fi înlocuită cu o alta, în timp ce categoriile unui domeniu sunt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
predominant prin flux global (în masă) sau convecție. Deși același volum de gaz traversează fiecare generație de căi aeriene se constată că viteza aerului inspirat scade rapid când aerul pătrunde în zona respiratorie. Acest fenomen reprezintă difuzia gazoasă datorată mișcării aleatorii a moleculelor de gaz. Rata de difuzie a moleculelor este suficient de mare, iar distanța pe care o parcurge gazul este suficient de mică (numai de câțiva mm) astfel încât diferențele de concentrație de-a lungul căilor aeriene terminale sunt estompate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
roman al cărui mecanism de producere s-ar datora numai "structurii afective" ce călăuzește memoria naratorului, chiar și atunci când "accentul cade esențial pe cunoaștere": astfel, ghidată de sensibilitate, și nu de intelect, narațiunea proustiană ar urma o traiectorie centrifugă și aleatorie, mărturisind autenticitatea "trăirii" (și nicidecum a cunoașterii). Pentru eseistul român, "noua structură" a romanului modern ar fi reductibilă, în ultim resort, doar la mecanismul memoriei involuntare, singura ce "ne poate da realitatea concretă"27. Or, romanul proustian îmbină ambele tipuri
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unui raport de cauzalitate între aspectul degradat al anacronicei trăsuri și reîntoarcerea în trecut. Dar, o dată declanșat mecanismul rememorării, atunci când niciun fel de factor exterior nu mai tulbură privirea interioară, amintirile "o iau razna", după cum observă naratorul, adică se aglutinează aleatoriu, ca de la sine, urmând ca prozatorul să le ordoneze în forma unei narațiuni coerente și să le dea o semnificație (prin "romanțarea" documentului). Altminteri, deși "amplificate în cutia de rezonanță a copilăriei", la o analiză lucidă și detașată "amintirile" nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o anumită măsură, distincția aceasta nu explică în niciun fel legătura dintre roman și opera memorialistică. Pe de altă parte, succesiunea autor-narator-personaj nu generează decât la începutul lui Bizu o delimitare corespunzătoare, în cadrul primelor trei capitole. În rest, ordinea e aleatorie. 35 Moldovenismul se vede răstălmăcit aici în grilă existențialistă, așa încât personajul lovinescian nu mai lasă impresia unui "inadaptat" oarecare, erou "de nuvelă veche". Ion Negoițescu e primul critic care face trimitere la romanul lui Robert Musil, afirmând: "Bizu e un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a mâinii. Se pot realiza următoarele exerciții: rotirea pumnilor; închiderea și deschiderea lor; „cântatul la pian”; „morisca”; „ploaia”; mișcarea degetelor; pocnirea degetelor; baterea din palme; strângerea unei mingi de cauciuc, plastilină; strângerea unei hârtii („facem bulgari de zăpadă”); ruperea hârtiei aleatoriu, până la bucăți foarte mici; Aceste exerciții pot fii însoțite de cântece („Dacă vesel se trăiește”, „Bate vântul frunzele”, „Cântecul degetelor”). Exersarea gesturilor motrice fundamentale Aceste exerciții vor fi realizate prin imitație, executându se gesturi de amplitudine mare, apoi din ce in ce mai mică
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în legătură cu desfășurarea proceselor de fabricație, este necesar un control de calitate bazat pe criterii științifice. Datorită faptului că majoritatea caracteristicilor de calitate sunt variabile aleatoare, iar desfășurarea proceselor de productie se supune legilor care guverneaza fenomenele și procesele cu caracter aleator, metodele de control al calității produselor și al proceselor de fabricație se fundamentează pe teoria probabilităților și statistică matematică. Pe această bază, variabilitatea proceselor de fabricație poate fi nu numai cunoscută, dar și “controlată”, adică influențată în mod conștient. Cunoașterea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
piesă din lot, în acest caz, ar fi suficient să avem o imagine clară asupra calității întregului lot. În realitate această structură ideală nu se realizează, din cauza variabilității fabricației, ca rezultat al unui număr de factori cu acțiuni și caracteristici aleatorii: materiile prime, materialele, mașinile-unelte, muncitorii, metodele de măsură, procesele tehnologice. A preleva un eșantion de unitate de produs dintr-o fabricație sau lot la întâmplare, este o operațiune dificilă, cu influențe hotărâtoare asupra aprecierii validității întregii fabricații sau întregului lot
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
evalua și evidenția care dintre comportamente sunt cauzatoare de presiuni asupra echipei, fiind aplicat pe un eșantion reprezentativ (100 persoane), format din directorii unor importante societăți comerciale din județele Iași și Bacău. Lotul a fost ales prin metoda eșantionare simplă aleatorie. Culegerea datelor s-a facut prin aplicarea unei scale (1 = niciodata; 2 = foarte rar; 3 = rareori; 4 = uneori; 5 = frecvent), compusă dintr-un număr de 20 întrebari reprezentative evidențierii comportamentelor cauzatoare de presiuni asupra echipei. S-a pornit de la premisa
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]