10,371 matches
-
și accesul în biserică, printr-un portal frumos ornamentat cu crestături, motive geometrice și spirale. Biserica este ornată și cu motivul des întâlnit al funiei răsucite. Acoperișul este unul singur, în prelungire, atât pentru naos și pronaos, cât și pentru altar. Biserica este acoperită cu sindrilă. Deasupra pronaosului se află clopotnița bisericii. Turnul are o galerie deschisă, fiind acoperit cu un coif cu baza pătrată. În interior, pronaosul este decorat cu picturi ce reprezintă pilda celor cinci „fete nebune” și celor
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
Sfântul Prooroc Ilie. Iconostasul, este împodobit cu picturi ce reprezintă cei 12 apostoli, în partea superioară a acestuia aflându-se o icoană de o formă mai puțin întâlnită, ovală, reprezentându-l pe Isus răstignit. Preotii slujitori intră din naos în altar fie prin ușile împărătești din centru, uși care înfățișează Buna Vestire (pe una din ușile împărătești e pictată Maicii Domnului, iar pe cealaltă Arhanghelului Gavriil), fie prin una dintre ușile diaconești, aflate de o parte și de alta a celor
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
1957, când a fost construită biserica de zid folosită și azi de comunitate. Mutată în 1961 la Oradea, biserica a suferit unele modificări, renunțându-se la prispa de pe latura de nord. Edificiul se remarcă și prin sistemul de boltire. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi este acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereții din răsărit printr-o semicalotă. Spațiul destinat naosului este nu este acoperit de o boltă cilindrică, așa ca de obicei ci este acoperit cu o boltă
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]
-
paragină până în anul 1989 când Episcopia Aradului a decis restabilirea vieții monahale aici. În 1995 schitul capătă viață prin stabilirea aici a unui grup de călugări. Biserică mănăstirii este din piatră, fără temelie, cu contraforturi, în formă de navă cu altar și naos. Are un turn în formă pătrată(ce era folosit pentru apărare), care a avut în interior trei camere. Scările turnului sunt verticale și anevoioase. În ultimele două încăperi, cele mai de sus, locuiau odinioară călugării. În interiorul bisericii se
Mănăstirea Cetatea Colț () [Corola-website/Science/312413_a_313742]
-
de meșterul Petre Ciornei din Vatra Moldoviței. Împreună cu o echipă de 13 lucrători, renumitul meșter a construit biserica de la temelii, în timp de 36 de zile. Lăcașul, o construcție spațioasă din lemn, în plan triconic, cu pridvor închis, pronaos și altar. Înălțimea până în vârful turlei este de 19 m. Pictura în frescă a fost realizată de Dorel Beșleagă din Sibiu în anul 1998. Catapeteasma din lemn de stejar a fost sculptată de meșteri din Vânători-Neamț, la fel și iconostasul și mobilierul
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
întemeiat mai târziu - un vechi document păstrat la Arhivele Naționale din București menționează existența acestui sat în anul 1615). Legenda mai spune că ei au fost ajutați, la ridicarea bisericii, și de un ucenic al Sfântului Nicodim de la Tismana, iar altarul bisericii l-au facut chiar acolo unde se aratase acea lumină văzută de frații Dălhăuș. Mai târziu, pe la începutul secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Dălhăuți s-a ridicat o a doua biserică, tot din lemn, având hramul "Sfinții Arhangheli
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
clădire a vechii biserici a fost extinsă și reconstruită în întregime, iar vechiul izvor a fost reamenajat pe direcția nord-vest, la o distanță de 5-6 m. de absida noului lăcaș religios. Noua biserică are forma unei cruci, fiind compartimentata cu altar, naos, pronaos și pridvor închis, iar catapeteasma a fost confecționata din lemn masiv de stejar sculptata. Fațadele exterioare a lăcașului religios sunt tencuite și vopsite foarte simplu în culoarea albă. Pictură interioară a fost realizată în anul 1990, în tehnică
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
km. de mănăstire s-a construit un sectorul administrativ - gospodăresc, metocul mănăstirii. Pentru credincioșii care nu avea posibilitatea din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate. Catepeasma, tetrapodul, stranele cântareților, tronul arhieresc și stranele credincioșilor sunt executate din lemn de stejar masiv. Deasupra pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
de cei din Corjăuți, amândouă în proprietatea sa. Cei din urmă au avut câștig de cauză, mutând biserica pe locul actual, se spune, peste noapte. Anii 1899, 1908, 1913 și 1943, scriși cu vopsea pe peretele exterior de nord-est al altarului, ar putea surprinde diferite reparații ale construcției. Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucrainieni. Biserica are un
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
are forma pătrată cu latura de 6 m, iluminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30 cm. Bolta naosului este căptușită cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii. Altarul are forma poligonală, despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
spre poarta așezământului se face "per pedes apostolorum". La construcția actualei biserici cu hramul "„Adormirea Maicii Domnului”", s-au folosit bârne din lemn de brad căptușite cu scândură, așezate pe temelie de piatră. Edificiul are un plan treflat, cu absidele altarului în șapte laturi, iar absidele laterale în 5 laturi. Sunt patru turle egale pe axul longitudinal și două turle mici - egale - pe absidele laterale. Cele de pe altar, naos și pronaos sunt deschise. Pridvorul este închis, pictat pe scandură. Catapeteasma are
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
scândură, așezate pe temelie de piatră. Edificiul are un plan treflat, cu absidele altarului în șapte laturi, iar absidele laterale în 5 laturi. Sunt patru turle egale pe axul longitudinal și două turle mici - egale - pe absidele laterale. Cele de pe altar, naos și pronaos sunt deschise. Pridvorul este închis, pictat pe scandură. Catapeteasma are o sculptură bogată, suflată cu aur și, seamănă la pictură cu cea a bisericii Mănăstirii Poiana Mărului situată în apropiere. Clopotnița are trei clopote: unul mare din
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
ulei, deține două icoane semnate D. Teodorescu - ucenic al pitarului Nicolae Teodorescu, cel care conducea școala de zugravi din Buzău. Acesta - după perioada petrecută aici - a pictat un tablou pe pânză intitulat "„Vedenia Părintelui Mitrofan de la Schitul Găvanu”" (1861, noiembrie). Altarul este spatios, luminat de o fereastră în față si alta pe dreapta. Naosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte, pronaosul de doua fereastre pe dreapta și una pe stânga. În curtea mănăstirii alături de biserica propriuzisă se mai
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
care le-a spus: «Faceți aici o biserică întru pomenirea mea cu hramul Izvorul Tămăduirii, să se vindece sufletește și trupește cei care se vor ruga aici»". Biserica au ridicat-o cu ajutorul unui ucenic al Sfântului Nicodim de la Tismana, iar altarul l-au făcut acolo unde se arătase flacăra. Unul dintre cei doi frați ciobani s-a calugărit luându-și numele de Amfil. S-a dus la Constantinopol și acolo a primit în dar, de la Patriarh, o icoană care se spune
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
Sfântă și Dumnezeiască Biserică s-au făcut din temelie în zilele Sfinției Sale părintelui Teoclit, la anul 1810, iar acum în zilele Sfinției Sale starețul Dionisie s-au mai înnoit și s-au mai împodobit cu catapeteasma săpată și poleită, cum si altarul si tinda si slonul s-au zugrăvit dupa cum se vede, în zilele Măriei Sale Grigore Dimitrie Ghica Voievod și a Preasfinției Sale Kirio Kir Kesarie Episcopul Buzăului de la 1827, iulie 20."
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
și un al doilea hram - „Sf. Pantelimon”, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea. Biserica „Buna Vestire” este construită în plan triconc, cu trei turle din lemn pe acoperiș. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete de zid străpuns de o ușă. Pe peretele deasupra ușii se află câte o pisanie (pe cel din pridvor pisania originală cu caractere chirilice, iar pe cel din pronaos inscripția pictată în
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
piața Nicolae Bălcescu din cartierul Elisabetin, piață care în perioada interbelică a purtat denumirea de Piața Lahovary. A fost construită în stil neogotic, ce amintește de biserica Votivkirche din Viena după planurile arhitectului Karl Salkovics. Biserica are vitralii și cinci altare sculptate, opera sculptorului Ferdinand Stuflesser. Dimensiunile bisericii sunt: 52 m lungime și 22 m lățime. Biserica are patru turnuri, din care două turle cu o înălțime de 57 de metri.
Biserica Romano-Catolică din Elisabetin, Timișoara () [Corola-website/Science/312831_a_314160]
-
prezenți ambasatorul britanic, regele Poloniei Ioan Cazimir al II-lea Vasa, ducele de Buckingam, prinții de sânge. Membrii familiei lui "Madame" și "Monsieur" au ajuns ultimii purtând torțe în mâini. A fost ridicat un mausoleu înconjurat cu urne de argint, altare și împodobit cu o mulțime de statui alegorice reprezentând "tinerețea", "muzica", "poezia". Sicriul a fost acoperit cu o țesătură de aur tivită cu hermină, brodată cu stemele Angliei și Franței cu fir de aur și argint. Fiecare a ocupat locul
Anne Henrietta a Angliei () [Corola-website/Science/312838_a_314167]
-
6 m , cu calota semisferica, perete despărțitor de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită pe arcul despărțitor de naos, de 4/6 m . Obiecte importante în interior se pot socoti icoanele și întreaga catapeteasma, cât și o cruce de argint ce are în mijlocul ei , lemn sculptat
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
cupolei este de 24 m, iar a clopotniței de 33 m Biserica are o navă cu suprafața de cca. 200 m și poate primi 1000 de credincioși. Pictura murală, executata in stilul „fresco bono”, aparține pictorilor prof. Catul Bogdan (absida altarului) și prof. Ioachim Miloia (cupola) și a fost restaurată în anul 1958 de prof. Anastasie Demian, care a adăugat încă 18 scene biblice, iar în 1983-1985 de prof. Victor Jurca, care a adăugat încă 70 de scene. Iconostasul, candelabrul și
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
sub codul LMI: . Straja, localitate menționată documentar din anul 1219 (Gnezted), păstrează un interesant monument istoric, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, construită la îneputul sec. al XVIII lea. Lăcașul, realizat din lemn de stejar, material durabil, se compune din altar, naos și pronaos. Latura de sud, unde se află și intrarea în biserică este protejată de pridvor, iar deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță. Învelitoarea șarpantei e din șindrilă. Altarul semicircular detașează și particularizează acest monument, potențându-i valoarea arhitecturală
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
realizat din lemn de stejar, material durabil, se compune din altar, naos și pronaos. Latura de sud, unde se află și intrarea în biserică este protejată de pridvor, iar deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță. Învelitoarea șarpantei e din șindrilă. Altarul semicircular detașează și particularizează acest monument, potențându-i valoarea arhitecturală. În acest caz deslușim aici o încercare de „imitare” a arhitecturii medievale de zid printr-un material neadaptat acestei planimetrii. Interiorul lăcașului conservă încă pictura murală, de factură populară, datând
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
1809; Tăuți, jud. Cluj, 1829; Petrindu, jud. Sălaj, 1835 (biserică transferată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei „Traian Vuia” din Cluj). Creația maestrului zugrav din Gilău este de fiecare dată semnată (...„prin mâna mea smeritul zugrav Dimitrie Ispas” etc.). În absida altarului se păstrează fragmentar următoarea inscripție , redactată în română cu caractere chirilice: „Cine se vor întâmpla a sluji în această sfântă biserică ca să fie dator a pomeni...Teodor, Iov, Ioan, Dimitrie, Marie, ...neamul lor ca și pre dânșii să-i ierte
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
română cu caractere chirilice: „Cine se vor întâmpla a sluji în această sfântă biserică ca să fie dator a pomeni...Teodor, Iov, Ioan, Dimitrie, Marie, ...neamul lor ca și pre dânșii să-i ierte milostivul Dumnezău. Zugrăvitu-s-au acest sfânt altar al doilea ... meșterul zugrav Dimitrie Ispas și Ștefan, 1806. Și fiind preot popa Teodor de la Agârbici cu ...Petre. Ficurator a fost Tătar Onisie, birăul satului Costea Teodor, sfătul au fost Costea Gheorghe august în 15. Lăcașul a fost ridicat de către
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
se află urme scrise despre data zidirii, dar s-a păstrat amintirea în popor că a fost construită de același meșter, rămas anonim, care a zidit și biserica din Agârbiciu între anii 1720-1730. Se spune că o parte a bisericii, altarul și pronaosul, au fost construite în jurul anilor 1550-1600, în parohia Finciu și aduse în prima jumătate a secolului al XVII-lea pentru a fi reclădite în Straja. Starea proastă a acoperișului a dus la degradarea în timp a valoroasei picturi
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]