8,505 matches
-
rătăciți îi întâlneam pe Stirling, ministrul de interne, pe ambasadorii Angliei, Rusiei, Cehiei, pe directorul general de la Sheraton sau pe președintele World Trade Centre. Întâlneam și vecini uruguayeni, toți cu recipientul de mate în mână și termosul cu apă caldă atârnat de umăr ("Yerba Mate" sunt frunzele unui arbust care crește în Paraguay, Argentina și Brazilia, se usucă, se mărunțesc, se depozitează pentru maturare și apoi se macină fin, rezultând ceva asemănător ceaiului. Cei din Cono Sur îl prepară cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Întâlnit pe Humphrey nu demult, la un banchet la Casa Alb) dat În onoarea lui Harold Wilson. Acesta, gr)sun, Încovoiat și scund, f)r) cel mai mic interes fâț) de persoanele care Îi erau prezentate, cu p)rul alb atârnând peste gulerul pr)fuit al smochingului, nu dorea decât s) treac) mai repede seara aceea, jinduind dup) patul și românul lui polițist. Era apoi Humphrey, zvelt, În plin) form), binedispus, viguros, Îmbujorat și plin de verv). Tocmai venisem din hol
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
recalcularea secolelor este uitat) repede. Îmi reg)sesc bună dispoziție Într-o Inc)pere veche, frumoas), fierbinte, cu un miros acru. Sofale improvizate din zdrențe și cearșafuri vechi sunt Înșiruite la perete pentru relaxarea clienților. Deasupra capului, pe niște șfori, atârn) la uscat prosoape rupte. Frânghiile urc) În zigzag, sus, sus de tot, În niște balcoane Întunecoase. O ar)boaic) foarte b)trân) se odihnește pe o sofa, cu unul dintre picioarele-i scurte Întins. Face un gest de politețe oriental
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ruși care ies cu spatele din dormitoare sau din dormitoare-ateliere-buc)ț)rii sau brut)rii sau Inc)peri unde se Împletesc coșuri. Pe ălei, croitorii lucreaz) la vechi mașini de cusut Singer, cu pedal). Îmi plac fleacurile destinate turiștilor, care atârn) pe șfori de țocul ușii: coliere, suveniruri, opaițe, curele, piei de oaie și fete de pern) din piele (le iei acas) și le umpli singur), păpuci c)ptușiți cu bl)nit) de miel, p)l)rii de p)durar, vase
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
efectuat un atac asupra unei mici insule din Marea Roșie, garnizoana egiptean) fiind luat) prin surprindere. Bushinsky a v)zut o santinel) doborât) de o rafal) de mitralier). —Era un b)iat tan)r, spune el. Împușcat În picior. Carnea Îi atârnă sfârtecat). Sângeră puternic. L-am Intrebat atunci pe ofițerul ce era la comand): „Nu putem face ceva pentru el?”, la care el mi-a r)spuns: „Toate la timpul lor” și am plecat mai departe. Și avea dreptate. Nu l-
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
tânjești dup) lucruri bune. Te odihnești sub un pom și m)nânci mandarine, nu f)r) un ușor sentiment de tristețe. De la portocali mergem spre livezile de bananieri. Bananele verzi sunt legate În pungi din plastic. Floarea mare de bananier atârn) că organul sexual al unui arm)sar. Frunzele lungi seam)n) cu o coam). Dup) doi ani, p)mântul trebuie pr)sit și l)sat necultivat. Livezile sunt replantate În alt) parte - alt) munc) grea. Ați observat mai Înainte, spune
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
mai târziu și că jocul cu păpușile a fost de fapt prima ocazie de a mă antrena În regie. Mă jucam trăgându-le de sfori (căci toate păpușile mele căpătau sfori, dacă nu le aveau din construcție, pentru că voiam să atârne de sus, să poată fi manevrate). Mai târziu l-am citit pe Gordon Craig, care În Über-Marionette spune că, de fapt, actorul ideal este actorul-păpușă. Paradoxal, o păpușă poate avea mai mult suflet decât un actor, care uneori e prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
foiesc, cască. Ei iau lucrurile așa cum sunt cu adevărat, spre deosebire de adulți, care, după ce s-au plictisit copios și au adormit În scaun, aplaudă entuziast, satisfăcuți că și-au Îndeplinit datoria culturală de a merge la teatru.“ O pădure de frânghii atârnate din tavan formau Împreună cu paravanele un itinerariu pe care copiii erau invitați să-l descopere. Un actor compusese un cântec pe tema Cherchez, cherchez, cherchez dans la forêt, pe care copiii l-au Învățat iute și i-am Încurajat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
avea bani să angajeze decât o trupă de opt, am fost nevoit să fac o selecție foarte riguroasă. În timpul audițiilor, În holul teatrului am fost acostat de o tânără cu păr lung de un roșu aprins și cu o chitară atârnată de gât: „Am auzit că montați Medeea. Nu aveți nevoie de un compozitor? Tocmai am absolvit Bennington College la secția Compoziție și caut de lucru“. De obicei sunt cam rezervat față de astfel de propuneri spontane. Dar de data asta am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
regăsirii spirituale cu Tatăl. Intrarea Clitemnestrei se făcea simțită din depărtare, din coridoarele Întunecoase ale palatului. Rotația decorului dezvăluia acum locul de Întâlnire a mamei cu fiica Într-un abator sordid, plin de trupuri Încă sângerânde de animale despuiate, ce atârnau În aer ca jertfe de sacrificiu. Coborând pe scări Înguste, membrii procesiunii regale se Întrezăreau alergând agitați În căutarea Electrei, cărând torțe aprinse, plini de suspiciune, temându-se unii de alții. Scena dintre mamă și fiică, cea mai lungă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
zahărului și a dulcețurilor, și de aceea au intrat treptat În vigoare, cu aprobarea părinților mei, alte reguli domestice, ținute În secret față de ea. Fără să știe asta (i s-ar fi frânt inima dacă ar fi știut), rămăsese parcă atârnată de legătura ei de chei, În timp ce mama se străduia să-i alunge cu vorbe mângâietoare bănuielile care-i mai treceau uneori prin mintea tot mai tulbure de bătrână. Unică stăpână pe micul ei regat, situat departe și plin de mucegai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
țintuită la pat de o afecțiune ușoară și ne făcuse pe fratele meu și pe mine (având pe atunci cinci și respectiv șase ani) să promitem că n-o să ne uităm În ciorapii de Crăciun pe care-i vom găsi atârnați la căpătâiul paturilor În dimineața următoare, să-i aducem În dormitor și să scotocim acolo În ei, ca să asiste și ea la bucuria noastră. După ce m-am trezit, m-am consultat repede cu fratele meu, după care, am Început să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
savuram Încet răceala sticlei prin acel voal. Din acel bovindou am urmărit, câțiva ani mai târziu, când a izbucnit Revoluția, diversele Încleștări și am văzut primul mort din viața mea: era purtat pe o targă și din piciorul care-i atârna peste ea, un camarad cu Încălțări jerpelite se lupta să-i scoată cizma, În ciuda ghionturilor pe care le primea de la brancardieri - și toate acestea se petreceau Într-un mers destul de rapid. Dar pe vremea lecțiilor cu Mr. Burness, n-aveai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prin a cărei dantelărie se zărea cerul strălucitor, a rămas În picioare, singuratică, dar ducând tot În sus. Îngăduiți, vă rog, alte amănunte despre acel salon. Ornamentele albe, strălucitoare ale mobilelor, trandafirii brodați pe tapiseria lor. Pianul alb. Oglinda ovală. Atârnată de frânghii bine Întinse, cu fruntea ei pură, plecată, ea Încearcă să rețină mobilele ce stau să cadă și sclipitoarea pardoseală Înclinată care se Încăpățânează să alunece din Îmbrățișarea ei. Țurțurii de cristal ai policandrului, care emit un clinchet delicat
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
obiecte asemănătoare, foarte apreciate de familia imperială, erau pentru ai noștri simboluri ale unui lux țipător și grotesc. Bat clopotele, primul fluture Brimstone zboară pe deasupra bolții palatului, peste o lună ne vom Întoarce la țară; și ridicându-mi privirea, văd atârnate pe sfori, de la o fațadă de casă la alta, sus, deasupra străzii, stindarde mari, bine Întinse, semitransparente, umflându-se, cu cele trei benzi late - roșu-pal, albastru-pal și doar pal - cărora soarele și umbrele zburătoare ale norilor le zădărnicesc orice legătură
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
este dominat de o unică pasiune. Dacă primul lucru spre care-mi Îndrept privirea este soarele, primul meu gând se Îndreaptă spre fluturii pe care-i va zămisli. Incidentul de la care a pornit a fost destul de banal. Pe caprifoiul ce atârna pe speteaza sculptată a unei bănci din fața intrării principale, Îngerul meu păzitor (ale cărui aripi seamănă cu cele ale arhanghelului Gavril pictat de Fra Angelico, exceptând purgatoriul florentin) mi-a arătat un vizitator de elită, o vietate splendidă, galben-pal cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
patru volume maro, imense, ale lucrării lui Albertus Seba (Locupletissimi Rerum Naturalium Thesauri Accurata Descriptio...), tipărite la Amsterdam pe la 1750. Pe paginile lor granulate grosolan, am găsit xilogravuri cu șerpi, fluturi și embrioni. Fetusul unui copil etiopian de sex feminin atârnat de gât Într-un borcan de sticlă Îmi producea un șoc neplăcut ori de câte ori nimeream peste el; nu prea mă dădeam În vânt nici după hidra Împăiată de pe planșa CII, cu cele șapte capete de broască țestoasă și dinți de leu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
din familia Sfinx, turboreactoarele copilăriei mele! Culorile mureau Încet În serile de iunie. Pâlcurile de lilieci Înfloriți, În fața cărora stăteam cu plasa În mână, Își etalau ciorchinii pufoși și cenușii În lumina crepusculară - stafia purpuriului. O lună umedă abia răsărită atârna deasupra aburului unei poieni din apropiere. În multe grădini am stat așa, În anii ce au urmat - În Atena, În Antibes, În Atlanta - dar niciodată n-am așteptat atât de Înfrigurat ca În fața acelor lilieci tot mai Întunecați. Și dintr-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lucind ca o focă, Își conducea povara care gâfâia, tremura și fornăia scuipând apă, spre uscat, spre țărmul neted, unde o bătrânică de neuitat, cu păr cărunt pe bărbie, alegea cu promptitudine un halat de baie dintre multe altele ce atârnau pe o frânghie de rufe. La adăpostul unei mici cabine, erai ajutat de un alt servitor să-ți lepezi costumul de baie Îmbibat cu apă și Îngreunat de nisip. Acesta cădea bâldâbâc pe scândurile de pe jos și Încă tremurând pășeai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu tata și un anume Volgin - ultimul și cel mai prost preceptor - schiind pe pământul Îngropat sub zăpadă din jurul moșiei, sub un cer albastru intens, aproape violet. Bătrânul nostru prieten ne invitase În locuința lui din clădirea școlii cu țurțuri atârnați de streșini, la ceea ce el numea o gustare; de fapt a fost o masă În toată regula, plănuită cu dragoste. Parcă văd și acum fața lui surâzătoare și Încântarea splendid simulată cu care tata a Întâmpinat un fel de mâncare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un instrument special, modul lui de a vorbi, pedant de corect, și, poate mai presus de toate, excentricul lui obicei matinal de a se Îndrepta (se pare direct din pat, dar deja Încălțat și Îmbrăcat În pantaloni cu bretele roșii atârnând În spate și o ciudată vestă ca un fel de plasă acoperindu-i pieptul păros) spre cel mai apropiat robinet unde-și limita abluțiunile la o minuțioasă Înmuiere cu apă a feței roz, a craniului albăstrui și a cefei grase
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pielea cu care erau Îmbrăcate cărțile și pielea mănușilor de box. De-a lungul pereților căptușiți cu cărți se Înșiruiau fotolii voluminoase. O complicată instalație, „mingea de box“, achiziționată din Anglia - patru stâlpi din oțel care susțineau scândura de care atârna sacul pentru lovit, În formă de pară - sclipea În capătul spațioasei Încăperi. Scopul acestui aparat, mai ales din cauza răpăitului ca de mitralieră al sacului, a fost pus la Îndoială, dar explicația oferită În silă de majordom i-a satisfăcut pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ci și glăsciorul plicticos al unui cuc ce se auzea de departe, strălucirea unui fluture Queen of Spain, odihnindu-se pe drum și imaginea bine Întipărită În mintea mea a tablourilor (dăunători agricoli măriți și scriitori ruși cu barbă) ce atârnau În sălile de clasă bine aerisite ale școlii din sat pe care o vizitasem o dată sau de două ori; și - continuând o catalogare care nedreptățește simplitatea eterică a Întregului proces - pulsația unei amintiri cu totul irelevante (un pedometru pe care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
surprins, m-am pomenit, dintre toate locurile posibile, tocmai pe canapeaua de piele din Încăperea rece, umedă, puțin folosită, care fusese biroul bunicului. Pe canapeaua aceea stăteam Întins pe burtă, Într-un fel de Încremenire de reptilă, cu un braț atârnând, astfel Încât dosul palmei atingea molatic motivele florale ale covorului. Când am ieșit din transă, flora verzuie era la locul ei, brațul Îmi atârna Încă, dar acum stăteam culcat pe marginea unui ponton șubred și nuferii pe care-i atingeam erau
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Pe canapeaua aceea stăteam Întins pe burtă, Într-un fel de Încremenire de reptilă, cu un braț atârnând, astfel Încât dosul palmei atingea molatic motivele florale ale covorului. Când am ieșit din transă, flora verzuie era la locul ei, brațul Îmi atârna Încă, dar acum stăteam culcat pe marginea unui ponton șubred și nuferii pe care-i atingeam erau reali, iar umbrele dolofane, unduitoare, ale frunzișului de arin pe apă - pete de cerneală apoteozate, ameobe supradimensionate - palpitau ritmic, extinzându-se și retrăgându
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]