8,130 matches
-
fie prin intermediul sârbilor ori al bulgarilor, asociați Imperiului Roman de Răsărit. Iată, în acest sens, câteva extrase din lucrarea lui Orest Tafrali, Bizanțul și influențele lui asupra țării noastre (publicată în 1914): „țara noastră a fost tot timpul sub influența bizantină, fie că aceasta venea de-a dreptul din Bizanț, fie că ne era adusă de alte popoare câștigate culturii bizantine. [...] Schimburile apoi ce se făceau între locuitorii țării noastre și negustorii veniți din Răsărit erau menite să răspândească cultura, obiceiurile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Orest Tafrali, Bizanțul și influențele lui asupra țării noastre (publicată în 1914): „țara noastră a fost tot timpul sub influența bizantină, fie că aceasta venea de-a dreptul din Bizanț, fie că ne era adusă de alte popoare câștigate culturii bizantine. [...] Schimburile apoi ce se făceau între locuitorii țării noastre și negustorii veniți din Răsărit erau menite să răspândească cultura, obiceiurile și credințele bizantinilor. Influența bizantină a pătruns la noi mai ales prin Biserică. [...] Alexandru Basarab, domnul Munteniei, se adresează patriarhului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de-a dreptul din Bizanț, fie că ne era adusă de alte popoare câștigate culturii bizantine. [...] Schimburile apoi ce se făceau între locuitorii țării noastre și negustorii veniți din Răsărit erau menite să răspândească cultura, obiceiurile și credințele bizantinilor. Influența bizantină a pătruns la noi mai ales prin Biserică. [...] Alexandru Basarab, domnul Munteniei, se adresează patriarhului din Constantinopol, pe la anul 1359, dorind să i închine Biserica românească. [...] E de presupus că influența bizantină se întărește și mai mult în vremea aceasta
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să răspândească cultura, obiceiurile și credințele bizantinilor. Influența bizantină a pătruns la noi mai ales prin Biserică. [...] Alexandru Basarab, domnul Munteniei, se adresează patriarhului din Constantinopol, pe la anul 1359, dorind să i închine Biserica românească. [...] E de presupus că influența bizantină se întărește și mai mult în vremea aceasta în Muntenia [sfârșitul secolului al XIV-lea, perioadă în care o a doua mitropolie dependentă de Patriarhia din Constantinopol este înființată - în 1370 - în țara Românească, n.n.], căci mitropoliții greci vin în țară
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dependentă de Patriarhia din Constantinopol este înființată - în 1370 - în țara Românească, n.n.], căci mitropoliții greci vin în țară cu suitele lor, cu oamenii lor de încredere, care toți sunt bizantini prin naștere sau prin cultură.“ Se regăsește ceva din gastronomia bizantină pe mesele nobiliare din țările române ale secolului al XIV-lea? Câteva cuvinte despre arta culinară bizantină ar fi utile, pentru a încerca un răspuns la această întrebare. Din nefericire, există prea puține izvoare asupra acestui subiect și acestea sunt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
țară cu suitele lor, cu oamenii lor de încredere, care toți sunt bizantini prin naștere sau prin cultură.“ Se regăsește ceva din gastronomia bizantină pe mesele nobiliare din țările române ale secolului al XIV-lea? Câteva cuvinte despre arta culinară bizantină ar fi utile, pentru a încerca un răspuns la această întrebare. Din nefericire, există prea puține izvoare asupra acestui subiect și acestea sunt indirecte. Unele informații au fost extrase din texte medicale, religioase ori din cele câteva mărturii ale călătorilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dulcețuri în lingurițe puse în pahare cu apă, degustate la fel precum o făceau bunicile noastre regățene, pasionate după șerbeturi. Toate acestea vor fi preluate de către turci și, mai departe, de către români. Foarte interesant ni se pare faptul că obiceiurile bizantine în materie de alimentație erau mai asemănătoare celor din Europa de astăzi decât celor medievale. De pildă, așa cum afirmă Talbot Rice în Viața de zi cu zi în Bizanț: „Pentru dejun și cină, celor înstăriți le erau pregătite trei feluri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
savorile; meseanul înfuleca o ciozvârtă de berbec și, între două înghițituri de carne, mai gusta și dintr-un desert. După cum afirmă medicul Constantin Caracaș, în primii ani ai secolului al XIX-lea, mesele boierești de la noi erau servite după modelul bizantin, secvențial: antreuri (pește afumat, icre, măsline, salamuri, brânzeturi), apoi o supă de pasăre ori de vită, pilaf turcesc și, la urmă, dulcețuri și fructe. Iată un element de originalitate în raport cu Occidentul. Este greu de presupus că felurile de mâncare sofisticate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în raport cu Occidentul. Este greu de presupus că felurile de mâncare sofisticate, precum monokythron-ul, au existat pe mesele nobiliare ale Evului Mediu românesc sau, dacă au fost, au dispărut foarte repede, fără a lăsa vreo urmă. Există însă o altă influență bizantină: gustul pentru mirodeniile provenite din Orient. Acestea, atât de iubite de către bizantini și folosite ca monedă de schimb în comerțul dintre Imperiu și regiunile nordice, care furnizau vite și oi pentru piețele constantinopolitane, nu puteau să nu fi fost prezente
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și regiunile nordice, care furnizau vite și oi pentru piețele constantinopolitane, nu puteau să nu fi fost prezente la banchetele noastre domnești. Nu trebuie uitat nici faptul că stolnicul Constantin Cantacuzino a cerut traducerea unui tratat de ceremonial al curții bizantine, text datând din secolul al XIV-lea, care urma a constitui model pentru curtea domnească. De la jumătatea secolului al XV-lea, odată cu ocuparea Constantinopolului, influența turcească devine treptat din ce în ce mai puternică în nordul Dunării, ajungându-se la suzeranitatea otomană asupra celor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
incipit, sunt zdrobitoare: „cavalerul balt, sarmat sau scit, a cărui fantomă - în ipostaze felurite - cutreieră nu o dată prozele lui A. E. Baconsky, n-are cum privi cu mândrie spectacolul acesta atât de puțin sobru al urmașului dedulcit la efectele școlii bizantine”). Se detașează, în sensul gustului conservator al criticului, șarja lansată în direcția experimentală a noului psihologism din anii ’60-’70, căruia nu îi lipseau, e drept, rigiditățile, mimetismele și naivitățile începutului: „Plictisiți de a fi purtat pe umeri atâta vreme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
observăm un cantus planus conceput pe o hexacordie de tip major, pe fa, fără salturi intervalice mari și o ritmică plană, pregătind polifonia renascentistă. Exemplul cuprins în colecția lui Titus Moisescu - Florilegiu, București: Editura Muzicală, 2002, pagina 41, ilustrează intonația bizantină în glasul 8, cu o linie melodică sinoasă, desfășurată treptat ascendent și descendent. Arta muzicală cultă va evolua prin cântecul laic, practicat în Evul Mediu mijlociu, de către nobilii trubaduri (în Ars Antiqua și Ars Nova) ce vor cultiva melodia simplă
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
alfabetul acesteia, iar Răsăritul, greaca și respectivul alfabet, ce va inspira mai tîrziu adaptarea celui chirilic de către ruși, sîrbi și bulgari. Există apoi implicații economi-ce care au avut o evoluție inversă față de cea prezentă, avînd în vedere faptul că Imperiul Bizantin era focarul unei civilizații materiale prospere, în timp ce partea de apus a fostului Imperiu Roman se afundase în obscurantismul Evului Mediu. Dar, în fine, clivajul este în primul rînd de ordin politic. Imperiul de Apus pe care nu-l vom mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Mediu. Dar, în fine, clivajul este în primul rînd de ordin politic. Imperiul de Apus pe care nu-l vom mai numi astfel dispare pentru totdeauna în 476, cînd barbarul Odoacru îl detronează pe ultimul împărat roman, Romulus Augustus. Imperiul Bizantin, dimpotrivă, va subzista regresînd cîte puțin, pînă în momentul cuceririi Constantinopolului de către turcii otomani, în 1453, epocă în care Gutenberg și alți cîțiva descopereau tiparul. Așa-dar, vreme de cîteva secole, Apusul regresează într-o stare de semisălbăticie, pe fondul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și comerțului. Schisma religioasă A doua ruptură, cea religioasă, generată de sciziunile reciproce ale creștinismului ortodox oriental și ale celui roman occidental, va adînci și mai mult separarea celor două teritorii, de data aceasta cu consecința unui recul al spațiului bizantin și ortodox. Marea Schismă se anunțase deja sub forma diverselor pretexte teologice încă din secolul al IV-lea. Confirmarea deplină va veni în secolul al VII-lea cînd papa se sustrage tutelei Basileului împăratul Constantinopolului nemaire-cunoscîndu-i autoritatea și, în cele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sustrage tutelei Basileului împăratul Constantinopolului nemaire-cunoscîndu-i autoritatea și, în cele din urmă, încoronînd un împărat rival în Apus, pe Carol cel Mare. Va urma apoi schisma religioasă din 863-867 ce se va desăvîrși în 1054, cînd separarea definitivă a bisericii bizantine de cea a Romei va fi pronunțată, în mod oficial, de către Michel Cérulaire. Această separare religioasă se produce în contextul în care puterea Imperiului de Răsărit slăbește treptat, în vreme ce, din secolul XI și pînă în secolul XIV, Occidentul se află
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
începînd cu secolul al XI-lea, aceasta se datorează micilor nuclee de putere, răzlețe, dar pline de vigoare tinerească, capabile să-și delimiteze un spațiu geografic, politic și uman pe care l-au omogenizat puțin cîte puțin. În schimb, monolitul bizantin a murit intact și unificat din punct de vedere cultural, indiferent cu obstinație față de resursele spirituale pe care și le-ar fi putut asuma din marea diversitate etnică. Astfel, cînd turcii otomani l-au cucerit, multe dintre teritorii erau demult
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
omnipotent. Confirmat și de către Justinian în 532, acest ordin imperial subordonează Jus sacrum dreptul Bisericii lui Jus publicum dreptul statului, redu-cînd poziția patriarhului Constantinopolului la rangul de ca-pelan al împăratului. Însăși teologia este astfel supusă rațiunilor statului. Dincolo de acestea, puterea bizantină este patrimonială în sensul că-și subordonează aparatul administrativ și militar, resursele financiare, pe scurt, întreg domeniul public cît și oamenii pe care îi consideră proprietate sau servitori ai Basi-leului. Într-o astfel de logică, proprietatea privată, în special cea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de contract sau de drepturi specifice. Într-un astfel de context, Basileul "celei de-a doua Rome" (Constantinopolul) întruchipează un soi de divinitate atotstăpînitoare, papă și monarh totodată, proprietar al lucrurilor și al oamenilor. Conservatorii otomani și ruși Ordinea imperială bizantină ce instituise supremația unei puteri politico-religioase ridicînd astfel un obstacol insurmontabil în fața oricărei tendințe de autonomie socială își va supraviețui sie însăși în imperiile otoman și țarist. În mod cert, în secolele XIV-XV, Imperiul Bizantin nu mai era, după cum spune
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
otomani și ruși Ordinea imperială bizantină ce instituise supremația unei puteri politico-religioase ridicînd astfel un obstacol insurmontabil în fața oricărei tendințe de autonomie socială își va supraviețui sie însăși în imperiile otoman și țarist. În mod cert, în secolele XIV-XV, Imperiul Bizantin nu mai era, după cum spune Bernard Lewis, decît "un vestigiu palid al trecutului", "o fantomă moartă deja" pe care otomanii au doborît-o definitiv în 1453.70 "Odată distrusă și eliminată, ordinea bizantină va fi înlocuită de un sistem de guvernare
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
țarist. În mod cert, în secolele XIV-XV, Imperiul Bizantin nu mai era, după cum spune Bernard Lewis, decît "un vestigiu palid al trecutului", "o fantomă moartă deja" pe care otomanii au doborît-o definitiv în 1453.70 "Odată distrusă și eliminată, ordinea bizantină va fi înlocuită de un sistem de guvernare islamică clasică" bazat pe un amestec de elemente împrumutate de la greci, de la romani și chiar de la bizantini. În esență, acest sistem nu contravine cu nimic logicii Imperiului Roman de Răsărit, ci chiar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în decursul războaielor de eliberare. Era mai ușor pentru ei să domnească asupra luteranilor sau a calviniștilor 73 separați de Roma și de Viena papistă, decît asupra catolicilor adevărați de pînă atunci. Cu toate acestea, abia în spațiul rus amprenta bizantină a rămas cea mai profundă, atît prin suprapunerea celor două puteri, politică și religioasă, cît și prin represiunea oricărui ferment de modernitate. Embrionul primului regat rus apare la Kiev, în 882, cînd prințul Oleg supune principatele vecine unui regim de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în 882, cînd prințul Oleg supune principatele vecine unui regim de vasalitate. Ulterior, acesta se cristalizează și se organizează după modelul Bizanțului, mai ales după 989, cînd prin-țul Vladimir cel Mare cere botezul pentru a se putea căsători cu prințesa bizantină Anna Porphyrogénèt. Deși decăzut, imperiul Constantinopolului devine pentru ruși un obiect al fascinației într-atît, încît în 941 îi asediază capitala, însă fără succes. Eșecul nu schimbă cu nimic traiectoria culturii ruse. Începînd cu secolul al XI-lea, cultura bizantină o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prințesa bizantină Anna Porphyrogénèt. Deși decăzut, imperiul Constantinopolului devine pentru ruși un obiect al fascinației într-atît, încît în 941 îi asediază capitala, însă fără succes. Eșecul nu schimbă cu nimic traiectoria culturii ruse. Începînd cu secolul al XI-lea, cultura bizantină o va modela într-o manieră și mai directă, prin intermediul misionarilor bulgari ai patriarhului bulgar de care Biserica de la Kiev depindea deja care fugeau din țara lor cucerită de turci. De atunci datează în Rusia practica de origine bizantină a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cultura bizantină o va modela într-o manieră și mai directă, prin intermediul misionarilor bulgari ai patriarhului bulgar de care Biserica de la Kiev depindea deja care fugeau din țara lor cucerită de turci. De atunci datează în Rusia practica de origine bizantină a vălului și a claustrării femeilor, confirmată mai tîrziu și de invadatorii tătari.74 Tot acum începe a se răspîndi liturghia slavonă cu alfabet chirilic, iar mitropolitul de Vladimir și apoi al Kievului cere titlul de patriarh al Bizanțului tocmai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]