10,875 matches
-
destul de nebulos, intervale de timp importante fiind comprimate în numai două paragrafe. Acțiunea propriu-zisă se petrece în contemporaneitate, anul 1989 fiind un timp mai larg și mai relativ decât scurta vizită din Rămas-bun sau decât cele trei zile din Arta conversației. Și aici sunt urmărite micile probleme ale fiecăruia - statul la cozi, grijile, copiii, bătrânețea -, dar tragedia la nivelul întregii societăți e ignorată; cea mai mare problemă pare a fi dorul de copiii emigrați și gândul obsedant că pământul natal nu
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
în scenă prietenii din America, români stabiliți acolo care vin să-și revadă patria. Prezentarea grafică barochizantă a cărților este realizată de Romulus Vulpescu. SCRIERI: ș.a.m.d., București, 1969; Rămas-bun, București, 1975; ed. (Rămas-bun casei părintești), București, 1990; Arta conversației, București, 1980; ed. București, 1997; Candidații la fericire, București, 1983; ed. 2, București, 2000; Sărută pământul acesta, București, 1987; ed. București, 2000; Carnetul din port-hart, București, 1996; Arta compromisului, București, 2002. Traduceri: André Wurmser, Asasinul a murit I-ul, pref.
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
frumos, RMB, 1980, 11 091; Dana Dumitriu, Un roman de dragoste, RL, 1980, 30; I. Sîrbu, Romanul confesiune, CRC, 1980, 32; Valentin F. Mihăescu, Viața ca dialog, CNT, 1980, 34; Sultana Craia, Tentația idealizării, LCF, 1980, 36; Magda Ciopraga, „Arta conversației”, CRC, 1980, 39; George Popescu, „Arta conversației”, R, 1980, 10; Rodica Florea, Voluptatea monologului, VR, 1980, 11; N. Carandino, Ileana Vulpescu și „arta conversației”, CL, 1980, 12; Băileșteanu, Refracții, 239-241; Radu Ciobanu, „Arta conversației”, T, 1981, 1; Emil Manu, Respectul
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
Un roman de dragoste, RL, 1980, 30; I. Sîrbu, Romanul confesiune, CRC, 1980, 32; Valentin F. Mihăescu, Viața ca dialog, CNT, 1980, 34; Sultana Craia, Tentația idealizării, LCF, 1980, 36; Magda Ciopraga, „Arta conversației”, CRC, 1980, 39; George Popescu, „Arta conversației”, R, 1980, 10; Rodica Florea, Voluptatea monologului, VR, 1980, 11; N. Carandino, Ileana Vulpescu și „arta conversației”, CL, 1980, 12; Băileșteanu, Refracții, 239-241; Radu Ciobanu, „Arta conversației”, T, 1981, 1; Emil Manu, Respectul pentru cuvinte, RL, 1981, 31; Irina Petraș
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
Viața ca dialog, CNT, 1980, 34; Sultana Craia, Tentația idealizării, LCF, 1980, 36; Magda Ciopraga, „Arta conversației”, CRC, 1980, 39; George Popescu, „Arta conversației”, R, 1980, 10; Rodica Florea, Voluptatea monologului, VR, 1980, 11; N. Carandino, Ileana Vulpescu și „arta conversației”, CL, 1980, 12; Băileșteanu, Refracții, 239-241; Radu Ciobanu, „Arta conversației”, T, 1981, 1; Emil Manu, Respectul pentru cuvinte, RL, 1981, 31; Irina Petraș, „Arta conversației”, ST, 1981, 10; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 143-145; Valeriu Mangu, De vorbă cu
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
LCF, 1980, 36; Magda Ciopraga, „Arta conversației”, CRC, 1980, 39; George Popescu, „Arta conversației”, R, 1980, 10; Rodica Florea, Voluptatea monologului, VR, 1980, 11; N. Carandino, Ileana Vulpescu și „arta conversației”, CL, 1980, 12; Băileșteanu, Refracții, 239-241; Radu Ciobanu, „Arta conversației”, T, 1981, 1; Emil Manu, Respectul pentru cuvinte, RL, 1981, 31; Irina Petraș, „Arta conversației”, ST, 1981, 10; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 143-145; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982, 232-233; Condurache, Portret, 142-144; Fănuș Neagu
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
1980, 10; Rodica Florea, Voluptatea monologului, VR, 1980, 11; N. Carandino, Ileana Vulpescu și „arta conversației”, CL, 1980, 12; Băileșteanu, Refracții, 239-241; Radu Ciobanu, „Arta conversației”, T, 1981, 1; Emil Manu, Respectul pentru cuvinte, RL, 1981, 31; Irina Petraș, „Arta conversației”, ST, 1981, 10; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 143-145; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982, 232-233; Condurache, Portret, 142-144; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 37-39; Dinu Chivu, „Arta conversației”, CNT, 1986, 29
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
Irina Petraș, „Arta conversației”, ST, 1981, 10; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 143-145; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982, 232-233; Condurache, Portret, 142-144; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 37-39; Dinu Chivu, „Arta conversației”, CNT, 1986, 29; Emil Manu, O explorare modernă a spațiului dacic, VR, 1988, 11; Cosma, Romanul, I, 296-298; George Pruteanu, „Arta nu suportă spiritul de turmă” (interviu cu Ileana Vulpescu), CRC, 1990, 14; Lovinescu, Unde scurte, I, 384-385; Ileana Vulpescu
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
practic “ aplicativ al disciplinei. Fără a face o ierarhie, voi prezenta metodele de învățământ în ordinea în care apar în desfășurarea unei lecții, știind că între ele există legături atât de puternice, încât, practic, nu pot fi tratate izolat. METODA CONVERSAȚIEI Metoda conversației constă în dialogul dintre profesor și elev, în care profesorul trebuie să apară în rolul unui colaborator care nu pune numai întrebări, ci și răspunde la întrebările elevilor. Prin metoda conversației se stimulează gândirea elevilor în vederea însușirii, fixării
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
al disciplinei. Fără a face o ierarhie, voi prezenta metodele de învățământ în ordinea în care apar în desfășurarea unei lecții, știind că între ele există legături atât de puternice, încât, practic, nu pot fi tratate izolat. METODA CONVERSAȚIEI Metoda conversației constă în dialogul dintre profesor și elev, în care profesorul trebuie să apară în rolul unui colaborator care nu pune numai întrebări, ci și răspunde la întrebările elevilor. Prin metoda conversației se stimulează gândirea elevilor în vederea însușirii, fixării și sistematizării
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
practic, nu pot fi tratate izolat. METODA CONVERSAȚIEI Metoda conversației constă în dialogul dintre profesor și elev, în care profesorul trebuie să apară în rolul unui colaborator care nu pune numai întrebări, ci și răspunde la întrebările elevilor. Prin metoda conversației se stimulează gândirea elevilor în vederea însușirii, fixării și sistematizării cunoștințelor și deprinderilor, în vederea dezvoltării spiritului de colaborare și de echipă. În predarea abilităților practice se folosește adesea coversația introductivă. Aceasta are rolul de a activa elevii chiar din etapa familiarizării
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
în care vrem să ne convingem dacă elevii efectuează în mod corect lucrarea. În acest caz se pun întrebări scurte, fie legate de ordinea operațiilor de lucru, fie de procedeele de prelucrare a materialelor și de mânuire a uneltelor. Metoda conversației ne ajută să mânuim și mai bine celelalte metode de predare. Explicația, însoțită de planșa cu etapele de lucru, schițe, ilustrații, ajută demonstrația, iar amândouă, la rândul lor, întâlnesc conversația și urmează calea exercițiului practic. METODA EXPLICAȚIEI Metoda explicației, formă
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
de prelucrare a materialelor și de mânuire a uneltelor. Metoda conversației ne ajută să mânuim și mai bine celelalte metode de predare. Explicația, însoțită de planșa cu etapele de lucru, schițe, ilustrații, ajută demonstrația, iar amândouă, la rândul lor, întâlnesc conversația și urmează calea exercițiului practic. METODA EXPLICAȚIEI Metoda explicației, formă a expunerii, constă în dezvăluirea de către învățător a esențialului noii probleme: Explicația presupune o dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive. Cu acest prilej, se pun în mișcare operații
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
permite să retrasăm și să anticipăm, în arena politică, etapele acțiunilor pe care le-a întreprins sau le va întreprinde un om de stat din trecut, prezent sau viitor. Ne uităm peste umărul său când își scrie rapoartele; îi ascultăm conversațiile cu alți decidenți; îi citim și anticipăm chiar gândurile. Gândind în termeni de interes definit ca putere, gândim la fel ca el și, în calitate de observatori dezinteresați, îi înțelegem ideile și acțiunile poate mai bine decât el, actorul de pe scena politică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în siguranță cu poșta, ea fiind în mod natural deschisă și inspectată... Domină credința că miniștrii sunt supuși constant unui sistem de spionaj și că servitorii lor sunt obligați să declare tot ce s-a întâmplat în casele lor, despre conversații, prieteni etc. Secretul și misterul caracterizează totul. Nimic din ceea ce merită aflat nu este făcut public. Printre ruși domină superstiția stranie conform căreia ei ar fi predestinați să cucerească lumea. Apelurile la bravură bazate pe această idee de soartă inevitabilă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rațională de a trata și de a rezolva probleme de natură bio-psiho-socială supuse procesului educativ-instrucțional” (Colibaba, D.E., 2007, pag. 143). Ioan Cerghit (2006, pag. 114) sistematizează metodele de instruire astfel: * metode de comunicare * orale: expozitive (narațiunea, descrierea, explicația, prelegerea); interactive (conversația, discuția colectivă, problematizarea); * scrise: lectura sau munca cu cartea; * oral vizuale: instruirea prin radio, instruirea prin televiziune, tehnicile video; * de comunicare interioară: reflecția, experimentul mintal; * de explorare * directe: observația organizată, studiul de caz, anchete; * indirecte: demonstrația obiectelor reale, demonstrația grafică
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
DISCIPLINA: atletism LOC DE DESFĂȘURARE: terenul de sport al Șc. Gen. Nr. 46 București (L=50 m/l=30 m) STRATEGIA DIDACTICĂ * MATERIALE ȘI MIJLOACE: 10 discuri din cauciuc, 10 mingii medicinale, 10 bastoane din lemn * METODE: demonstrația, explicația, exersarea, conversația, instruirea programată TEMA: ÎNVĂȚAREA ARUNCĂRII DISCULUI Obiective operaționale: O 1: BALANSAREA BRAȚULUI ARUNCĂTOR DIN STÂND CU FAȚA PE DIRECȚIA DE ARUNCARE, CU ELIBERARE 4.2.2. Suliță PROIECT DIDACTIC OPERAȚIONAL NR. 2 GRUPA: 20 copii cu vârsta de 8-10 ani
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
cu vârsta de 8-10 ani DISCIPLINA: atletism LOC DE DESFĂȘURARE: terenul de sport al Șc. Gen. Nr. 46 București (L=50 m/l=30 m) STRATEGIA DIDACTICĂ * MATERIALE ȘI MIJLOACE: 40 sulițe, 40 mingii de oină. * METODE: demonstrația, explicația, exersarea, conversația, instruirea programată * TEMA: ÎNVĂȚAREA ARUNCĂRII SULIȚEI OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O 1: ARUNCAREA SULIȚEI CU 2 PAȘI DE ELAN DIN ALERGARE 4.2.3. Ciocan PROIECT DIDACTIC OPERAȚIONAL NR. 3 GRUPA: 20 copii cu vârsta de 8-10 ani DISCIPLINA: atletism LOC DE
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
DE DESFĂȘURARE: terenul de sport al Șc. Gen. Nr. 46 București (L=50 m/l=30 m) STRATEGIA DIDACTICĂ * MATERIALE ȘI MIJLOACE: 10 ciocane din cauciuc, 10 mingii medicinale (0,5 kg), 10 bastoane din lemn * METODE: demonstrația, explicația, exersarea, conversația, instruirea programată TEMA: ÎNVĂȚAREA ARUNCĂRII CIOCANULUI OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O 1: IMITAREA ARUNCĂRII FĂRĂ CIOCAN DIN STÂND CU FAȚA PE DIRECȚIA DE ARUNCARE Capitolul V. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND ABORDAREA INSTRUIRII TEHNICE TIMPURII LA ARUNCĂRI 5.1. Premisele cercetării Activitatea sportivă poate
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
un astfel de stil manifestă tendințe de izolare față de superiorii și subordonații săi, nu se implică în problemele de decizie, evită formele de control, subordonații sunt considerați un „rău necesar”; este orientat spre sine însuși, în grup participă rar la conversații, lasă personalul să se ocupe singur de moralul său, tinde să evite conflictele; orientat spre autoconservare, se preocupă mult de sine, de viitorul său, este pasiv, își exprimă rar opiniile, de regulă este neutru, se comportă ca o meduză plutitoare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lucrării Le Prix de l’excellence, o aprecia ca fiind „o lucrare remarcabilă”; Jack Knehler, director general adjunct la IBM, ca „o carte realmente utilă și instructivă”; iar Calvin Pava, de la Harvard Business School, arăta că lucrarea # seamănă cu o conversație cu un profesor experimentat care posedă o viziune pragmatică a managementului anilor ’80. Cadrele noastre nu au nevoie să privească spre japonezi. Managementul multiplicator este la fel de american ca și plăcinta cu mere. # Jean‑Luc Lagardère, prefațatorul cărții din ediția franceză
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cea creatoare, unele activități neplăcute, fapt care, de asemenea, crește valențele de motivare ale uneia și le scade pe ale celeilalte. Astfel, pe un muncitor repetitivitatea îl poate motiva, deoarece munca pe lângă diviziunea riguroasă a operațiilor îi oferă prilejul visării, conversației, chiar unor mici distracții sociale, fără teama de a greși, în timp ce pe un altul sarcinile noi, variate, neprevăzute, îl pot solicita prea mult, concentra și, în final, obosi, ceea ce face ca el să nu fie suficient de motivat de aceste
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
serviciului, Pierre, tânăr diplomat al unei școli comerciale, a fost angajat pe post. Odată cu intrarea în funcție a lui Pierre, sub conducerea lui Bernard, grupul a intrat în rebeliune. Nimeni nu-i adresa nici un cuvânt „nou-venitului”, evitau să intre în conversații cu el, ignorau deliberat instrucțiunile etc. Membrii grupului n-au putut refuza să participe la un curs de perfecționare, dar nu au manifestat nici un interes pentru noile procedee. Expunerile lui Pierre erau comentate cu răutate, își băteu joc de el
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihomotrică și cognitivă). 3. Colaborarea familiei cu specialiștii pentru protezare și pentru îndrumare în ceea ce privește formarea comunicării. 4. Contact permanent cu auzitorii de vârste apropiate. 5. Crearea mediului adecvat pentru stimularea comunicării. Întrebările să deschidă și să nu închidă conversația și să fie puse în concordanță cu interesul de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo-vizuale și vizual-fonetice) într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit în față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
magazine, mijloace de transport, parcuri cu flori, pomi și lacuri, păsări, animale, insecte, etc. 14. Atragerea copilului în treburile casnice: pusul mesei, făcutul patului, spălatul curățenia, etc. Cu denumirea obiectelor și acțiunilor corespunzătoare. Menținerea permanentă a motivației pentru activitate și conversație prin laude, încurajări, stimulare. 30 15. În cazul în care copilul este într-o instituție (grădiniță), familia va exersa cuvintele și expresiile învățate și notate de profesor sau educator într-un caiet special al elevului, pentru consolidarea noilor achiziții verbale
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]