11,041 matches
-
decât războaiele intergalactice. Ni se propune acolo, sub o formă narativă eficace, deși clasică, un fel de "experiență mentală", anticipând niște situații posibile într-un viitor foarte apropiat, căci încă de pe atunci informatica și biotehnologiile ne înghit și ne transformă cotidianul, așteptând instaurarea unor societăți născute din folosirea nanotehnologiilor. Aceste texte nu sunt deci pur și simplu ludice; ele încearcă să confere o imagine, pentru a oferi un sens, întrebărilor noastre, curiozităților și angoaselor noastre în fața acelor frământări care sunt deopotrivă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a evita sau a diminua responsabilitatea și consecințele actului de violență, acesta prezintă o imagine mai puțin gravă asupra evenimentului pe care l-a produs sau construiește rațiuni false pentru a-și diminua culpabilitatea. Violența se regăsește în prezent, în cotidian și însângerează istoria grupurilor sociale, a omenirii în ansamblu. Cercetări recente, în bioarheologie, demonstrează o largă răspândire a violenței interpersonale, promovată mai ales de sexul masculin. „Canibalismul ce se pare că a fost larg răspândit, uciderea în masă, homicidul și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
omului de tip nou, multilateral dezvoltat, venea pe un fundalul naționalist exacerbat, ce fusese promovat de Ceaușescu, dar și de înaintașii lui și care adesea a înlocuit confortul absent în viața de zi cu zi a românilor (Chirot, 1978). 7. Cotidianul comunist în România lui Ceaușescu Caracteristicile vieții în regimul comunist din România au fost: „corupția, represiunea și sărăcia”(Tismăneanu, 1991, p. 85). „Nu era garantată libertatea intelectuală și cei care-i explorau limitele” primeau șocuri neplăcute””(Hoivic, 1974, p. 295
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oficială, de lemn, fără acoperire în realitate, era însoțită de un limbaj nonverbal congruent: oamenii nu se priveau în ochi, privirile directe erau evitate, precum și întrebările sau afirmațiile clare, directe. Minciuna, corupția, furtul soluționau situații ce păreau fără ieșire în cotidianul restrictiv și coercitiv al ultimilor ani ai lui Ceaușescu. Oamenii au învățat și au dezvoltat strategii practice de supraviețuire în condițiile vitrege ale comunismului (Malcomson, 1993). Din punct de vedere psihologic, întreaga societate a dezvoltat mecanisme defensive greu de depistat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
loc pe acest fundal. Ceaușescu a știut să le înăbușe, manipulând și mințind greviștii prin promisiuni onorate doar parțial și generând un sentiment de rușine și neputință în rândul oamenilor participanți și a simpatizanților (Friedman, 2007). Viața populației era controlată cotidian nu doar la locul de muncă, unde funcționau informatorii și securiștii, adesea identificați de colegi, dar și acasă, în familie, unde în mod frecvent, telefoanele cetățenilor obișnuiți erau ascultate. Controlul vieții populației mergea până la controlul îmbrăcămintei oamenilor, în special a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factori de risc la nivel macrosocial acele aspecte ale vieții curente care invalidau așteptările și nevoile firești ale persoanei și grupurilor sociale privind predictabilitatea și continuitatea, securitatea și identitatea (Johnson, Wiechelt, 2004). Cu alte cuvinte, vom descrie câteva provocări ale cotidianului căruia individul și grupul le făceau față printr-o mobilizare în plus a resurselor de apărare și coping, generând atitudini și comportamente specifice, vizibile. Când toate resursele sunt epuizate, depășite, individul sau grupul intră într-o stare acută de stres
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și să se conformeze lor. Copiii vin din atmosfera de seră a familiei, în care sunt în centrul atenției, valorizați, priviți cu interes și amuzament. Ajung la grădiniță, unde nu mai pot fi în centrul atenției, unde majoritatea reflexelor lor cotidiene devin inaplicabile și sunt nevoiți să-și dezvolte noi obișnuințe. Solicitarea mecanismelor lor de adaptare rămâne benefică atât timp cât stresul vieții în noul spațiu nu este prea generalizat, prea intens, prea de durată. Desigur, evaluarea acestor caracteristici ale stresului de adaptare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creșterea abandonului școlar și a eșecului școlar, conducând adeseori spre abandon. Este evident faptul că violența în școli, hărțuirea nu pot conduce victimele decât spre abandon școlar. Mass-media adesea atenționează asupra unor fenomene îngrijorătoare în sistemele societății. Astfel, în ziarul Cotidianul din 12 iunie 2007, se spunea că jumătate din populația de copii rromi de vârstă școlară nu frecventează școala. Perspectiva, prin prisma prevenirii violenței în rândurile copiilor și a tinerilor, nu este deloc îmbucurătoare. 1.8.3. Sistemul de sănătate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de remarcat faptul că după 1989, aceste rețele de „prieteni”au încetat să mai funcționeze. b) „consumul”de cultură, lectura, audițiile muzicale, vizitarea expozițiilor și vizionarea spectacolelor de teatru era un comportament generalizat și care asigura momente de „evadare”din cotidianul frustrant. în perioada comunismului era o remarcabilă producție literară, artistică, foarte gustată de publicul larg. Mersul la concertele date de Filarmonicile din orașe, frecventarea spectacolelor de teatru, lectura cărților de literatură ce apăreau traduse (tot mai puține) sau ale scriitorilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într-o ubicuitate derizorie, scăderea stimei de sine. Aceste semne mai pot fi remarcate încă și astăzi (Kogan, 2001) în sentimentele de incompetență și nesiguranță trăite de români în interacțiunea cu vesticii. e) Umorul debordant arunca o altă privire asupra cotidianului coercitiv. Fronda împotriva regimului se manifesta în cercurile de prieteni prin bancurile care luau în derândere măsurile, politica, evenimentele, oamenii partidului comunist, făcându-le mai suportabile, reducându-le la dimensiuni neterifiante. Umorul care eliberează individul de presiunile existenței, care face
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înspăimânta. Ele nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunitatea pot „asista” reziliența copilului și că în virtutea studiilor existente, a informațiilor care vin din neurobiologie, se poate construi o pedagogie a rezilienței. într o lume cu o dinamică confuză, cu o violență mai mult sau mai puțin evidentă în cotidian, prea adesea letală, avem datoria, ca adulți, ca familie, comunitate, ca societate, să ne centrăm eforturile pe protecția copiilor și pe sprijinirea rezilienței lor. Creșterea copilului, atât în familie, cât și în sistemul educativ, necesită o pedagogie a rezilienței. Scopul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rând de tată. Familia însă suferă influențele mediilor exterioare: familia extinsă, loc de muncă, de recreere, prieteni, vecini, grădiniță, școală etc. Familia este profund influențată de calitatea serviciilor de care poate beneficia și, în general, de instituțiile la care recurge cotidian sau în mod excepțional pentru rezolvarea anumitor probleme. Deși într-o dictatură, instituțiile aparțin statului, deci dictaturii, credem că profesiunile chemate să vină în sprijinul omului prin sistemul educațional, sistemul de sănătate și sistemul de protecție socială pot promova anumite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recuperat, nimic de "învățat". Capitalul simbolic nu trebuie importat și localizat, el e altundeva. Genialitatea face să basculeze sistemul valorilor literare: literatura nu trebuie căutată în nomenclatoarele de autori consacrați, nici în retoricile savante predate în academii, ci în practicile cotidianului, în ceea ce comunitatea deținea fără să știe, într-un interval de inconștiență a colectivității. E o cultură care se descoperă bogată fără să facă nimic diferit. De aceea politicile genialității au aspect revoluționar. În termeni economici, e vorba de o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în ansamblu, înseamnă că te puteai opune și rezista represiunii unui partid și unui stat totalitar. Personal am înțeles în sfârșit și în deplinătatea sensului său expresia folosită de Hannah Arendt "banalitatea răului": izolarea egoistă provocată de șocul răului răspândit cotidian la care nu mai reacționezi întrucât ești anesteziat, atrofiat, abrutizat și pe care ajungi să-l consideri normalitatea. Și, din nefericire, cred că mai este încă regulă a lumii în care trăim. Dramaticul efort de a rămâne om Spiru ȚUȚU
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
direct erau concentrate pe cărți (e drept, ale unei singure edituri), acum Realitatea și-a organizat propriile dezbateri (cea cu Nobelul, urmărită de doi-trei trecători pe la standul televiziunii și-n rest de acasă din fotoliu), a lansat propriile cărți (colecția „Cotidianul“), „deturnând“ atenția de la expozanți. Totuși - bilele albe În primul rând, nu-i pot înțelege pe aceia care regretă locația de la Teatrul Național. Ne amintim, cu plăcere, momentele de pe „Motoare“ - la bere cu prietenii, însă merită amintite și înghesuiala extraordinară, căldura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
de unificare a presei catolice românești / 209 III.1. Participarea României la Congresul și Expoziția Mondială a Presei Catolice / 210 III.1.1. Congresul Presei Catolice / 212 III.1.2. Expoziția Mondială a Presei Catolice / 218 III. 2. Proiectele unui cotidian catolic în România / 230 III.3. Cotidianul Albina / 245 III.4. Institutul Presa Bună / 258 Concluzii / 271 Bibliografie / 279 Indice de nume / 293 Abstract / 303 Résumé / 315 Cuvânt-înainte Publicarea unei lucrări care analizează "Presa catolică din România în prima jumătate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
III.1. Participarea României la Congresul și Expoziția Mondială a Presei Catolice / 210 III.1.1. Congresul Presei Catolice / 212 III.1.2. Expoziția Mondială a Presei Catolice / 218 III. 2. Proiectele unui cotidian catolic în România / 230 III.3. Cotidianul Albina / 245 III.4. Institutul Presa Bună / 258 Concluzii / 271 Bibliografie / 279 Indice de nume / 293 Abstract / 303 Résumé / 315 Cuvânt-înainte Publicarea unei lucrări care analizează "Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea" ne plasează
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acțiuni. După cum, mai ales la nivelul capitolului al treilea, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești, autorul se apropie de tiparul istoriei politice, prin sugerarea situațiilor de putere din interiorul comunității, dar mai ales prin analiza proiectului unui cotidian catolic din România, care ridică, din perspectivă istoriografică, problema participării politice a catolicilor din România interbelică. * * * Lucrarea este structurată în trei mari capitole, cu multiple subcapitole, gândite coerent, într-o grilă a descrierii, comparației și analizei. Autorul ne plasează dintru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
recuperative, înspre o analiză a motivețiilor unui demers de presă în spațiul românesc, ca și a jocurilor de putere și de recunoaștere simbolică. Participarea la Congresul și Expozia Mondială a Presei Catolice (din anii 1936-1937), descrisă amplu, analiza proiectului unui cotidian catolic în România, precum și a rolului jucat în contextul imediat postbelic de cotidianul Albina ca încercare a Vaticanului (cel care a finanțat ziarul) de structurare a catolicismului românesc (mai ales din România Vechiului Regat) din perspectivă identitară dar și politică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca și a jocurilor de putere și de recunoaștere simbolică. Participarea la Congresul și Expozia Mondială a Presei Catolice (din anii 1936-1937), descrisă amplu, analiza proiectului unui cotidian catolic în România, precum și a rolului jucat în contextul imediat postbelic de cotidianul Albina ca încercare a Vaticanului (cel care a finanțat ziarul) de structurare a catolicismului românesc (mai ales din România Vechiului Regat) din perspectivă identitară dar și politică, prezentarea Institutului catolic Presa Bună, constituie punctul de rezistență al cărții sub raportul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei catolice din România, plecând de la incapacitatea de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților și latinilor (dar chiar și acest caz avem ordine misionare diferite, cu o mare autonomie), chiar în contextul presiunilor Vaticanului. Subcapitolul despre proiectul unui cotidian catolic în România, este poate unul din cele mai reușite ale lucrării, prin faptul că autorul demonstrează convingător dorința și încercarea Vaticanului și a unor părți ale comunității romano-catolice de a juca un rol politic în societatea românească, poate chiar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mondială a presei catolice a reprezentat un moment important în procesul de dezvoltare a presei catolice românești și pentru încercările de unificare a catolicismului din țara noastră. În cadrul acestor tentative, un element constant a fost dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia acestuia. Într-un cotidian catolic se prezentau problemele actuale și de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia acestuia. Într-un cotidian catolic se prezentau problemele actuale și de "răsunet" ale societății, anumite polemici și viziuni asupra evenimentelor sociale, politice, economice, diplomatice și religioase. În paginile publicației ar fi trebuit să se reflecte raportul dintre Stat Biserica Catolică Biserica Ortodoxă Română. Un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolic se prezentau problemele actuale și de "răsunet" ale societății, anumite polemici și viziuni asupra evenimentelor sociale, politice, economice, diplomatice și religioase. În paginile publicației ar fi trebuit să se reflecte raportul dintre Stat Biserica Catolică Biserica Ortodoxă Română. Un cotidian catolic ar fi putut informa Vaticanul despre pulsul societății românești cu privire la teme de real interes pentru Biserică și ar fi fost un mijloc de propagandă al Vaticanului în România. Dorința episcopilor, arhiepiscopilor, dar și a celor care s-au ocupat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]