9,140 matches
-
s-a mozolit și s-au giugiulit în timpul desertului ca doi liceeni în călduri - nu, nu așa, mai curând ca un cuplu de actori în secvențele de generic dintr-un film pentru adulți. Le-am urmărit încolăcelile însetate cu o curiozitate neutră pe care mi-o conferea propria mea liniște sexuală, sau bogăția. La fel m-am simțit și la gândul întâlnirii cu Selina - Selina aia... Chelnerul mi-a strecurat un zâmbet blajin și sfătos în timp ce-mi aruncam cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mota nul Petrușka. — Am atâtea povești să-ți spun despre iubitele viețu i toare care mi-au încălzit de-a lungul anilor sufletul cu pre zența lor... — Te-ai împrietenit cu vreun animal în copilărie? am isco dit-o plină de curiozitate, fără să-mi treacă prin cap că istorisirea Ioanei avea să stârnească gelozia motanului. Animalele au făcut parte din viața mea, ca și stelele, spuse ea cu însuflețire. Împărtășeam această dublă pasiune cu tata, care seara, la țară, îmi descoperea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
-l scot din tăcerea lui. După vreo jumătate de oră, trecând în vârful picioarelor, s-a oprit lângă mine și m-a întrebat: „Cum faci tu să te apropii atât de mult de Dumnezeu?“ Sergiu era profund mistic. Avea o curiozitate extraordinară de a imagina sau de a ști ce se întâmplă dincolo. Mi-a spus cândva că la con certe, când dirijează, adesea vede îngeri. — El ți-a întors sufletul spre credință... — Înainte de fiecare concert se adâncea în rugăciune. Avea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
descoperit împreună culorile în muzică și sunetele în pictură. — Dar, spune-mi, de ce îți semnezi tablourile „Ioana“, fără numele de familie? — N-am vrut să profit de celebritatea lui Sergiu. Oamenii ar fi venit să-mi vadă tablourile numai din curiozitate, și nu din pasiune pentru pictură. Sunt sigură că ar fi comentat: „Ia să vedem ce poate face nevasta unui geniu.“ Mi-am pus în cap să reușesc singură și, cu tena citatea Scorpionului care sunt, mi-am croit un
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Curioșii, destui, distingeau printre scândurile obloanelor doar mișcarea, nu și obiectele, dar cu toții, acum, știau că e vorba de un ceas. Se cățărau unii pe umerii altora, încercând să distingă, printre crăpături, detalii care să le potolească, măcar în parte, curiozitatea. Dar unghiul era nepotrivit; singura imagine mai clară era o parte din pălăria meșterului, agățată în cui. S-au scurs așa mulți ani. Ceasornicarul era chiar bătrân. Chelise aproape de tot, iar puținul păr ce-i mai rămăsese, ca niște smocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
pe căpitan. Tânărul se întoarse contrariat spre Birmaq dar acesta nu dădu nici un semn că ar fi auzit intervenția secundului sau întrebările lui Angir. În locul răspunsului așteptat, întrebări. - Ai mai făcut vreodată o astfel de călătorie? nu-și putu înfrânge curiozitatea secundul. - Nu, recunoscu simplu Angir. - Și niciodată nu ți-ai dorit? N-ai vrut să vezi cum e acolo, afară? N-ai mai fost în nici un alt loc în afară de Sagius II? îl bombardă secundul fără să răsufle. - E un interogatoriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
prima dată, împăciuitor, făcându-i semn secundului să-și vadă de treaba lui: - Nici pe departe. Este doar curios. Nu ni se întâmplă prea des să avem pasageri, îi explică el. Tu ești o excepție notabilă, la fel ca și curiozitatea lui de adineaori, se scuză el, încruntându-se apoi ușor înspre secund. - Excepție notabilă? întrebă Angir cu o mină amuzată. Mi se pare normal de vreme ce mă aflu pe o navă comercială și nu una de pasageri. - Nu e totul atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
de două ori: sărut-mâna o dată pentru prăjitura excelentă cu care mă alintați de fiecare dată, și apoi pentru că ușa aceasta mi se deschide cu atâta generozitate. Și părăsi încăperea. După ce plecă Olga, mama o întrebă pe Ina așa, din pură curiozitate: - Ce au mai pus la cale fetele mele? - Nimic deosebit. O lecție de biologie, puțină bârfă și... Mama o învălui cu o privire tandră, fără cuvinte. Apoi spuse: - Olga e o fată bună, nu-i așa? - Și o prietenă adevărată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
vreau să-l vezi, am o vagă bănuială, că ai putea să mi-l răpești, glumi ea, tu ești mai stilată și mai ai, cum spune bunica mea, drăgănele. - Nu-ți fă griji gratuite, nu am nici cea mai mică curiozitate să-l cunosc pe Marcel al tău! - Și nu mergi cu mine la mare? - Nu spuneai tu că am drăgănele și aș putea să ți-l răpesc!? - Ei, tu, am glumit, chiar ai luat-o în serios? - Și apoi, trebuie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
păși cu dreptul. - Cum îl cheamă? voi să afle Olga. - Să nu mă întrebi de nume, fiindcă nici eu nu am să te întreb. Dar un portret fizic ți-l pot face. - Hai, spune, spune... insistă Olga, roasă de cariul curiozității. - Trebuie să port pantofi cu toc ceva mai înalt, ca să fim egali și nu suport, dragă, mă simt de parcă aș fi pe catalige... - Și ochii, ce culoare au ochii? - Căprui spre galben sau un verde pal, cam așa ceva. - Al meu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Ina, Olga Își spuse că simplele bănuieli nu puteau constitui motive de îngrijorare. Dar n-ar fi lipsit de interes să afle mai multe amănunte privitoare la tăinuita legătură a Inei. O forță invizibilă o mâna de la spate, îi alimenta curiozitatea. Nu putea să se hazardeze să lase totul în seama lui niciodată! Va afla ea! Neapărat trebuie să afle, cât mai curând. Niciodată nu trebuie să spui niciodată! Atunci, abia atunci, va poposi peste sufletul ei împovărat de incertitudini liniștea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
seara aceea înainte ca Alex să-l reîntâlnească pentru a relua firul convorbirii ce presupunea, fără îndoială, unele deslușiri. Trecu un timp și George nu se arătă. Alex nu știa încă ce voia prietenul său să-i destăinuie cu adevărat. Curiozitatea însă îl îndemnă să-l caute zile la rând. Trăi un timp pe care nu fu în stare să-l măsoare, cu un spine în inimă. Interesându-se mai de aproape, află în cele din urmă că acesta era plecat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
gazul, lumina și ieși în stradă. Privi o clipă trecătorii care se perindau prin fața sa ca pe ecranul unui cinematograf. Dacă ar fi avut mai mult timp, poate s-ar fi oprit din drum să studieze așa, dintr-o pură curiozitate, pe câțiva din cei care străbăteau strada într un du-te vino continuu. Cu siguranță, fiecare dintre ei purta o poveste, o preocupare imediată, un zor. Iuți pașii. Întârziase aproape o jumătate de oră față de obiceiul statornicit de a fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
celui care avea să devină partenerul de o viață al prietenei ei. Un nor întunecat trecu peste geamurile sălii de naștere și Olga parcă se simți umbrită de acel nor ce pătrunse în sufletul ei chinuit de întrebări. Murea de curiozitate. Voia să afle cât mai repede cine o ceruse pe Ina în căsătorie!? Mai ales o rodea faptul că aceasta ținuse la mare secret o taină care s-ar fi cuvenit, ca ea prietena Inei să o afle înaintea multora
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mânuțele și ochișorii lor trup și suflet cu cele care i-au adus cu încredere pe lume: pui de români, frumoși, inteligenți, energici și gata să înceapă a vorbi și umbla prin toate colțișoarele casei, prin toate sertarele și cutiile, curiozitatea, necesitatea cunoașterii îndemnându- i la toate năzdrăvăniile lor inocente. Am întâlnit cultivatori de pământ din tată-n fiu care mi-au confiat că atunci când prășesc sau udă plantele, acestea manifestă o bucurie fremătătoare deși aerul cald al verii nu se
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
satură, totuși, re-des coperindu-se. Știu ce va face în fiecare clipă, și totuși sunt mereu surprins. Cu cât îi știu mai bine pielea și tendoanele și cutele și gesturile și cuvintele, cu atât mai intensă și mai disperată mi-e curiozitatea. Intimitatea mea cu celălalt corp al meu este per manentă, când dorm știu și în vis că e lângă mine, dar în orele de dragoste fizică ea devine totală. Atunci nu mai disting privirea de atingere, tandrețea de violență, fericirea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
o numeam galerie de tablouri, pentru vederea cărui trebuia să se plătească entree. Teatru l-am jucat o dată în odaia din pod, în care ședeam cu Arm[e]anul, a doua în grădină, [... ] Grospapa - bostanul găurit cu lumânare -. Scuturatul ferestei. Curiozitatea lui Dzierzek, care iese noaptea cu ciubucul, ca să vadă ce-i, - un ucenic sare dintr-un măr, Dzierzek după el, sare gardul și-ncape-n gura unor câni. Domnișoara cea bătrână de sus. Sentimentalismul lui Scheffer. În casa lângă fîntînă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
știut, singur să nu știi ce gândești și ce voiești și ea să știe, ca mama la copiii dezmierdați. Și cât de bine o știe aceasta mama! Să te simți încă o dată de șapte ani, să asculți cu aceeași naivă curiozitate poveștile pe care ți le spune ea, să simți cu aceeași pietate mâna ei, să te simți protejat de o mână albă, frumoasă și fină, și să știi, să știi totdeuna că acel amor al ei e flacără arzătoare de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
am despărțit, după festivitatea de încheiere a anului școlar, în condiții amicale. În luna septembrie, după examenele de corigență când m-am revăzut cu colaboratorul meu în cadrul Comitetului de părinți, l-am felicitat pentru reușita fiului său, și din pură curiozitate, am încercat să aflu cine i-a pregătit băiatul pentru examen. Spicuiesc în cele ce urmează câteva aspecte relatate de el: Băiețașul meu (era în clasa a X-a, n.n.) și-a închipuit probabil că, după ce un an întreg a
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
disocierea operată de Sfântul Augustin între folosință și desfătare. La aceasta se referă capitolele 33-35 din Cartea a X-a a Confesiunilor. Catalogul de exemple în legătură cu “plăcerea privirii” face deosebirea între folosirea simțurilor pentru pura plăcere (voluptas) și pentru satisfacerea curiozității (curiositas); prima categorie grupează în general ceea ce este frumos, armonios, aromat, gustos, plăcut la pipăit, adică toate senzațiile pozitive provenind de la cele cinci simțuri, în timp ce a doua categorie se definește prin contrariul lor, ca de exemplu fascinația exercitată de vederea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
pe sacerdot dacă văzuse plăcuțele și vasele acelea. Poate că eu sunt ultimul om care a putut să le vadă, răspunse bătrânul, și mândria de a fi avut un asemenea privilegiu îi însufleți glasul slab. Aveam anii tăi și aceeași curiozitate. Studiam în templul de la Ab-du; marele preot mă iubea, și împreună cu el am coborât treptele subteranelor; sunt o sută douăzeci, abrupte și obositoare. Era noapte: nu poți bate ziua la poarta regatului morților. Și am văzut vasele și plăcuțele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
impuse să declame orația funebră. Avea să fie prima lui apariție în public, îi spuseră cu respect, vicleni, funcționarii de la palat, iar el se întrebă ce ordine primiseră, care erau planurile. Unii adăugară, cu o adorație ambiguă, că mureau de curiozitate să-l audă, fiindcă el era fiul miticului Germanicus și al Agrippinei, nepoata lui Augustus. El își spuse că toate acestea erau rodul minții primejdioase a lui Tiberius și se întrebă care erau motivele lui. Funcționarii imperiali fură surprinși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
stare s-o înăbușe. Ura și invidia lui Tiberius față de victoriile tânărului Germanicus izvorâseră oare din acea veche înfrângere? Se temu că opera era o capcană întinsă pentru el și o puse la loc în scrinul întredeschis, deși ardea de curiozitate s-o citească. Se dedică în schimb astrologiei chaldeene, într-o încâlcită traducere grecească. Întorcându-se în bibliotecă, văzu cu ușurare că nimeni nu scotocise în scrin. În toamna însorită ce urmă morții lui Elius Sejanus, Gajus petrecea ore în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Într-un refugiu de pe coastă și-a găsit sălaș un celebru sihastru creștin. Și fiindcă Tacitus, vorbind despre acest loc, l-a numit discret nativo in specu, o peșteră naturală, s-a pierdut și memoria lui; nimeni n-a avut curiozitatea să-l găsească. Astfel, locul atât de revelator din punct de vedere psihanalitic a ieșit întâmplător la lumină în 1957, sub privirile uluite ale inginerilor ce construiau o autostradă de-a lungul coastei. După sosirea arheologilor s-a văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
bumbac scrobit se afla un sfârc mare, cu fața-i roz zdrobită de țesăturile înmiresmate. Pe când îmi aranja brațele într-o nouă poziție, i-am privit gura, aflată la mai puțin de douăzeci și cinci de centimetri de-a mea. Nebănuindu-mi curiozitatea față de corpul său, s-a dus la butonul telecomenzii. Cum o puteam oare aduce la viață - îndesându-i unul dintre icurile astea de oțel masiv într-o vertebră de la baza șirei spinării? Poate că atunci ar face saltul către viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]