9,091 matches
-
aceste motive statisticile oficiale par să subestimeze rata adevarată a suicidului. În general, psihiatrii susțin un număr de patru ori mai mare de suicid decât afirma procurorii. Printre persoanele ale căror decese sunt inregistrate ca accidente, multe suferiseră anterior de depresie sau de dependență de medicamente sau alcool, prezentând astfel asemănări cu cei care au comis suicid. Din acest motiv, unii cercetatori încearcă să estimeze rata suicidului prin adunarea cifrelor oficiale pentru suicid, otrăvire accidentală și cauze nedeterminate (Gelder, M, 1994
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
este, dupa L. Bonnafe (1955), aceea de unică ieșire posibilă dintr-o situație ("o sinucidere de situație"). Sinuciderea de abandon ar fi întâlnită, după unii autori, în peste o zecime din fenomenele de suicid. Importanța factorului afectiv este deosebit de pregnantă; depresia reactivă este constantă și în multe cazuri s-a putut demonstra o ieșire eficientă a tratamentului antidepresiv. În cazul tentativelor nereușite, recidivele sunt frecvente. Sinuciderea "samsonica" (răzbunătoare) este un tip particular de sinucidere care ascunde dorința de a pricinui prin
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pirat în România cu mare succces „underground”. În Iugoslavia, în iulie 1969, Borba, ziar al Partidului Comunist, publica articolul-avertisment pentru cineaști „Valul negru în cinematografia noastră”. Organul atrage atenția asupra preferințelor tot mai pronunțate ale cinematografiei iugoslave pentru mizerie, disperare, depresie, violență, preocupări vicioase. Se deplânge „lipsa de obiecti vitate” și neglijarea „realizărilor luminoase” ale construcției socialiste. Ceea ce nu-l împiedică pe regizorul Dušan Makavejev să realizeze în 1971 W.R. : Misterele organismului, pe care îl definește astfel : „Comedie neagră sau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Troiolo este vrăjit de frumusețea Criseidei într-un templu; Fiammetta este părăsită, ca și Troiolo, de cel pe care îl iubea și care pleacă din motive bine întemeiate, promițând că se va reîntoarce; Fiammetta, asemenea lui Troiolo, cade într-o depresie profundă în timp ce așteaptă sosirea lui Panfilo. Chiar și personajele secundare au roluri asemănătoare: confidenta Fiammettei ia locul lui Pandaro. Dar pe când opera din prima perioadă de creație se încheie ferm, decisiv, Troiolo conștientizează că femeia iubită, Criseida, l-a trădat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
extremă pe care i-o producea balansul între speranța de a putea răspunde la întrebările sale privitoare la fundamentele logicii și deznădejdea pe care i-o provoca conștiința că nu realizează progresele așteptate îl împingea adesea în stări de adâncă depresie.18 O realizare autentică, așa cum este întemeierea logicii, gândea el, nu va putea fi înfăptuită trăind cu jumătăți de măsură. Operei trebuie să-i jertfești totul. Aut Caesar, aut nihil. Îl stăpânea temerea, o temere care revine mereu în discuțiile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Ceea ce l-a lovit evident atât de greu pe Wittgenstein trebuie să fi fost incapacitatea unor oameni situați atât de sus, ca și a unor prieteni dispuși să-l ajute, de a înțelege ce urmărește cu cartea sa. Iar adânca depresie care se exprimă în scrisorile din lunile următoare și care pare să aibă o rădăcină aici - ceea ce a condus, ca un motiv, și la alegerea noii profesii de învățător - decurge din îndoiala că se va putea face vreodată înțeles ca
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și mă afund acum tot mai mult. Viața mea a devenit, de fapt, lipsită de sens și constă doar din episoade care sunt de prisosă Fiți fericit dacă nu înțelegeți ceea ce scriu aici.“51 Sunt indicii ale celei mai profunde depresii. Într-o lucrare publicată în 1973, care a stârnit numeroase controverse și proteste, filozoful american William W. Bartley vede în starea sufletească sumbră a lui Wittgenstein din această perioadă în primul rând expresia sentimentului de vinovăție și dezgust față de sine
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fi trist.” (Victor Hugo) Desigur, V. Hugo se gîndea la creația artistică, atunci cînd formula acest gînd, deoarece este de presupus că la artiști „melancolia” este mai mult o stare intelectuală, decît una strict afectivă - nu oricine Își poate sublima depresiile, transformîndu-le Într-un sentiment superior (estetic). Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare „În dorul de un lucru stă măsura prețuirii lui.” (B. Gracian) CÎnd, dimpotrivă, abuzăm de un lucru Îi scădem valoarea, de aceea ajungem la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În schimb, atîta timp cît o păstrăm la nivelul conștiinței individuale, avem tendința subiectivă de a considera greșeala comisă fie ca minoră sau inofensivă, fie ca justificată În raport cu o anumită situație. Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării). * „Trăim printre alții, dar murim Înstrăinați.” (Wladyslaw Loran) În termeni strict psihologici, fiecare moare În felul său, adică Împreună cu Împlinirile și decepțiile lui. Cu cît fibra morală a propriei conștiințe este mai viguroasă, cu atît dezamăgirile
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e s-o dorești.” (F. de Rojas) O dorință de acest fel te face, În primul rînd, prudent: „Mănîncă puțin și cinează și mai puțin, deoarece sănătatea Întregului corp se făurește În bucătăria stomacului” (Miguel de Cervantes). * „Ceea ce se numește «depresie nervoasăă este o criză prelungită de luciditate.” (Gabriel Liiceanu) Fără Îndoială „depresia” derivă numai din conștiința unui eșec nemeritat Înregistrat, sau din ceea cea a faptului că n-ai fost Înțeles, la un moment dat, așa cum ai fi dorit, Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
te face, În primul rînd, prudent: „Mănîncă puțin și cinează și mai puțin, deoarece sănătatea Întregului corp se făurește În bucătăria stomacului” (Miguel de Cervantes). * „Ceea ce se numește «depresie nervoasăă este o criză prelungită de luciditate.” (Gabriel Liiceanu) Fără Îndoială „depresia” derivă numai din conștiința unui eșec nemeritat Înregistrat, sau din ceea cea a faptului că n-ai fost Înțeles, la un moment dat, așa cum ai fi dorit, Însă și dintr-o criză de identitate sau de destin: „Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Grand nu se va simți foarte confortabil“. Deși la început a fost ironic în afirmațiile sale, Ludovic al XIII-lea nu a putut disimula durerea prin care a trecut, fiind obligat să își condamne favoritul la moarte. Căzând într-o depresie adâncă, a încetat din viață opt luni mai târziu, făcând loc celui ce va ajunge Regele Soare, Ludovic al XIV-lea. Moartea acestui monarh atât de puțin înțeles a survenit la data de 14 mai 1643. Cuvintele cardinalului Mazarin, dintr-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
greșelilor. Perfecțiunea este standardul lor, iar atunci când greșelile și slăbiciunile celorlalți le împiedică atingerea perfecțiunii, acestea se simt disperate. Ele găsesc toate aspectele negative a tot ceea ce le înconjoară. Negativiștii subminează motivația, înăbușă evoluția și încurajează crearea unei stări de depresie, lipsită de speranță pentru cei din jur. Orice obstacol este perceput ca zădărnicind întregul demers și se retrag foarte ușor. Nu se recomandă: • terndința de a-i contrazice și de a le arăta că situația nu este atât de neagră
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe (neplăcută și ineficientă/slab eficientă în raport cu situația conflictuală existentă). Pentru realizarea ascultării active și reușita ei, A. Stoica-Constantin
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
-ne hiperempatici și hipersensibili, foarte receptivi la nenorocirea celorlalți. Dar dincolo de aceasta, atunci când ne apropiem de tristețile depresive, ceea ce ne pândește este retracția: mai întâi, un sentiment de neputință, apoi de indiferență, apoi de deznădejde" (p. 218). Tristețea nu înseamnă depresie. Ea nu este totuna cu aceasta, căci dacă tristețea este, în ceea ce o privește, o emoție normală, ce face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia este, la rândul ei, o boală, o tulburare patologică (Lelord, André, 2003
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
neputință, apoi de indiferență, apoi de deznădejde" (p. 218). Tristețea nu înseamnă depresie. Ea nu este totuna cu aceasta, căci dacă tristețea este, în ceea ce o privește, o emoție normală, ce face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia este, la rândul ei, o boală, o tulburare patologică (Lelord, André, 2003). Nu este însă mai puțin adevărat faptul că, pe termen lung, negarea tristeții riscă să ne cufunde în depresie (sau să ne îmbolnăvească) (Filliozat, 2006b). Dintr-un anumit
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia este, la rândul ei, o boală, o tulburare patologică (Lelord, André, 2003). Nu este însă mai puțin adevărat faptul că, pe termen lung, negarea tristeții riscă să ne cufunde în depresie (sau să ne îmbolnăvească) (Filliozat, 2006b). Dintr-un anumit punct de vedere, tristețea este o etapă a acesteia (a depresiei). Ea tristețea ne permite deopotrivă să acceptăm realitatea și să ne regăsim, să ne reconstituim propria identitate. Energia este orientată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
André, 2003). Nu este însă mai puțin adevărat faptul că, pe termen lung, negarea tristeții riscă să ne cufunde în depresie (sau să ne îmbolnăvească) (Filliozat, 2006b). Dintr-un anumit punct de vedere, tristețea este o etapă a acesteia (a depresiei). Ea tristețea ne permite deopotrivă să acceptăm realitatea și să ne regăsim, să ne reconstituim propria identitate. Energia este orientată către interior. În schimb, în cazul depresiei, avem de-a face cu o tulburare profundă, pe care trebuie să o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Dintr-un anumit punct de vedere, tristețea este o etapă a acesteia (a depresiei). Ea tristețea ne permite deopotrivă să acceptăm realitatea și să ne regăsim, să ne reconstituim propria identitate. Energia este orientată către interior. În schimb, în cazul depresiei, avem de-a face cu o tulburare profundă, pe care trebuie să o îngrijim repede și bine. Ea este ca un înec (André, 2009, p. 234). În urma cercetărilor sale, recunoscutul psihoterapeut francez a ajuns la concluzia potrivit căreia "cel mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ci de la stările sufletești legate de sentimentul de decădere, de înjosire și de neputință în fața situațiilor percepute ca fiind blocate și fără rezolvare" (pp. 222-223). Potrivit celebrului psihiatru, pe măsură ce planeta se occidentalizează "se bănuiește că ar exista o legătură între depresie și lumea "modernă": cu cât concurența este mai dură, cu atât mai slabă este solidaritatea; cu cât se pune mai mult accentul pe performanțele individuale, cu atât eșecurile personale sunt mai depresogene" (2009, p. 222). Desigur, toate acestea au un
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simptome ce facilitează legătura cu ceilalți și consolarea, reparația socială); • după eșecuri, suntem mai degrabă victime ale rumirațiilor, ale oboselii, pesimismului și culpabilității (simptome care ne împing spre repunerea în discuție ca oameni și ca ființe utile/ valoroase) (André, 2009). Depresia este o tristețe de tip special: durabilă, tenace, intensă, însoțită de devalorizarea propriei persoane, asociată adesea cu alte emoții (neputință, nostalgie, rușine de sine, anxietate, descurajare etc.). Ea "ne poartă către gaura neagră a eșecului, a inutilității, a slăbiciunii. Ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
renunțăm la tot. Timpul și țelurile scriu Holmes și Holmes se opresc în loc, încremenesc" (2001, p. 66). Nefericirea ne copleșește. "Ne simțim rupți de lume, nedemni de iubire și incapabili de iubire", subliniază autorii (p. 67). Aflați în momente de depresie, suntem deprimați, abătuți, descurajați, într-o stare de apatie. Într-o atare stare sufletească ne pierdem orice motivație. Bateriile ni s-au descărcat. Ne simțim greoi, fără nicio dorință de a (mai) începe sau de a (mai) întreprinde ceva. Apatia
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
precizează R. Holmes și J. Holmes "zăgăzuiește fluxul normal al sentimentelor pentru a împiedica durerea, golul interior sau teama" (2001, p. 72). Căutând să surprindă cât mai multe nuanțe ale acestei dureroase stări sufletești, cei doi autori notează: "În miezul depresiei se află o pierdere: pierderea speranței, pierderea cuiva drag, pierderea sentimentelor bune față de noi înșine și față de lume, pierderea respectului de sine și a respectului celorlalți" (p. 67). Fără a fi propriu-zis o emoție, depresia are însă un puternic conținut
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]