9,278 matches
-
cărei unic scop era de a finanța nevoile de cheltuieli ale domnitorului. Aceste nevoi erau considerabile, din moment ce ducele era responsabil pentru tot felul de proiecte de construcție. Fundația legii a dus la o rețea de orașe fortificate numite "grody", dar domnitorul se ocupa, de asemenea, de construirea bisericilor, a mănăstirilor, a drumurilor, a podurilor etc, mai pe scurt de dezvoltarea unei infrastructuri. Proiectele de construcție au fost finanțate prin colectarea impozitelor în bani sau bunuri. De asemenea, țăranii erau necesari la
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
Creșterea puterii interne și externe a Poloniei a fost de o importanță capitală pentru Boleslav I, în special în fața creșterii presiunii din partea magnaților. Magnații cereau să participe mai mult la administrarea țării în timp ce Boleslav căuta să întărească autoritatea centrală a domnitorului. Încoronarea lui Boleslav I cândva în anul 1025 a avut ca scop consolidarea poziției sale de conducător. Se poate spune că, în general, a avut loc o integrare totală a țării în timpul domniei lui. Boleslav I a fost în stare
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
cu o Mitropolie la Gniezno, cu aprobarea Papei și a Sfântului Imperiu Roman. Activitățile sale au pus temelia pentru utilizarea denumirii "Polonia" tuturor regiunilor domeniului său; de asemenea au dus la folosirea unui simbol care să reprezinte autoritatea supremă a domnitorului. Simbolul a fost un semn al clasei sale cavalerești de Gniezno: vulturul alb. Prima căsătorie: 984-985 O fiică necunoscută a lui Rikdag, Margraf de Meissen, probabil numită Hunilda sau Oda. După moartea lui Rikdag în 985, ea a fost repudiată
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
lui Chiprian, în hotar cu Ciuciulenii. Tot în această perioadă sunt menționate și toponimele Poiana Cârlanilor, în hotar cu Mănăstirea Căpriana și Podul lui Gârlanici, adică pod lângă Cârlani. Cel mai timpuriu Podul Gârlanici este menționat într-un uric al domnitorului Alexandru cel Bun din 25 aprilie 1420, prin care el dăruiește panului Oană vornic pentru slujbă dreaptă și credincioasă 10 sate pe Bucovăț și dreptul de a-și întemeia prisăci, câte va putea, și anume: Cornești, Miclăușești, Loznova, Săcăreni, Vorniceni
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
se compunea din două sectoare: cel de la obârșia Vișnevățului, care era o stăpînire veche a lui popa Chiprian, și cel din sectorul Târnăuca- Cârlani, care la 1420 era parte componentă a moșiei boierului Oană Vornicul din Tutora, primită din mâinile domnitorului Alexandru cel Bun pentru slujbă devotată, fapt consemnat în diploma domnească din 25 aprilie 1420, scrisă în cetatea de scaun de la Sucava, iar la moment, probabil, reprezenta o donație mănăstirii din partea lui Oană Vornicul, efectuată până la moartea sa în 1425
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
Cornul lui Sas Ștefan Tomșa și Elisabeta Movilă cu oaste adunată de mercenari și pământeni se înfruntau pentru putere.”". După instalarea lui Ștefan Tomșa al II-lea (Ion Besoiu) ca domn al Moldovei cu ajutorul turcilor, boierii fugari rămași credincioși fostului domnitor Constantin Movilă și mamei acestuia, Doamna Elisabeta (Dina Cocea), și câțiva magnați polonezi au strâns o oaste de mercenari și au invadat țara în vara anului 1612. Bătălia are loc la Cornul lui Sas, pe malul Prutului, iar oastea moldovenească
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Tudor se stabilește în sat unde-și construiește o casă nouă. El se îndrăgostește de țăranca Anița (Ioana Drăgan), o fată simplă, dar cinstită. Liniștea nu ține mult, iar Simeon Bârnovă aduce vestea că boierii moldoveni s-au răsculat împotriva domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este câștigată de oastea domnitorului, iar boierii
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
iar Simeon Bârnovă aduce vestea că boierii moldoveni s-au răsculat împotriva domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este câștigată de oastea domnitorului, iar boierii trădători prinși sunt uciși. La scurtă vreme intră în țară oastea de mercenari plătită de Doamna Elisabeta Movilă. Deși i se alătură hoarda lui Temir Bey, mica oaste
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
răsculat împotriva domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este câștigată de oastea domnitorului, iar boierii trădători prinși sunt uciși. La scurtă vreme intră în țară oastea de mercenari plătită de Doamna Elisabeta Movilă. Deși i se alătură hoarda lui Temir Bey, mica oaste a lui Tomșa este copleșită de numeroșii inamici. Domnitorul fuge
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
oastea domnitorului, iar boierii trădători prinși sunt uciși. La scurtă vreme intră în țară oastea de mercenari plătită de Doamna Elisabeta Movilă. Deși i se alătură hoarda lui Temir Bey, mica oaste a lui Tomșa este copleșită de numeroșii inamici. Domnitorul fuge în străinătate cu puținii slujitori credincioși rămași, dar Tudor Șoimaru hotărăște să se întoarcă în satul părintesc. Alexandru Movilă, un al fiu al Doamnei Elisabeta, este înscăunat ca domnitor. Stroie Orheianu își recapătă privilegiile deținute anterior și se întoarce
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
mica oaste a lui Tomșa este copleșită de numeroșii inamici. Domnitorul fuge în străinătate cu puținii slujitori credincioși rămași, dar Tudor Șoimaru hotărăște să se întoarcă în satul părintesc. Alexandru Movilă, un al fiu al Doamnei Elisabeta, este înscăunat ca domnitor. Stroie Orheianu își recapătă privilegiile deținute anterior și se întoarce la curtea boierească de la Murgeni. Șoimaru îi anunță pe răzeși să fie pregătiți și înarmați pentru a-și apăra pământurile atunci când boierul va veni în sat. Magda, care se măritase
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
cu șleahticul Anton Ludno (Oleg Danovski), îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi cu răzeșii. El le spune că i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa. Tudor Șoimaru îi spune boierului că nu înțelege judecata
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
și a independenței. Dar Carol I intenționa să obțină independența pe calea armelor, astfel încât la 31 martie 1876 guvernul conservator a fost obligat să demisioneze pentru a fi înlocuit de un guvern liberal condus de I.C. Brătianu, care agrea soluția domnitorului. Între timp Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman. Pentru a putea interveni în conflict Rusia a angajat negocieri secrete cu Austro-Ungaria, care în schimbul ocupării Bosniei și Herțegovinei a consimțit să rămână neutră. De asemenea, a fost de acord ca Rusia
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
în război și la 9 mai 1877 a proclamat independența. Inițial Rusia a refuzat colaborarea militară oferită de români, dar ca urmare a înfrângerii suferite la Plevna ea a fost nevoită să ceară ajutor. Trupele române și rusești conduse de Domnitorul Carol au cucerit reduta Grivița, cetatea Rahova, redutele de la Opanez, au obținut capitularea armatei turce de la Plevna și au ocupat Smârdanul. Armistițiul ruso-româno-turc s-a semnat la 19 ianuarie 1878. Neținând cont de garanțiile date în convenția semnată cu România
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
să fie regulatorul vieții sociale care poate armoniza interesele diferitelor clase. El a analizat felul în care Carol I își îndeplinea îndatoririle constituționale într-un articol prin care răspundea acuzațiilor din ziarul "Presa" că dădea lecții de constituționalism M. Sale Domnitorul. El amintea că prerogativele domnitorului erau potrivit Constituției să numească și să revoce miniștri, să sancționeze și să promulge legile, să dizolve camerele parlamentare și să-i trimită în judecată pe miniștri. Prin aceste prerogative domnitorul putea să mențină „echilibrul
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
care poate armoniza interesele diferitelor clase. El a analizat felul în care Carol I își îndeplinea îndatoririle constituționale într-un articol prin care răspundea acuzațiilor din ziarul "Presa" că dădea lecții de constituționalism M. Sale Domnitorul. El amintea că prerogativele domnitorului erau potrivit Constituției să numească și să revoce miniștri, să sancționeze și să promulge legile, să dizolve camerele parlamentare și să-i trimită în judecată pe miniștri. Prin aceste prerogative domnitorul putea să mențină „echilibrul între guvern și guvernați” astfel încât
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
de constituționalism M. Sale Domnitorul. El amintea că prerogativele domnitorului erau potrivit Constituției să numească și să revoce miniștri, să sancționeze și să promulge legile, să dizolve camerele parlamentare și să-i trimită în judecată pe miniștri. Prin aceste prerogative domnitorul putea să mențină „echilibrul între guvern și guvernați” astfel încât voința corpului electoral să nu fie deformată. Prin prerogativa de a dizolva Parlamentul domnitorul putea să consulte electoratul dacă mai avea încredere în guvern. Dacă în acest raport direct dintre domnitor
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
domnitorul putea să mențină „echilibrul între guvern și guvernați” astfel încât voința corpului electoral să nu fie deformată. Prin prerogativa de a dizolva Parlamentul domnitorul putea să consulte electoratul dacă mai avea încredere în guvern. Dacă în acest raport direct dintre domnitor și națiune interveneau miniștrii prin acte de corupție și violență, atunci tronul era obligat să intervină. Domnitorul ar mai fi fost obligat să nu aprobe schimbarea miniștrilor fără o motivație serioasă și să nu permită implicarea politică în administrație și
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
Prin prerogativa de a dizolva Parlamentul domnitorul putea să consulte electoratul dacă mai avea încredere în guvern. Dacă în acest raport direct dintre domnitor și națiune interveneau miniștrii prin acte de corupție și violență, atunci tronul era obligat să intervină. Domnitorul ar mai fi fost obligat să nu aprobe schimbarea miniștrilor fără o motivație serioasă și să nu permită implicarea politică în administrație și justiție. În final Eminescu făcea un „apel direct” către domnitor să își îndeplinească toate prerogativele care îi
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
violență, atunci tronul era obligat să intervină. Domnitorul ar mai fi fost obligat să nu aprobe schimbarea miniștrilor fără o motivație serioasă și să nu permită implicarea politică în administrație și justiție. În final Eminescu făcea un „apel direct” către domnitor să își îndeplinească toate prerogativele care îi reveneau. Abuzurile din viața politică nesancționate de Carol I erau pentru Eminescu o mare dezamăgire față de așteptările pe care le avea din partea unui monarh constituțional. Din cauza acestei lipse de reacție Eminescu îl numea
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
își îndeplinească toate prerogativele care îi reveneau. Abuzurile din viața politică nesancționate de Carol I erau pentru Eminescu o mare dezamăgire față de așteptările pe care le avea din partea unui monarh constituțional. Din cauza acestei lipse de reacție Eminescu îl numea pe domnitor „Carol Îngăduitorul”. Eminescu credea că explicația comportării acestuia se află în încercarea lui Carol I de a potoli pretențiile liberalilor prin satisfacerea poftelor lor. În felul acesta Carol I consolida dinastia și viitorul țării ca expresie geografică și politică, dar
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
1996), existând și țări în care aceste homosexualitatea nu au fost niciodată incriminată, precum Polonia, posibil și datorită răspândirii restrânse a acestor practici sexuale. Primele referiri cu privire la incriminarea din punct de vedere legal a relațiilor sexuale homosexuale apar în vremea domnitorului Vasile Lupu(1595-1661), legislația de atunci prevăzând pedeapsa cu moartea pentru astfel de practici sexuale. În Codul Penal promulgat de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1864, inspirat mai ales de legislația franceză în domeniu, care abolise deja incriminarea penală
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
acestor practici sexuale. Primele referiri cu privire la incriminarea din punct de vedere legal a relațiilor sexuale homosexuale apar în vremea domnitorului Vasile Lupu(1595-1661), legislația de atunci prevăzând pedeapsa cu moartea pentru astfel de practici sexuale. În Codul Penal promulgat de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1864, inspirat mai ales de legislația franceză în domeniu, care abolise deja incriminarea penală a homosexualității în anul 1791, nu existau diferențe între tratamentul relațiilor sexuale hetero sau homosexuale, în sensul că relațiile sexuale anale
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
personajelor: Alexandru Lăpușneanu intră în Moldova cu o armată turcească, hotărât să-și recupereze tronul. Pe drum primește o solie compusă din patru boieri, Veveriță, Moțoc, Spancioc și Stroici, care încearcă să-l convingă că țara este mulțumită cu actualul domnitor, Ștefan Tomșa. Alexandru Lăpușneanu refuză să se întoarcă din drum și le dă de înțeles că va face tot ce-i stă în putință să slăbească puterea boierilor după ce va fi luat țara în primire. Mâhniți, toți boierii, mai puțin
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
când va prelua țara, deoarece va avea nevoie de un „intrigant” ca să țină boierii în frâu. Auzind de venirea lui, voievodul Ștefan Tomșa fuge în Țara Românească, iar Lăpușneanu este primit cu nădejde și încredere de popor. Din postura de domnitor acesta pornește să sărăcească boierii și să-i omoare la cea mai mică provocare. Moțoc, ajuns vornic, se folosește de nepăsarea lui Vodă pentru a mări taxele. Boierii apelează la soția lui, doamna Ruxanda, care încearcă să-l convingă să
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]