9,643 matches
-
freamătul și încordarea fiind la fel de năucitoare și pentru cal și pentru călăreț. Atunci e vremea pintenului înfipt, a buzei rupte de nepricepere, a căzăturii din șa, a șfichiului rupînd din pielea aburindă. Și după aceea, totul se liniștește ca prin farmec, ajung doar cîțiva pași făcuți într-o clipă de înțelegere, de cele mai multe ori nimerită nu aflată. Și el nimerise cu raportul său despre prințul Pangratty în acei "moment de înțelegere" în care toate fleacurile își găsesc locul potrivit. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
obișnuit cu apropierea morții, care are curajul să-și țină viața în degetele sale ca pe un fir tors? "Excelență, îndrăzni să-i șoptească, s-ar putea ca Italianul să fie mai mult actor decît aviator, e prea plin de farmec, ce credeți?" Nu era chiar o prostie ce spunea. Tot împărțindu-și atenția de la unul la altul, își dăduse seama că tălmaciul lui Balbo îl imita pe acesta nu pentru că așa ar fi vrut el, ci pentru că intrase în rezonanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să strîngă hățurile puterii într-un pumn de fier. Aici Bîlbîie fusese magistral, ceea ce a descoperit cu tact, cu bun-simț, cu talent și răbdare a constituit baza unui raport bine documentat către primul-ministru și totul s-a liniștit ca prin farmec. Aceleași gazete au anunțat că banditul Cocoș a fost prins, s-au evidențiat chiar și niște nenorociți de jandarmi, care au apărut cu poze în prima pagină, ridicați în grad, cu leafă mărită, ce nu face Guvernul pentru stabilitatea puterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era ea, eram ori sînt, cum s-ar zice, un patriot local, că ne-am cunoscut acolo, chiar dacă împrejurările n-au fost cele mai grozave, dar totuși nici eu, nici Popianu, nici Bîlbîie n-am încercat să modificăm nimic din farmecul, din..., cum să va spun fără să fie caraghios, din vraja Vladiei, că am respectat cum s-ar zice regula jocului și după aceea ne-am întâlnit, după ani de zile, fără să ne urîm ori să ne disprețuim, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
încrederea. Încât am tăcut mai departe stingherit. Ea reluă încăpățînată: - Zici că n-a mai putut să mă iubească. Dar la început cum a putut? Era om în toată firea. - Să nu crezi, îi răspunsei, că i-a făcut țiganca farmece. - Nu cred în farmece. Dar atunci de ce s-a dus la ea?... Unde Dumnezeu o fi găsit-o, că am stat aproape tot timpul împreună... - Și ție nu ți-e frig aici? schimbai eu vorba. - Nu mi-e frig, mă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai departe stingherit. Ea reluă încăpățînată: - Zici că n-a mai putut să mă iubească. Dar la început cum a putut? Era om în toată firea. - Să nu crezi, îi răspunsei, că i-a făcut țiganca farmece. - Nu cred în farmece. Dar atunci de ce s-a dus la ea?... Unde Dumnezeu o fi găsit-o, că am stat aproape tot timpul împreună... - Și ție nu ți-e frig aici? schimbai eu vorba. - Nu mi-e frig, mă bag sub pătură. Mă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
extrem de negativist. — Mă așteptam să evocați Schimbarea la față, care, mă rog, vine dintr-o perioadă pe care el însuși a renegat-o. — Da. — E apocaliptic... — Da, e apocaliptic și mi se pare că, până la urmă, se repetă. Sigur, are farmecul lui. După 1990 am fost fermecat de cărțile lui pentru că veneam dintr-o societate în care nu era permisă critica. Nu era permis să critici poporul român. — Cioran spune la un moment dat: „M-am săturat să calomniez Universul.“ — El
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
mătase. Nimic de acest gen în fantasy-ul postmodern pentru copii ușor sadici, publicat în 2006. La fel și în Ilie Cazane: titlul păcălește, iar surpriza este una foarte plăcută. Slavă Domnului, autorul nu produce o parodie scrâșnită și lipsită de farmec. El nu se face sclavul nici unei teze și nu ne obligă nici pe noi să-l urmărim legați cu lanțurile obligației morale. În locul constrângerii, Răzvan Rădulescu preferă seducția, iar în locul unei ficțiuni grele de responsabilități, el desfășoară o poveste captivantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
într-un sfânt, mag sau măcar iluzionist. De la prima sa intrare în scenă, Cazane poartă această aură care nu-l va părăsi până la sfârșit. Și totuși, fantasticul este destul de puțin prezent în acest roman. Cazane are, ni se spune, un farmec extraordinar atunci când vorbește, ceea ce îl ajută să mănânce și să bea pe veresie la toate cârciumile din București. În plus, el e în stare să crească legume de dimensiuni hiperbolice, ceea ce-i va atrage atenția Securității, de unde nimeni nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
regim abstract al închipuirii. Când ajungi acolo, când respiri aerul spaniol și plutești pe apa Veneției, sau te plimbi pe Aleea Chiparoșilor din Capri, situația se schimbă în mod fundamental. Analiza, oricât de fină și de subtilă, nu poate prinde farmecul indicibil al acestor călătorii, în care geografie, istorie, cultură, mentalitate, obiceiuri, cotidian pur se împletesc într-o amintire de neșters. Desigur că fără niște trasee interioare desfășurate în avans și în paralel, aceste călătorii turistice își pierd puțin din halou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
mea? Omul-problemă nu e primul și nici cel mai strălucitor film despre jungla de asfalt, despre absurdul lumii moderne, despre imposibilitatea de a funcționa într-o societate compartimentată și tot mai rigidă, despre neputința de a trăi, dar are un farmec al lui care vine din acel lucru la care vroiam să ajung la sfârșitul primului paragraf și la care n-am ajuns pentru că m-am luat cu vorba. Și anume, gaura din zidul unei camere de la demisolul unei clădiri. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
multicolore din bazarul Istanbulului. Vânzători ambulanți strigând din toți rărunchii „Mandarine proaspete!“, forfota interminabilă de pe străzile orașului, parfumul stins al cadânelor, rugăciunea de prânz învăluind clădirile și aerul strident-modern al unei tinere femei încă țintuite de tradiție fac parte din farmecul romanului. Și - cei care l-au vizitat o știu - al Istanbulului. Însă romanul lui Elif Shafak nu e unul de atmosferă, cu toate că nu-i poți ignora descrierile personalizate care întrețin nuanța cosmopolită (în lipsa căreia nu i-am putea pătrunde în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
închipui pe Jack Allen rezemat de bar, după o noapte lungă în care vânase o poveste alunecoasă, smulgând informații de la funcționari publici încăpățânați sau convingând doamne în vârstă să își spună povestea la Express în loc de Citizen, punându-și la bătaie farmecul bine-cunoscut. Dar nu și l-ar fi imaginat niciodată pe Jack Allen lăsându-și degetul mic strâns ca într-o menghină, oferindu-și umărul îmbrăcat în tweed ca să se verse pe el sau murmurând cântece de leagăn la urechea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un autobuz, cum îi urase sinistrul domn Wadey, dacă nu se aduna. Toată lumea îl saluta pe Ralph pe când mergeau pe High Street, ale cărei case cu fațade de lemn ascundeau discret firme ca Boots și Body Shop, păstrându-și însă farmecul și o neașteptată puritate. Chelnerul de la Bengal Bertie’s era un vechi prieten de-al lui Ralph. Nici măcar nu se osteni să le arate meniul. Fran alegea întotdeauna pui Dopiaza, iar Ralph curry-ul cel mai picant pe care-l aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
toate împunsăturile acestor bogătași ignoranți cu calm și umor. Emana un fel de seninătate aproape monahală. O intriga pe Fran, care era obișnuită cu compania ziariștilor cu tupeu. Fără să vrea, se trezi comparând calmul reținut al lui Laurence cu farmecul plin de îngâmfare al lui Jack Allen. La Jack totul era la vedere. Era mai greu, bănuia ea, să ajungi să-l cunoști pe Laurence Westcott, dar merita. Simți o bătaie pe umăr. — Vrei te rog să mă ajuți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
genul ăsta. De ce pensionarea ar trebui să-l facă să se priceapă la pus rafturi? Dar mama ei era de neoprit. Și apoi, deunăzi, știi ce a făcut? Fran era surprinsă că singura persoană din lume care părea imună la farmecul și căldura tatălui ei era propria lui soție. Nu, dar sunt sigură că o să-mi spui. — S-a oferit să meargă el la cumpărături. Tonul lui Phyllis era atât de revoltat, încât Fran izbucni în râs. — Păi credeam că voiai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la inaugurarea birourilor lor, frumoasă pereche mai făceau. — N-am nevoie de asta. Noul ziar a încheiat o mulțime de contracte adiționale. Nu spune niciodată că ai scos de-ajuns din afacerea asta. Te-ai înmuiat, Jack. E posibil ca farmecul redactorului rival să-ți fi afectat puterea de discernământ? Am auzit că ați schimbat mai mult decât agendele cu adrese în ultimul timp. Concentrează-te pe noul ziar, mai sunt doar două luni până la lansare, nu uita. Să-ți amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de lipsit de tact. — Ce mai face? — Nu prea bine. Însă răspunsul e da. Nu e chiar genul lui, dar cred că i-ar fi plăcut. Apoi își aminti cum publicase Jack povestea fetei ăleia nesuferite și îi pieri zâmbetul. Farmecul și preocuparea lui Jack erau doar de suprafață. — Deci, continuă el, observând atitudinea ei dintr-odată distantă, dar hotărând s-o ignore, ce părere ai de vedeta noastră rock? Eu nu m-aș atinge de sângele lui nici dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
așteptase și cărora era sigură că le putea face față - distanța stranie pe care părea s-o păstreze Jack față de ea, un lucru cu mult mai neliniștitor. Carrie trebuia să fie foarte aproape de cineva pentru a-l putea îmbrobodi cu farmecul ei. Așadar își închipuia că Jack era îndrăgostit de Francesca Tyler. Avea să fie nevoită să se gândească puțin cum să înlăture această mică piedică. Un zgomot care venea din spate îi făcu să se întoarcă și să dea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
familie în seara respectivă, ceea ce era culmea, dat fiind că era vorba de propria lui casă și de propria lui familie. Nu înțelegea foarte bine cum se întâmplase asta, dar, la cinci minute după ce se întorsese, Carrie reușise ca prin farmec să dea impresia că el era soțul care călcase aiurea și ea victima nevinovată, care avusese multe de îndurat. Era o adevărată performanță. Încă de când își strângea servieta, pregătindu-se să plece de la lucru, Jack trebui să recunoască faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de când sunt, dar a pus dracu pe boieru meu, pe boieru nostru cel mare de la Cornul Caprei să poposească aici... Ș-a văzut pe hangiță... Anița asta am auzit că-i năstrușnică muiere... Ș-o păzește ungurul de comedie, cu farmece și cu câte drăcii sunt pe lume. Mă chiamă boieru. Zice: Măi Petrișor, poți tu să duci o veste până la hanul cel mare? Pot, stăpâne, zic. N-am fost acolo niciodată, da’ o veste pot să duc. Apoi, măi Petrișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
De aceea chiar, beau eu vinul cu oala, ca să nu-mi pese... Da’ eu, moșule, am auzit că-i strașnică muiere Anița asta... Da’ de ungur de ce am eu a mă teme? Eu nu mă tem de nimeni... Nici de farmecele lui nu mă tem! Moșneagul își duse mâna pe lângă barbă și începu a da din deget: —Măi creștinule, zice, nu vorbi fără cumpăt... Iaca, oamenii s-au aciuat și ne-ascultă... Să-ți spun eu o istorie cu ungurul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu Cristina lui Alexa nu putem duce! — Și tu, Luță, se îndreptă cucoana spre chelăriță, ce ai de împărțit cu nevasta vătavului?... Eu n-am nimica, măria ta, da’ ea n-are hodină nici zi, nici noapte... stârnește vorbe... face farmece împotriva noastră... —Umblă să-mi ieie barbatul... șopti în sfârșit, cu disperare și hotărâre, Natalița. —Așa! grăi cucoana și-și plecă nasul fin întăi în jos, apoi și-l ridică în sus, c-un zâmbet ușurel. Am înțeles!... Și începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mă costau aceste sminteli. Străbătând infernul răzvrătirii și geloziei, copilăria mea n-a mai avut decât un sens: de a-i da tatei motive să se înstrăineze, să mă urască și să regrete și mai mult moartea lui Dinu. Singurul farmec pe care l-am cunoscut în această luptă pentru a-mi cuceri o identitate a fost unul veninos; și singura lecție pe care o învățam zilnic era aceea a urii. Dacă tata încerca uneori, probabil cuprins de remușcări, să mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
insistent de praf stătut, cu o masă plină ea însăși de hârțoage, din spatele cărora un ins pirpiriu și negricios și-a ațintit, de sub ochelari, privirea rece și interogativă spre mine. I-am explicat ce căutam acolo și deodată, ca prin farmec, individul a început să-mi surâdă, prietenos, dezvelindu-și dinții galbeni și cariați. M-a invitat să iau loc. ― A venit primăvara, mă anunță el pe un ton foarte intim, luând un dosar gros, cu colțurile hărtănite, și pregătindu-se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]