KorAP: Find »[drukola/base=farmec & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...315 316 317 ...383 >

9,565 matches

Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

de viață. Se cuvine a reflecta asupra strălucirii efemere și a nefericirii dominatoare ce au marcat destinele celor ce au fost determinate ori au ales deliberat să parcurgă trasee complicate de existență și de realizare socială prin valorificarea și valorizarea farmecului, inteligenței și puterii de seducție, pentru dobândirea unor privilegii ori pentru supraviețuire. Aceeași invitație este îndreptată spre reflectarea asupra condiției femeii, asupra condiției umane în general, asupra faptului că orice femeie ar putea să-și cultive abilități de curtezană, să

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
puterii de seducție, pentru dobândirea unor privilegii ori pentru supraviețuire. Aceeași invitație este îndreptată spre reflectarea asupra condiției femeii, asupra condiției umane în general, asupra faptului că orice femeie ar putea să-și cultive abilități de curtezană, să-și valorifice farmecul prin inteligență și spirit, să-și valorizeze puterea de seducție și astfel să creeze, în beneficiul propriu și al altora, un decor stimulativ de exprimare, afirmare, consacrare. Periplu în lumea curtezanelor și a pseudocurtezanelor Componentă esențială a vieții, sexualitatea determină

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Vishnu, zeul regenerator și întruchiparea spiritului omniprezent, mama lui Kama, zeul dragostei, Cupidonul indian. Este zeița frumuseții, fericirii, norocului (similară Fortunei romane). Ea încarnează bogăția, frumusețea, seducția, eleganța. Era dorită și adorată deopotrivă de zei și de oameni, avea un farmec irezistibil. Ca și Aphrodita, s-a născut din spuma mării primordiale, de aceea mai este numită și "Fiica mării de lapte". Ea întruchipează forța fizică, intelectul, credința, libertatea spirituală. Este modelul fizic și spiritual al soțiilor tinere și frumoase, al

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
nimfelor grecești, spirite bune ce locuiesc în copaci, pe ape, în munți și simbolizează plăcerea trupească. Reprezentate ca femei tinere, frumoase și seducătoare, ele derutează bărbații, aducându-i în prag de nebunie. Sunt întruchipări ale frumuseții răpitoare ce ademenesc prin farmecul lor ispititor. Sunt reprezentate ca dansatoare, cântărețe, sunt curtezane cerești, apărute din oceanul primordial agitat de zei și de demoni. Ele îi însoțesc pe cei căzuți în lupte în tărâmul veșnic. Unele poartă nume Urvasi, Vilasini. Kali sau "zeița neagră

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
fiicele lui Zeus și ale Eurynomei: Aglaia, Euphrosyne și Thalia, și de fiul ei, Eros. Zeița frumuseții și a dragostei se îndrăgostea de zei și de muritori, îi făcea pe alții să se îndrăgostească și să iubească. Deținea și arta farmecelor. Propria-i cingătoare brodată cu aur purta mesajul aprinderii și menținerii dorinței iubirii. Uneori i-o împrumuta și Herei, soția lui Zeus, pentru a stârni și menține dorința Olimpianului. Era slujită de 1000 de hetaire, curtezane a căror ocrotitoare era

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
drumul, ademenindu-i. Argonauții, aducătorii lânii de aur, puteau fi seduși de sirene dacă Orfeu nu le-ar fi întrecut în măiestrie cu cântecul lui. Ulise le-a poruncit corăbierilor să-și astupe urechile cu ceară iar el a rezistat farmecelor lor, fiind legat de catarg. Charites / Harites / Grațiile sunt fiicele lui Zeus, ele reprezintă forța iubirii, fertilitatea, plăcerea erotică și prostituția sacră. Ele sunt: Aglaia, Euphrosyne, Thalia, fecioare ce o însoțesc pe Aphrodita cu dansul lor pentru a trezi farmec

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
farmecelor lor, fiind legat de catarg. Charites / Harites / Grațiile sunt fiicele lui Zeus, ele reprezintă forța iubirii, fertilitatea, plăcerea erotică și prostituția sacră. Ele sunt: Aglaia, Euphrosyne, Thalia, fecioare ce o însoțesc pe Aphrodita cu dansul lor pentru a trezi farmec și încântare. Ele însoțeau uneori și pe Apollo, uneori pe Dionysos. În unele mituri, Charites se asociau cu Muzele, cele nouă fiice ale lui Zeus și ale zeiței memoriei, Mnemosyne: Clio (istoria), Euterpe (poezia lirică), Thalia (comedia), Melpomene (tragedia), Terpsihore

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
altele erau pregătite pentru a sluji zeii în temple. Zeități traco-getice Cotytto este zeița tracă a sexualității, în onoarea căreia se organizau orgii sexuale ritualice. Bendis este zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
s-a putut căsători din cauza conspirației altor uriași. Pierzându-l, l-a plâns mult, lacrimile ei simbolizează ploaia pentru recolte bogate. În palatul ei adăpostește, postum, pe toți cei care suferă din dragoste. Ca magiciană deține arta descântecelor și a farmecelor. Alaiul ei de zâne are menirea de a consola femeile nefericite în dragoste. Natt este zeița nopții, fiica uriașului Nör. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu pielea închisă la culoare și surprinde prin nestatornicia în dragoste. Cu trei bărbați

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
literaturii erotice. Autorul s-a substituit fiului zeiței Venus, Amor / Cupidon, pentru a-i sfătui pe bărbați și pe femei să-și cucerească iubitele / iubiții la teatru, în forum, la circ, la băi, la ospețe și să rămână în sfera farmecelor lor. El se adresează cu sfaturi curtezanelor, având ca model pe Lais. Cum să cucerească tinerii femeile? Autorul, substituit lui Amor / Cupidon, îi sfătuiește pe tineri să aibă certitudinea că nu există femeie care să nu poată fi cucerită. Le

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
jocuri erotice, să le aducă dovezi de iubire, să le ofere daruri mici, dar în momente potrivite, să le trimită, în dar, versuri, să le închine poeme. Pentru a le cuceri, să le facă să creadă că sunt uluiți de farmecele lor, să le laude. Totodată să se ferească de furia geloziei, să fie discreți, să nu le arate cu degetul pe cele cu care se iubesc, să nu le reproșeze că au avut alți amanți, să nu le arate ostentativ

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
este trecătoare, poate fi sporită de vestimentație, coafură și bijuterii, de o eleganță cu gust. Ele trebuie să învețe să-și ascundă defectele, să nu râdă exagerat și fără rost, să învețe să cânte și să danseze, ceea ce le sporește farmecul. Le îndeamnă să citească Heroides, să-și modeleze comportamentele după sfaturile incluse în epistole. Le avertizează să nu se lase amăgite de promisiuni ori să răspundă la fel iar dacă primesc daruri, ele să vină cu favoruri afective și sexuale

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Pe treapta superioară în ierarhia persoanelor implicate în practicarea relațiilor sexuale multiple, interesate se află curtezanele, afirmate ca o categorie socială distinctă, recunoscută și respectată sau ca individualități, de diferite condiții, care-și exploatează la maximum feminitatea, ale căror frumusețe, farmec, sex- appeal, talente artistice sunt folosite pentru a cuceri, pentru a se menține în sfera atracției bărbaților importanți și pentru interesele lor. Unele sunt "de profesie", altele și-au asumat episodic moduri aventuroase de viață sentimental-erotică pentru împlinirea intereselor proprii

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
urmași regali, princiari sau etichetate ca bastarzi, mereu expuși respingerii sociale. Inteligente, cultivate, rafinate, sofisticate, senzuale, charismatice, favoritele suveranilor și nobililor europeni erau admirate pentru toaletele luxoase, pentru eleganța manierelor, pentru acțiunile de filantropie culturală. Toate aduceau fast, decor, strălucire, farmec și culoare curților suveranilor și nobililor. Unele străluceau prin frumusețe și rafinament, altele, prin inteligență, cultură și spirit, altele, prin talente ca scriitoare, actrițe, dansatoare. Unele, adevărate femei de cultură, au patronat saloane în care se întâlneau alese spirite ale

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
comportamente de curtezane. Exemplificăm această categorie cu: Hatșepsut, Regina din Saba, Cleopatra, Valeria Messalina, Sabina Popaea, Theodora, Maria Antoaneta, Ecaterina cea Mare, Joséphine, Jiang Qing, Isadora Duncan, Colette, Edith Piaf, Marta Bibescu etc. Suveranele și prințesele și-au valorificat ocazional farmecele pentru a accede la tronuri și a le lăsa urmașilor, pentru a-și menține și întări puterea politică, pentru extinderea posesiunilor. Scriitoarele, cântărețele, dansatoarele, actrițele exemplificate au uzat de puterea de seducție pentru a răzbate în lumea artistică, pentru a

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
comercializării sexului, au fost și sunt disprețuite, umilite, persecutate și condamnate. Ele își vând trupul pentru traiul zilnic, al lor și al familiilor lor. Morala, creștină și necreștină, le condamnă. Față de curtezanele ce-și cuceresc partenerii și-i învăluie cu farmecul lor în temeiul liberei exprimări, prostituatele comune își vând trupul fără să se implice afectiv, din nevoia disperată de a supraviețui, de a-și câștiga existența proprie și a familiei, cu toate riscurile relațiilor întâmplătoare (boli, violență). În India, prostituatele

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
a pregăti războiul de cucerire. Regina a plănuit să-și folosească frumusețea, inteligența, puterea de seducție pentru a ajuta Egiptul să supună Israelul. Regina s-a străduit și a reușit să-l cucerească pe mărețul Solomon, să-l învăluie cu farmecele ei și amândoi au fost cuprinși de pasiunea dragostei. Unele pasaje din Cântarea Cântărilor, atribuită înțeleptului rege al Israelului, par să se refere la iubirea lor. Bazându-se pe faptul că-i cucerise inima, regina s-a gândit, spune tot

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
s-a îndrăgostit fabulistul grec Esop (620-560 î.H.), originar din Asia Mică. Pentru unii este un personaj real, pentru alții, semilegendar, pentru alții, inventat pentru a i se atribui fabulele. Neatrăgător și șchiop, dar sclipitor de inteligent și cu farmec, a creat fabule, culese de Demetrios (secolul IV î.H.), prelucrate de Phedru, scriitor latin, de origine tracă (sec. I î.H.-sec.I d.H.). Ca și semenele ei, Rhodopis făcea parte din proprietatea unui particular preocupat să câștige de pe urma

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
tracă (sec. I î.H.-sec.I d.H.). Ca și semenele ei, Rhodopis făcea parte din proprietatea unui particular preocupat să câștige de pe urma prestațiilor erotice ale femeilor. De aceea a dus-o în Egipt, la Alexandria, pentru a-i exploata farmecele. Mulți călători din Grecia și din Fenicia veneau s-o cunoască și să se bucure de farmecele ei. Pe seama ei și a altora s-a îmbogățit. În Alexandria, frumoasa sclavă Rhodopis a intrat în proprietatea fratelui poetei Sapho, Keraxos, negustor

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
unui particular preocupat să câștige de pe urma prestațiilor erotice ale femeilor. De aceea a dus-o în Egipt, la Alexandria, pentru a-i exploata farmecele. Mulți călători din Grecia și din Fenicia veneau s-o cunoască și să se bucure de farmecele ei. Pe seama ei și a altora s-a îmbogățit. În Alexandria, frumoasa sclavă Rhodopis a intrat în proprietatea fratelui poetei Sapho, Keraxos, negustor de vinuri care reușise să se îmbogățească pe seama negoțului. Și-a pierdut însă averea din cauza relației cu

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
cunoscut-o Pericle pe Aspasia, în anul 449. Conducătorul militar al Atenei era căsătorit cu o ateniană de care va divorța, cu ea a avut doi copii ce au murit de ciumă. Admirația lui Pericle pentru inteligența, flerul politic și farmecul tinerei milesiene s-a convertit într-o dragoste profundă ceea ce l-a determinat pe liderul militar al Atenei s-o aducă în casă pentru a-i organiza gineceul, pentru a-i crea și întreține atmosfera unui adevărat cenaclu la care

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
ciumă. A doua oară Aspasia a rămas văduvă, în 428, și nu se știe când și în ce împrejurări a murit. Deși adorată de cel mai mare om al secolului V î.H, secolul de aur al Greciei Antice, pentrul farmecul, cultura, simțul politic și cultura ei, Aspasia a avut o viață agitată, traumatizantă și tristă. Phryne (sec. IV î.H.) După ce Atena a fost înfrântă în Războiul Peloponeziac, în 404 î.H, și Sparta și-a extins hegemonia în Grecia centrală

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
împreună cu alte hetaire în campaniile militare, că l-ar fi provocat să dea foc Sălii celor 100 de coloane din palatul din Persepolis, capitala Imperiului Persan din perioada lui Darius I. După moartea imperialului ei amant, l-a învăluit cu farmecele-i pe generalul lui, Ptolemeu I, viitorul rege al Egiptului, ea însăși a devenit regină, i-a dăruit trei copii, a trăit ultimii ani și a murit ca regină. Lais (sec. IV î.H.) Aristip din Cirene (435-360 î.H.

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
alt eșec sentimental-erotic a avut frumoasa Lais cu luptătorul Eubates care a refuzat-o pe motivul pregătirii pentru olimpiadă și din fidelitate față de iubita sa. Invingător, Eubates a primit din partea lui Lais o cunună de aur, dar nu a cedat farmecelor seducătoarei hetaire care s-a răzbunat, punându-l pe Praxiteles să-l sculpteze pe luptător în postura lui Narcis, fiul unei nimfe care, râvnit de tinere femei și de nimfe, disprețuia dragostea lor. Ca pedeapsă, Nemesis, zeița infernului, l-a

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
și de prostituate de rând, pentru numărul mare de bordeluri. În semn de recunoștință, pentru generozitatea hetairei, corintenii i-au ridicat, ca amintire, o statuie. Neera (sec. IV î.H.) Celebrul orator Demostene (384-322 î.H.) a fost atras de farmecele Neerei și s-a delectat în compania ei. Înainte de a se fi remarcat prin elocință și de a ajunge cel mai mare orator al Antichității, Demostene, cu o voință ieșită din comun, și-a corectat pronunția și bâlbîiala de care

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]