8,086 matches
-
El a fost de acord, iar tânărul a început să cânte «Bucură-te, regină, maica milei!». Din întâmplare, pe acel drum venea, fără ca ei să știe, tocmai acel cavaler puțin binevoitor. După ce a terminat cântecul de laudă în cinstea Preamăritei Fecioare, în timp ce cavalerul privea dâra de sânge lăsată de picioarele lor goale, felicitându-se aproape de unul singur, acel frate consolator l-a întrebat pe însoțitorul său: «Frate, am cântat bine antifonul?». Atunci, dintr-o dată, a intervenit cavalerul în discuția lor: Cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
împreună. Francisc a avut și trei fiice: într-adevăr, la începutul convertirii sale, a întemeiat trei biserici, una în cinstea sfinților Cosma și Damian, alta a construit-o în cinstea apostolului Petru, iar cea de-a treia în cinstea Sfintei Fecioare. În aceasta din urmă, Domnul i-a revelat viața pe care trebuia să o ducă. A întemeiat trei ordine. Primul a fost Ordinul Fraților Minori. Cel de-al doilea a fost Ordinul Surorilor Fericitei Clara, care înainte se numeau doamnele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
El, ridicându-se dis-de-dimineață, l-a chemat pe fratele Maaseu din Marignano, însoțitorul său, cu care locuia, și s-a prezentat în fața domnului papă Honoriu zicându-i: «Sfinte părinte, de-abia am restaurat pentru dumneavoastră o biserică în cinstea Sfintei Fecioare, mama lui Cristos. Vă implor pe sanctitatea voastră să o îmbogățiți cu o indulgență fără oferte în bani». El a răspuns: «Nu este indicat să facem aceasta, fiindcă cine cere o indulgență, trebuie să o merite dând o mână de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
unde mergi? Ce documente ai cu privire la această indulgență?» Francisc a răspuns: «Îmi ajunge cuvântul dumneavoastră. Dacă este lucrarea lui Dumnezeu, însuși Dumnezeu trebuie să-și manifeste lucrarea. Nu vreau niciun alt document despre ea, iar hârtia să fie doar fericita Fecioară Maria, notar să fie Isus Cristos iar îngerii să fie martori». Plecând din Perugia și întorcându-se la Assisi, de-a lungul drumului s-a odihnit puțin împreună cu însoțitorul său în locul numit Colle, unde era un azil pentru leproși, și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lor grave, îndreptându-i prin mustrări aspre. În acest mod, inspirat de virtutea carității, a năvălit cu vitejie în tabăra madianiților, adică a acelora care evită judecata Bisericii din dispreț, cu ajutorul aceluia care, încă de când se afla închis în sânul Fecioarei, a ocupat întreaga lume cu puterea sa; a răpit armele în care își punea încrederea cel bine înarmat ce își păzea casa și a împărțit prada pe care o avea (cf. Lc 11,21-22) și i-a dus în robie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și Îndelungată, corupe frăgezimea lucrurilor. Matinalul trece repede spre un apus al voluptății, plăcerile tinere devin „plăceri molatici”. Exilatul din poemul cu același titlu le respinge În numele datoriei sacre față de patrie: „Nu voi plăceri molatici născute-n sărbătoare, Nici tinere fecioare, fragile, blînde flori”... Însă lumea Bosforului (lumea fizică și pasională) este, cu precădere, o sărbătoare a voluptăților molatice, a răsfățului. Sentimentul securității Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului, desfătării, cu alte cuvinte: de la un anumit grad de corupere
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
primejdie. Figura inocenței este, În realitate, anticamera amorului magic, acela care Îmbată simțurile. CÎnd fața se roșește, cu delicatețe, de emoție, ochii se Întunecă de focul interior: „Mult ți-e fața rumeoară, Mult ți-e ochiul Înfocat! Ești tu, tînără fecioară, O dorință ce-am visat?” Este, pentru că tînăra fecioară are cele două atribute pe care poetul le cere feminității: inocența și capacitatea de a Îmbăta sufletul. Fața poate fi Înșelătoare, ochiul este Însă mereu loial: el traduce exact combustia interioară
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acela care Îmbată simțurile. CÎnd fața se roșește, cu delicatețe, de emoție, ochii se Întunecă de focul interior: „Mult ți-e fața rumeoară, Mult ți-e ochiul Înfocat! Ești tu, tînără fecioară, O dorință ce-am visat?” Este, pentru că tînăra fecioară are cele două atribute pe care poetul le cere feminității: inocența și capacitatea de a Îmbăta sufletul. Fața poate fi Înșelătoare, ochiul este Însă mereu loial: el traduce exact combustia interioară, starea, natura pasiunilor. Pentru a fi complet, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de existență fără să strice În vreun fel oarecare coerența existenței. SÎnt vise fără substanță onirică. Un exemplu avem În poemul intitulat chiar Visul (ciclul Suvenire) unde se povestește, coerent și cu imagini dintre cele mai banale, Întîlnirea cu trei fecioare albe, simboluri ale iubirii ademenitoare. Ele promit „veselii sfinte” apoi sar „răpide” În aer și se fixează, ca trei steluțe, pe cer. Caracterul alegoric al poemului este evident. Peisajul nu trece de obișnuitele determinări: „Era o cîmpie lungă și tăcută
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ritualurile țărănești ale dragostei. Alecsandri a Înfățișat, totuși, și femeia virilă. Fulga din Dan, căpitan de plai este tipul de femeie voinică, năprasnică la mînie, vitează, nelipsită, cu toate acestea, de obișnuitele calități ale feminității: gură rumioară, mers legănat de fecioară gingașă, pielea albă... Fulga e o Ioana d’Arc a Moldovei: „Frumos odor e Fulga! și naltă-i e făptura! Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura, Și părul său de aur În crețuri lungi se lasă Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura, Și părul său de aur În crețuri lungi se lasă Ca pe strujanul verde un caier de mătasă. El are glas puternic În gură rumioară Și mers cu legănare de gingașă fecioară. Oricine-l vede-n soare cu pelița lui albă, Purtînd la brîu un paloș și pe grumazi o salbă, Se-ntreabă: ce să fie, fecior de zmeu, ori fată?... Iar cînd pe sub altița cămeșii Înfirată Zărește la lumină doi crini
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
urania. Conachi crede că femeia este o dumnezeire („Și tu, o, dumnezeire”), o „Îngerească zidire”, o ființă, În fine, În care se Încorporează spiritul celest. În nemilostiva Catinca trăiesc toate aceste elemente, cruzimea, răceala ei o plasează În categoria divinităților fecioare născute din tîmpla unui zeu: „Iar, de ești din cer zidire Cu fire dumnezeiască Și porți a ta strălucire Supt sîmțîrea Îngerească...” Duhul altei femei, Casandra, legiuiește pravile morale, Marioara - „minune [a] lumii” - are darul de sus de a scoate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai vechi misticism al sentimentului. Unii au stabilit o filiație cu spiritualitatea arabă, alții caută legăturile acestei retorici cu misticismul creștin. Retorica noastră curtenitoare este pur profană. N-am observat un poem În care ibovnica slăvită să fie confundată cu Fecioara. Că există o tendință de idealizare a femeii nu mai Încape discuție, Însă nota spirituală nu pătrunde În această adorație. Cultul privește nurul și, din cînd În cînd, duhul femeii. Însă duhul este o Însușire care nu invită la asceză
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Călinescu) sînt puține și neesențiale. Numai poeții erotici mari, ca Eminescu, găsesc uneori accente mai convingătoare În negația femeii corupte”. Sau „Retorica noastră curtenitoare este pur profană. N-am observat un poem În care ibovnica slăvită să fie confundată cu Fecioara”. „Adevărul este - observă În alt loc Eugen Simion - că toți poeții din epocă scriu și mai multe genuri, că trecerea de la elegie la satiră este un fenomen curent. Dualitatea nu-i un simplu fenomen stilistic (specific fazei culturale a literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o iubească. Dar tot îndrăzneața femeie e cea care-l consolează, luându-i capul în mâini, într-o scenă de o crasă vulgaritate. S-a întâmplat ce trebuia să se întâmple; de acum n-o să te mai doară...", glăsuiește fosta fecioară, la finele partidei de sex, mărturisindu-i că se îndrăgostise de el mai de mult, chiar de când venise la minister, ca dactilografă. Deși va fi debutat, poate, ca un coup de foudre, cum recunoaște chiar ea ("te-am iubit de cum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe bărbatul în ochii căruia fecioria trece la mare preț. Dar femeile, și Bizu ar fi trebuit să știe lucrul acesta, când nu sunt constrânse de vreo cenzură morală, nu pun prea mare preț pe virginitatea lor. Oricum, exagerând puritatea fecioarei sacrificate pe altarul vanității lui de bărbat, Bizu își face procese de conștiință și începe să uite amănuntele legate de întâlnirea lor, acoperită treptat "de un abur de irealitate". Nedelicat, el o evită pe femeia aceasta pură, iar când o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dramatică. Ca atare, atunci când își aduce aminte de prima întâlnire (moment auroral, resuscitat mereu de imaginația erotico-creatoare), Eminescu realizează că nu a observat nici ochii, nici frumusețea Veronicăi, pentru că era mai atent la "icoana" din mintea sa ("o cucoană fată fecioară"), mai mult la "tablou" decât la femeia vie din preajmă. Nu întâmplător, prietenii poetului se întrunesc într-un divan care decide să-l pedepsească pe împricinat în felul următor: "cei dintâi ochi frumoși de femeie ce s-ar uita mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Sf.Francis (construită în stil colonial la sfârșitul secolului XVI); Biserica Societății lui Iisus (construită în stil baroc americo-latin pe parcursul a 160 de ani!); El Panecillo (un promontoriu vulcanic cu o altitudine de 3016m, pe care s-a ridicat Statuia Fecioarei Maria ce se poate observa din aproape orice punct al orașului. Statuia are peste 40m înălțime și este construită din aluminiu). Cuenca (numele complet Santa Ana de Los Rios de Cuenca) este al treilea oraș al Ecuadorului, cu o populație
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
anul 1995, iar orașul este cunoscut mai ales prin faptul că a fost reședință a papilor în perioada 1309 - 1377 . Cele mai vizitate obiective turistice din Avignon sunt: Notre Dame des Doms (catedrală din secolul XII, cu renumita statuie a Fecioarei Maria pe turnul dinspre vest și cu mormântul Papei Ioan XXII); Palatul Papilor (una dintre cele mai impunătoare construcții medievale gotice din Europa); biserici impresionante în stil gotic: St.Pierre, St.Didier, St.Agricol; vestigii ale vechilor ziduri din fortificațiile
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
faptul că ambele se declară credincioase, adepte ale creștinismului ortodox românesc. Esențială este măsura în care ele își asumă, tainic și profund, Sfânta Tradiție și, în mod special,- raportarea la cele două arhetipuri ale feminității creștine dintotdeauna: Eva și Sfânta Fecioară Maria. Felicia Cordoneanu rezolvă elegant dilema, pledând pentru evitarea judecăților maniheiste, simpliste, bazate pe certitudini și opțiuni binare. Autoarea cărții pune în evidență - cu deplină îndreptățire - libertatea femeii de a alege, de a-și asuma (sau nu) un rol și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
eficient. ,,Te rogi de cinci ori pe zi, nu mai bei și nu mai fumezi, începi războiul sfânt împotriva Occidentului, îți dai viața pentru frații tăi, devii martir și câștigi un respect etern, iar, în paradis, te așteaptă 40 de fecioare!"194. Uneori strategia de manipulare a Occidentului de către membrii Al-Qaeda este mai subtilă. Mulți tineri francezi manipulați și îndoctrinați de islamul radical ,,sunt sfătuiți să se ,,integreze" în societatea franceză sau să apară ca ,,moderați". Mai precis, ei nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
o zi un glas i-a strigat: - Hai, sui pe mașină, Marie! Acum cutreieră țara lung și-n lat soră cu depărtările albastre și cu soarele prin gări oamenii o privesc bucuroși și dintre holde cu mâna-i fac semne fecioarele. (Ă). Nu mai cunosc nici o margine, nici un hotar tot mai scurte Îmi par nopțile-ntunecoase și reci și simt că gonesc cu Întreaga Republica mea așa cum gonește locomotiva 40070. (Locomotiva 40070. În: Contemporanul, nr. 135, 6 mai 1949) „În codrii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și „bunicii” lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr. l) sunt «simpli și curați ca borangicul fecioarelor din horele duminicii», moșneagul din Carul ăsta pentru pace (Viața românească, 10), de Ion Gh. Boldici e un sfătos demodat, unchi asul din Slăvim pe Vladimir Ilici Lenin de N. Tăutu un vorbăreț asemănător, iar «un viitor candidat de partid
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
obișnuite sunt „Figuri literare” (sunt portretizați Haralamb G. Lecca, D. Nanu, A. Steuerman-Rodion, G.Tutoveanu), „Note de călătorie”, unde scrie Radu D. Rosetti, „Revista revistelor” și „Știri literare și artistice”. Sub titlul generic „Opere noi” se fac scurte comentarii despre Fecioara în alb de Ștefan Petică (versurile „sonore ca ... visul, albe ca ... muzica au farmec, dovedesc artă” și reprezintă „cea dintâi notă decadentă din literatura română”), Cartea de aur de Al. Macedonski („singura operă de reală valoare literară apărută în vremile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
mari vertebre, fiind oarecum replica ei exterioară convexă. Din acest motiv, aș vedea în înalta cocoașă organul fermității sau al puterii inexpugnabile a cașalotului. Că uriașul monstru este de neînvins, veți mai avea prilejul să aflați. Capitolul LXXX PEQUOD îNTÎLNEȘTE FECIOARA în ziua sorocită, am întîlnit corabia Jungfrau din Bremen, comandată de căpitanul Derick de Deer. Germanii și olandezii, care, odinioară, au fost cei mai mari vînători de balene din lume, se numără, astăzi, printre ultimii; dar ici-colo, la foarte mari
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]