8,881 matches
-
arbitrar caracteristic, ne-a alergat în jurul dormitorului. Eu, ca de obicei, mă mișcam mai greu, cu lehamite și atunci sergentul m-a pus să alerg cu masca pe figură. A fost un moment critic, depășisem starea de suportabilitate, fierbeam de furie și eram hotărât ca la primul ,,careu” să ies în față, să arunc arma și să-i dau la dracu cu armata lor cu tot. Dar întâmplarea a făcut să fie duminică, după amiază am avut liber, mi-am revenit
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
am făcut deci noaptea. Trenul se înfundase în întuneric. Zgomotele lui îmi păreau mai puternice. Ca și "amicul domnului Teste", începeam să simt (să simt, nu să înțeleg; personajul lui Paul Valéry înțelegea lucrul acesta) că, în viteza lui, în furia lui monotonă, trenul meu avea o idee fixă: Iașul. Trenul meu și cu mine bineînțeles, pentru că, până "acolo" eram, și trebuia să rămânem, nedespărțiți. Dar ce frumoase apariții, gările mici prin care am trecut! Ruginoasa, unde știam că se găsește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și amintiri, intrate în deprinderi, în limbă, în viața locală, numele acestea intră în rândul elementelor care asigură continuitatea și permanența acesteia. Noi n-avem, se vede, simțul acestei permanențe, nu-i gustăm necesitatea. Suntem, dimpotrivă, chinuiți de o așa furie a schimbărilor, încât nimic nu ne rezistă. Printre cele dintâi acte de autoritate cu care orice consiliu comunal nou intrat în funcțiune își afirmă puterea, trebuie să figureze întotdeauna schimbarea numelor unui grup de străzi. Îndeobște numele noi sunt nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
aventures, les livrées que j'ai portées..."). E mai ales cazul sfântului Augustin din povestirea anilor de pasiune și de libertinaj petrecuți la Cartagina, în cursul cărora, nu afilierea la secta manicheenilor ar fi păcatul cel mare, cât poate acea furie de iubi, care nu însemna totuși iubire și pe care o caracterizează așa de bine cuvintele rămase celebre amare amabam. Cu cât mai umană și mai demnă e însă atitudinea pe care, în fața acestor lucruri, o ia Edouard Estaunié, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care se afirmaseră. La întrunirea care avusese loc în ziua aceea, ca și în atâtea alte dăți, trebuie să se fi vorbit de burghezia și finanța evreiască, de evreii în pressă, de forța nefastă exercitată de toți aceștia pretutindeni, iar furia mulțimei, rău condusă, lovise numai sărăcimea acestui neam, întru nimic vinovată de toate relele pe care cei care o loveau credeau că le răzbună; în sărăcimea lui, tot atât de nefericită ca și propria noastră țărănime (la acea epocă mai ales) la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
este unul dintre cele mai bune sloga nuri de după ’89. Până la momentul ProTV, românii fuseseră învățați că trebuie să muncești pentru a câștiga ceva. „Nici pâine fără mun că, nici muncă fără pâine“ - asta fusese lozinca vremurilor comuniste. Apoi, când furia folosirii imaginii muncitorului asudat sa mai domolit, au apărut și alte posibilități de câștig, ca de exemplu loteria sau concursurile de cultură generală. La Loto dădeai bani, iar la concursuri erai ademenit cu sloganul „Cine știe câștigă!“, deci trebuia să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cei slabi; deoarece, așa cum de obicei o femeie, când se ceartă cu vreun bărbat, își pierde curajul și dă bir cu fugiții atunci când bărbatul se arată neclintit, și, dimpotrivă, dacă bărbatul începe să dea înapoi și-și pierde curajul, atunci furia, dorința de răzbunare și sălbăticia femeii cresc și devin nemăsurate, tot la fel obișnuiește și dușmanul să slăbească și să-și piardă curajul, ispitele îndepărtându-se atunci când persoana care stăruie în cele spirituale se arată neclintită în fața ispitelor dușmanului, opunându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
baie corporală după naștere și o îngrijire specială pe perioada de lăuzie. O curprinse o teamă, o neliniște, iar corpul îi tremura ca o rufă în vânt făcându-i inima să zvâcnească cu putere în pieptul micuț și bombat de furia laptelui. Tremurându-i bărbia, mototoli o batistă în mână, ștergându-și lacrimile care ieșeau din suflet. Cercetă pentru a nu știu câta oară starea generală a lui Alin cu niște ochi ca de vultur și îl privi mult timp, cercetându
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
casă goală fără mamă are ceva care te doare. Parcă e un ceas fără cadran. De ce oare când am putea să ne trăim viața ca-ntr-un Paradis cu flori, preferăm să suferim, să plângem și să ne lăsăm pradă furiei și pasiunii, chinuindu-ne ca în flăcările iadului?” Carlina plecase lăsându-l acasă până la vacanța de vară care nu era departe. Într-o zi, pe când îl cuprinse disperarea în casă, Alin își luă câteva haine care i se păruse necesare
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
luni de zile aflase telefonic că tatăl ei murise. Odată cu el, în Carlina se stinse o lumină, pentru totdeauna. Telefonul care o anunțase venise prea tarziu ca să poată ajunge la timp. Nu-i rămăsese decât să-i vadă mormântul proaspăt. Furia pusese stăpânire pe ea. Avea senzația că vântul îi suflă prin cap, răscolindu-i creierul, făcându-i o altă dimensiune și tulburând-o ca un taifun. Arăta ca un ascet sub o cascadă rece ca gheața. Însăși vocea și privirea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
afli pe o mare și nu vezi nici un val care să vină și să plece sub privirea ta. Viața ar fi plictisitoare. Dar azi, avusese o surpriză de proporții. De ce oare ar fi trebuit să apară aici în fața ei? Nici furia, nici lacrimile, nici bucuria nu-i puteau atenua șocul. Era atât de surprinsă încât nu putea să-și găsească echilibrul. Își înfrânse impulsurile sufletești care în momentul acela o copleșeau, ascunzându-le sub masca demnității de care trebuia să dea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și speranței că nu va fi învins. Masa la care jucase acum i se părea o mare întinsă și agitată în care nu exista ceva de care te puteai agăța pentru a te salva. Era cuprins de un acces de furie, umblând de colo-colo. Cuprinzându-l deznădejdea, Alin simți că ar putea fi primejdios. Nu era nimeni în jurul lui care să-i sară în apărare în caz că avea nevoie. Își mușcă buzele și își aminti că la nevoie era și el bărbat
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să se topească sub acțiunea unei forțe distructive ce acționa asupra lui, dezarmându+l. Acum îi părea ciudat că acceptase invitația lui când dăduse năvală la masa ei și o ademeni cu vorbe dulci, caracteristice bărbaților. Îl apăsă o mare furie și era gata să izbucnească: - Nu crezi că ai ajuns prea departe, fără să-mi aduci la cunoștință situația ta, în care te-ai aflat? Sau maică-ta nu ți-a spus niciodată să nu dai crezare bărbaților că au
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
în Moldova să nasc. - Știu toată povestea vieții tale...și știi ce părere am despre tine? -Te rog Alin, nu te mai scuza și o face pe nevinovatul! -Supărarea ta e deplasată! Devine dezgustătoare. Nu sunt omul care să accepte furia unei femei. - Nu-mi ține tu mie predici, când tu ești un duplicitar. - Știi ce este duplicitatea? - Un bărbat așa ca tine șarmant care se giugiulește și cu alte femei, în timp ce este angajat într-o altă relație. Să nu vii
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
încrețiturile acelea de care ne speriem cu toții. Ele marchează o perioadă proastă din viața noastră. Nicky se simțea ca o insectă rănită de o toamnă friguroasă. Viața lui părea că e un templu închis care păstrează un secret. Își stăpânea furia mai întotdeauna, ceea ce însemna un semn bun de înțelepciune. - Toți oamenii prețuiesc viața. Unii chiar foarte mult. Se agață de ea ca de o bijuterie prețioasă chiar și atunci când se prefac indiferenți, zise Nicky. - Așa este, afirmă Carlina. Viața este
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
record de producții românești record, evident, dacă îl comparăm cu 2001 sau 2000, adică nouă ; în ordinea intrării pe ecrane, acestea au fost : Noro, Filantropica, După-amiaza unui torționar, Occident, Turnul din Pisa, Garcea și oltenii, Binecuvântată fii, închisoare, Vlad nemuritorul, Furia. Cel de-al doilea (semnat de Nae Caranfil) și ultimele două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de studiouri private, în aceeași situație fiind și Garcea și oltenii. Clasamentele Dacă ne uităm strict la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de studiouri private, în aceeași situație fiind și Garcea și oltenii. Clasamentele Dacă ne uităm strict la cifre, Filantropica, Occident și Garcea conduc box-office-ul, cu probabilitatea ca Furia (a cărui exploatare în săli este încă în desfășurare) să se instaleze pe poziția a patra. Dacă le împărțim pe genuri, observăm o ușoară majoritate a dramelor față de comedii (în măsura în care considerăm Furia o dramă, la fel ca Noro, După-amiaza unui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Occident și Garcea conduc box-office-ul, cu probabilitatea ca Furia (a cărui exploatare în săli este încă în desfășurare) să se instaleze pe poziția a patra. Dacă le împărțim pe genuri, observăm o ușoară majoritate a dramelor față de comedii (în măsura în care considerăm Furia o dramă, la fel ca Noro, După-amiaza unui torționar, Turnul din Pisa și Binecuvântată fii, închisoare, iar Occident o comedie ). De asemenea, proporția între așa zisul film de autor în măsura în care această sintagmă mai definește ceva în cinematograful românesc și cel
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Kodak), avem imaginea unui an cinematografic pe care îl putem descrie ca fiind de departe unul al ofensivei (reușite) a tinerilor. De fapt, Caranfil, Mungiu, Dragin, Giurgiu și Höfer, cărora le putem adăuga numele debutantului Radu Muntean, al cărui film Furia are șanse să intre în 2003 în atenția spectatorilor câtorva festivaluri internaționale, fac mai mult decât o breșă într-o cinematografie anemică și subsidiată, dominată de dinozauri bugetivori, manieriști și megalomani și de mici învârteli clientelare în sfera de influență
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
2002 au fost reportate în 2003 mai bine pentru anul ce s-a-ncheiat, dar mai rău pentru anul care-a venit ! E unul dintre rarele cazuri în care sper să mă înșel. Top personal 2002 Filme 1. Filantropica 2. Occident 3. Furia Regizori 1. Nae Caranfil 2. Cristian Mungiu 3. Radu Muntean Actori 1.-3. Mircea Diaconu (Filantropica) ; Marcel Iureș (Amen, Războiul lui Hart) ; Dorel Vișan (Occident) Actrițe 1. Mara Nicolescu (Filantropica) 2. Tania Popa (Occident) 3. Dorina Chiriac (Furia). Scurta și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Occident 3. Furia Regizori 1. Nae Caranfil 2. Cristian Mungiu 3. Radu Muntean Actori 1.-3. Mircea Diaconu (Filantropica) ; Marcel Iureș (Amen, Războiul lui Hart) ; Dorel Vișan (Occident) Actrițe 1. Mara Nicolescu (Filantropica) 2. Tania Popa (Occident) 3. Dorina Chiriac (Furia). Scurta și trista viață a filmului românesc Am văzut recent (pe casete) câteva scurtmetraje românești. ̨ n caz că nu știați sau nu vă interesează , vă spun : România (CNC, FAV) (încă) produce scurtmetraje. Unde se văd ele ? în festivaluri și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
condiții, nu cred că se poate vorbi despre o înnoire a cinemaului românesc înainte de seria consistentă de filme inaugurată de Marfa și banii al lui Puiu, urmat la scurtă vreme de Filantropica lui Caranfil, de Occident al lui Mungiu, de Furia lui Radu Muntean, de Examen al lui Titus Muntean, iar acum de Moartea domnului Lăzărescu al aceluiași Puiu... Toate aceste titluri (deloc egale ca valoare, dar având ceva în comun) au apărut în succesiune, în răstimpul aceluiași an sau la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Viața lui a fost tăiată brusc și brutal, într-un montaj care mi se pare absurd și nedrept. Acesta doar acesta este, de fapt, finalul nereușit, la care nici unul nu ne gândeam. “i la care ne gândim acum cu supărare, furie și neputință ; se pare că Dumnezeu din ceruri, dacă există, este un regizor foarte prost... Boiling Points - CNC 2006 Pe MTV există o emisiune, Boiling Points se numește, al cărei principiu e simplu : cei care-și păstrează calmul în situații
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de ideologie) sau a le injecta/pompa (după puteri) sânge nou. Marfa și banii a fost, de pildă, un road-movie (pe distanța Constanța-București, str. Agricultori) parcurgând de fapt distanța între România ante-89 și România capitalistă (a se citi mafiotă). Furia, debutul în lungmetraj al lui Radu Muntean (care-și anunța manifestul încă din titlu !), a fost un amestec de genuri (dramă socială/ comedie de moravuri/thriller) care investiga pentru prima dată în cinematograful românesc lumea țigănească. Examen (lungmetrajul de debut
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
publicitat inclusiv în mass-media străină drept thriller (ceea ce și este, la un nivel de suprafață). O altă caracteristică a multora dintre aceste filme este faptul că au la bază povești reale, iar atunci când nu au (vezi Marfa și banii sau Furia), par că ar avea. Moartea domnului Lăzărescu este, cum se știe, inspirat de un fapt divers care a „cursș pe scroll-ul televiziunilor (un bătrân purtat de colo-colo cu mașina Salvării și lăsat să moară în final în fața blocului !). La fel
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]