9,370 matches
-
Siriu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Cașoca, Colțu Pietrii, Gura Siriului, Lunca Jariștei (reședința) și Mușcelușa. Comuna situată pe valea Buzăului, aflată în preajma lacului de acumulare al Barajului Siriu. Este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Se învecinează cu comuna Sita Buzăului din județul Covasna la nord, cu
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
învecinează cu comuna Sita Buzăului din județul Covasna la nord, cu comuna Chiojdu la sud-vest, cu orașul Nehoiu la sud și cu comuna Gura Teghii la est. Barajul și lacul de acumulare Siriu se află pe teritoriul comunei, lângă localitatea Lunca Jariștei. Lacul Vulturilor este un lac periglacial (a luat naștere prin acțiunea de nivație și gelivație, precum și prin deplasări masive de teren în condiții periglaciare), situat la o altitudine de 1.420 m, acoperind o suprafață de 0,5 hectare
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei făcea parte din comuna Nehoiașu, comună alcătuită din cătunele Arsele, Bădârlegiu, Bâsca Rozilei, Bonțu, Broasca, Cașoca, Gârboiu, Gura Siriului, Înșelata, Jețu, Muscelușa, Nehoiașu, Lunca Priporului, Pițigoiu, Prundu, Puricoasa, Ruptura și Vinețișu, având în total 3030 de locuitori care locuiau în 675 de case. În comuna Nehoiașu funcționau o școală la Lunca Priporului, frecventată de 45 de elevi, 4 biserici la Nehoiașu, Jețu, Bâsca Rozilei
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
Bădârlegiu, Bâsca Rozilei, Bonțu, Broasca, Cașoca, Gârboiu, Gura Siriului, Înșelata, Jețu, Muscelușa, Nehoiașu, Lunca Priporului, Pițigoiu, Prundu, Puricoasa, Ruptura și Vinețișu, având în total 3030 de locuitori care locuiau în 675 de case. În comuna Nehoiașu funcționau o școală la Lunca Priporului, frecventată de 45 de elevi, 4 biserici la Nehoiașu, Jețu, Bâsca Rozilei și Cașoca, 58 de fierăstraie, o moară de apă, 16 făcae, 4 pive și o cășerie pe muntele Siriu. În 1925, comuna Nehoiașu avea 4028 de locuitori
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
Bonțu, Broasca (reședința), Cașoca, Gura Siriului, Înșelata, Muscelușa și Pițigoiu. În 1950, comunele Siriu și Nehoiașu au trecut la raionul Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satele Broasca și Înșelata au fost rebotezate în 1964 Lunca Jariștei, respectiv Colțu Pietrei. În 1968, comuna Nehoiașu s-a desființat, fiind inclusă în comuna Nehoiu, iar comuna Siriu a redevenit subunitate administrativă a județului Buzău, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Siriu inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
Mică, apoi pe sub munte până la Gropăni și Cracotară. Între procesele actuale, cele mai vizibile, de modelare a reliefului, amintim eroziunea de suprafață și alunecările de teren. Cele mai spectaculoase procese de eroziune și depuneri de roci sedimentare le întâlnim în Lunca Nerei și se datorează deselor ieșiri din matcă ale râului. În regiunea de deal apar foarte multe ogașe care de fapt sunt niște torenți ce se lărgesc și se măresc permanent. În zona de munte torenții sunt mai rari pentru că
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
însă foarte vizibile acțiunile distructive din ultimii ani a Comorîșniței, care, între Jidovenca și Ogașul Prilipcioanei a devastat mai ales versantul stâng al râului. La suprafață, în regiunea de deal se găsește un strat de argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
al râului. La suprafață, în regiunea de deal se găsește un strat de argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
de argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un deal prelung
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un deal prelung cu multe fragmentări și subdiviziuni toponimice
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un deal prelung cu multe fragmentări și subdiviziuni toponimice. Amintim câteva dintre toponimele cele mai uzuale: Gabroțul și Dealul Gabroțului
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un deal prelung cu multe fragmentări și subdiviziuni toponimice. Amintim câteva dintre toponimele cele mai uzuale: Gabroțul și Dealul Gabroțului a căror denumire vine de la Ogașul Gabroțului. Pornind de sub munte, de sub Arșiță
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Constantin Daicoviciu (fostă "Căvăran") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Localitatea "Constantin Daicoviciu" este situată la poala sud-vestică a munților Poiana Rusca, în lunca Timișului la contactul a două depresiuni: cea a Caransebeșului și câmpia-golf a Lugojului, în partea de nord a județului Caraș-Severin. Relieful satului face trecerea de la zona de dealuri și piemonturi la câmpie și luncă. Teritoriul satului este plasat pe paralela
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
sud-vestică a munților Poiana Rusca, în lunca Timișului la contactul a două depresiuni: cea a Caransebeșului și câmpia-golf a Lugojului, în partea de nord a județului Caraș-Severin. Relieful satului face trecerea de la zona de dealuri și piemonturi la câmpie și luncă. Teritoriul satului este plasat pe paralela de 45ș30’latitudine nordică și meridianul de 22ș6’longitudine estică. Satul este străbătut de drumul european E94 (București-Timișoara) iar paralel cu acesta trece și magistrala feroviară București-Timișoara, gara aflându-se la mai puțin de
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
albia râului Sebeș, mărginit de două șiruri de dealuri. Privind satul din orice direcție și în orice anotimp te impresionează frumusețea văilor, a culmilor ce se desprind din golul Muntelui Mic, coborând pantele împădurite în șopotul pâraielor până în vatra satului. Lunca Obrejii cu vârful Dâlmii la răsărit, Colnicul de Jos cu Culmea Runcului la apus și Priporul la miazăzi, stau ca niște diguri uriașe și-l înconjoară, scutindu-l de bătaia Crivățului ce se avântă cu furie de pe Vârful Țarcu. Despre
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
teritoriului, fiind parte integrantă a Munților Almăjului, cu înălțimi de până la 900 m (Tâlva Blidarului 897 m, Cracul Mare 753 m, Culmea Sichevița 748 m, vârfurile Noșovati și Rujețu 672 m), terasele, ca element de tranziție între zona montană și lunca Nerei, prezentând și acestea o mare energie de relief, care coboară de la sud spre nord, pe nivele succesive la 50-150 m altitudine relativă și lunca, cu o pondere mai mică, desfășurată de-a lungul râului Nera și a afluenților acestuia
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
vârfurile Noșovati și Rujețu 672 m), terasele, ca element de tranziție între zona montană și lunca Nerei, prezentând și acestea o mare energie de relief, care coboară de la sud spre nord, pe nivele succesive la 50-150 m altitudine relativă și lunca, cu o pondere mai mică, desfășurată de-a lungul râului Nera și a afluenților acestuia. Hidrografia este reprezentată de râul Nera care are un curs permanent cu debit fluctuabil, în funcție de precipitații și o serie de afluenți care nu au un
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și o producție slabă. Plantele cultivate în mod curent sunt grâul, orzul de toamnă, secara, porumbul, cartoful, trifoiul și legumele în zona de luncă.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
revoluționarului pașoptist Eftimie Murgu, născut în această localitate. Din punct de vedere geografic, comuna Eftimie Murgu, este situată în SV României,la marginea de SE a județului Caras Severin, în depresiunea Almăjului. Este situată între:44ș54’16’’ lat N la Lunca lu’ Brusu; 44ș43’30’’lat S la Vrapcioanea; 22ș2’29’’ long V; 22ș12’30’’ long E . Localitatea este cunoscută pentru celebrele mori de apă, vechi de sute de ani. Complexul Mulinologic de la Rudăria atrage numeroși turiști din țară și de peste
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
reușesc să completeze parțial restricțiile edafice și chimice. Din punct de vedere al zonalității pedogeografice, cele mai pretabile pentru folosință arabila sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată. Această variație se explică prin diversitatea biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinația plantelor, determină distribuția speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile și xerofile
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
variată comparativ cu suprafața ocupată. Această variație se explică prin diversitatea biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinația plantelor, determină distribuția speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile și xerofile. Astfel, vegetația se distribuie etajat, de la pădurea de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier formând siblicuri tipice pentru aceste biotopuri xerofile; la altitudini mai ridicate, pe versanții orientați spre vale, se găsesc păduri mai puțin compacte, formate din fag, carpen, mojdrean, liliac, arțari
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]