9,417 matches
-
al Sf. Iacob apostolul. Drumul acesta este cu adevărat universal. Aș fi dorit să merg mai mult alături de el, dar nu găsim o limbă comună, așa că ne despărțim apoi, eu urmându-mi ritmul alert, iar el pășind cu pași mărunți, în hainele lui tradiționale și cu inconfundabila pălărie pe cap. Pe camino împreună cu pelerinul budist - înainte de Belorado am parte de o altă surpriză, șocantă. Privind cu atenție înainte, pe drum, observ trei pelerini dintre care unul are partea de jos
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
tot pe bieții musafiri, ca și cum aceștia ar fi niște handicapați, dar așa sunt instrucțiunile, iar noi trebuie să le respectăm. La capitolul "băuturi spirtoase", situația a fost de a dreptul amuzantă și mi-am permis să-l iau "la bani mărunți" pe administrator, spre satisfacția lui Oprișan, pe care îl vedeam că triumfa la fiecare observație bazată pe regulamentele ministerului. De ce nu sunt aduse la zi fișele de consum de la băuturi? Păi, n-am avut timp, după ce am dat cadourile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
poezii, intitulat „În brațele stepei și deltei”. Poezia lui este o poezie a stepei și deltei Dunării în care „roua tremura în spic” (stepă) și „stelele cad bulgări în marele NIMIC (deltă)”. Citez: „Zorile sărută orice frunte Cu petalele purpurii, mărunte.” Versurile lui Iacob Slăvov sunt însă fără fior, din care cauza obțin contururi exacte, elastice, ornate, câteodată, cu imagini plastice memorabile, ca de exemplu: „Câmpul a rămas deschis Întins cu aripi de vultur ucis Din orizont Ca din fum, ies
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
îmi înlesni transportul, iar generalul Burghele, secretarul ministrului, dete ordinele cele mai formale spre a mi se pune la dispoziție vagonul militar și însoțitorii pentru Iași, unde, grație numai acestor ajutoare, am putut ajunge în ziua fixată. Aci noi complicații: măruntul, nu numai la trup, mitropolitul Pimen, nu voia să primească lăzile deoarece sosise după ora șase, când cancelariile sunt închise. Numai prin intervenția înțelegătorului prefect de Iași Kilimoglu, reușii, după lungi discuții, să obțin de la protosinghelul Policarp, mare eclesiarh al
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui Dumnezeu. Astăzi mi se pare o necuviință, un semn de vanitate nesăbuită să pronunț numele lui Dumnezeu în poemele mele. Când mă refer la el folosesc metafora, adresarea aluzivă. Să-i pronunț numele și să-l fac personaj în măruntele mele plăsmuiri verbale mi se pare astăzi inacceptabil, ar însemna că mă ridic pe mine până la a sta față în față cu el. Raporturile noastre cu divinitatea țin de o absolută intimitate și găsesc indecent să vorbești despre ele ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
literatura pe care o scriu eu. Sunt nemulțumit de literatura pe care o scriu contemporanii mei. Sunt nemulțumit de prietenii mei, pe care i-aș dori perfecți și nu-s. Și mai sunt nemulțumit de o mie de alte lucruri mărunte, cum ar fi, de exemplu, faptul că unele femei mă privesc de sus, sau că la televizor apar tot felul de imbecili. Improvizează o schiță sau o povestire conturată, în doar patru, cinci rânduri. Poți? Mi-a spus: să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de pe Lăpușneanu, de unde Brumaru (pe care-l cunoșteam cu tot respectul, de la distanță) pleca fericit spre casă cu câte un braț mare de volume. Ei bine, într-o astfel de seară, Nichita mi-a pus în brațe două volume, tipărite mărunt ca niște tapiserii chinezești, de nuvele și povestiri de Ivan Bunin, majoritatea stilizate de Doinaș. Fericită seară! Era scriitorul meu de suflet pe care-l căutasem fără să-mi dau seama. Încă-l recitesc fascinat. Nu e săptămână de la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pixul în mână? S-ar putea să fie așa, dar mă îndoiesc că Europa va deveni un fel de USA. Limba engleză este deja limba tehnocrată a lumii, nu doar a Europei, dar eu sunt optimist cu privire la așa-numitele "limbi mărunte", deoarece observ cu bucurie că tot mai multă lume se trezește la o identitate națională și depune tot mai mult efort înspre păstrarea și chiar dezvoltarea acestei identități. Sper din toată inima că tinerii români nu se vor lăsa păcăliți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fiind o expresie a "vânării de vânt" din Eclesiast...! Unde este Dumnezeu între versurile tale? Cât din spațiul dintre litere e har? Cât credit acorzi inspirației? N-avem noi a răspunde unde este Dumnezeu printre făcutele noastre, cele multe și mărunte. Mă tem ca de o trufie să încerc așa ceva. Răbdarea este grea. Noi suntem mereu grăbiți, agitați, în fugă, superficiali, la suprafață și, în mod paradoxal, această acumulare continuă de mișcări și energii fără durată are drept rezultat monotonia, plictisul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o mare ispravă. Și mi-o îngăduiam. La facultate, semețindu-mă și luând drept pierdere de timp lectura autohtonilor ori învățarea limbii ruse, neplăcându-mi nici mărginirea, strigătoare la cer, a profilor ieșeni de istoria literaturii (cu excepția lui Ioan Constantinescu), mărunți, grobieni, ventilatori de clișee realist-socializde, nu mai lecturam decât străini, și... în original, grație unor ediții bilingve: Lorca, Trakl, oleacă de Hölderlin, Heredia, Baudelaire și, mai cu seamă, Saint-John-Perse, Char, Michaux și Mallarmé. Însă... nu am intrat în mimeză de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
timpurilor noastre. Vorbe-n vânt. Sociologul, improvizat, cât omul bunei priceperi, îți arată imediat că ne zbatem în comunitar, în cumetrial, în extricabil. Mihai Șora, ca ministru al Învățămîntului n-a izbutit, din cauza pilelor și a presiunilor, să schimbe nici un mărunt funcționar în cîrlănăria ce-i fusese încredințată. Fiecare un văr are (ori cumătru, nănaș, frate, socru, ginere, fin, șogor)... cu trecut de politruc, securist, ciripoi, activist, prim-secretar, deputat în M.A.N.: și se screme să-l salveze de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
80 (am stat în București vreo doi ani în aceeași gazdă cu Matei Vișniec și știu ce zic) și nu aș fi avut ideea nefericită să emigrez din Țara Maramureșului în Capitala României. Omul de aici e unul strict local, mărunt, fărâmițat, viețuitoarea speriată de câmpie, gata s-o ia în toate direcțiile la cea mai mică boare de vânt, n-are verticalitate și monumentalitate, e o ființă rizomatică. Uite, chiar și la nivel etnografic, cântecele din Maramureș au o structură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scenă, până soseau spre dimineață. Și așa, ani de zile. Păunescu avea în tot ce făcea vocația demonstrațiilor de forță, cred că și când făcea dragoste, el de fapt viola, avea nevoie și știa să facă spectacol din orice pretext mărunt, în preajma lui simțeai că totul e posibil și aveai realmente sentimentul că istoria trece în acea clipă chiar prin miezul ființei tale, indiferent că te aflai într-un sat din Munții Apuseni, pe Câmpia Libertății din Blaj, la Mănăstirea Putna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei de Huși (un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un croitor, un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
est”. Treptat, evreii au acaparat toate ramurile de comerț din Moldova (inclusiv Basarabia și Bucovina), reușind până la mijlocul secolului al XIX-lea să-i înlăture din comerț pe greci, pe armeni și pe moldoveni. În Iași, negustorii evrei dominau comerțul mărunt și dețineau monopolul absolut în domeniul zarafiei și al meșteșugurilor. Concurența era stimulată de regimul juridic și fiscal inegal, pe care sistemul feudal îl promova, în virtutea căruia se adânceau disensiunile și pe plan confesional. Evreii erau separați de pământeni sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
puține semănături de toamnă din cauza ploilor urmate în toamna anului 1876; semănăturile principale au fost din grâu de primăvară peste care dând rugina nu numai că i-au împuținat considerabil greutatea, dar i-au stricat și calitatea, făcându-l foarte mărunt și ușor. Până acum nu s-au pus la treer spre a se cunoaște și mai bine, mai ales calitatea, îndată ce se va începe treerul mă voi ocupa serios și cred că voi putea găsi această sumă deși nu va
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
armate ale timpului”. 8. Confruntări politice la Huși La scurt timp după dobândirea independenței României, cele două partide politice - Partidul Național Liberal și Partidul Consevator - își disputau întâietatea în viața politică. Va fi o perioadă a confruntărilor, adeseori sterile și mărunte, generate și dominate de setea de putere a partidelor. Opoziția conservatoare, exasperată de menținerea liberalilor la putere timp de 12 ani (1876-1888), aștepta revenirea la conducerea țării. Presa liberală de la Huși a scos la iveală o serie de metode și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cuvânt înainte" al lui Fidel Castro, ne oferă câteva "idei" explicative față de cele de mai sus: "Era un obicei al lui Che, în viața sa de "guerillero", să noteze cu atenție într-un jurnal personal observațiile sale zilnice, cu litere mărunte, scris de medic, aproape de necitit. Aceste note, nescrise pentru a fi publicate, îi serveau ca instrument de lucru, pentru evaluarea evenimentelor și a oamenilor... Che a fost un bărbat pe care nicio-dată nu l-au interesat funcții, conduceri și onoruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Străzii 42 și mai ciupea din cînd În cînd cîțiva dolari din vînzarea de prezervative și dintr-o schemă de scos cîte cincizeci de cenți de la călătorii care făceau naveta din suburbii, o variantă a țepei cu „N-aveți ceva mărunt?”. Le-am zis de agent și Bart Bătrînu’ s-a dus să recupereze marfa. Gains arăta șucărit și-a zis pe un ton nervos: - Pentru numele lui Dumnezeu, vezi de la cine iei bani! - Dacă nu-i luam banii lui Ray
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și făcea-n fiecare an pelerinaj la Chalma, parcurgînd ultimii patru sute de metri În genunchi, pe pietre, cu doi oameni susținîndu-l. După asta era rezolvat pe un an. Fecioara din Chalma pare să fie sfînta patroană a drogaților și hoților mărunți, fiindcă toți clienții Lupitei fac pelerinajul acesta o dată pe an. Jigodia Neagră Închiriază o firidă la biserică și vinde plicuri cu marfă Îndoită nerușinat cu lactoză. Îl vedeam din cînd În cînd pe Jigodia Neagră prin zonă și am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
învinge puterea diabolică a Germaniei și că el, în orice caz, nu va mai vedea România restabilită în stare normală. Nervos, nu mai mânca, nu dormea și slăbea pe picioare. În primul an al ocupației, din statura lui, din fire măruntă și subțire, pierduse 17 kg. Devenise diafan și foarte puțin comunicativ, nevoind să zdruncine optimismul nostru persistent. Mariuța îi era antiteza: nimic nu o demonta, vedea toate în bine, nu credea nici o știre rea, întemeia speranțele cele mai iluzorii pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu numele persoanelor de cercetat la Iași, listă ștampilată de poliție. Noi nu ne mai sfiam, față de aceste măsuri absurde, să fraudăm cu iscusință. Toate hainele Liei fură împachetate cu scrisori cusute în căptușeli, nasturii erau înveliți în foițe scrise mărunt și îmbrăcați pe urmă în stofă, tivurile rufelor deveniseră tuburi în care se trecuseră alte scrisori pe foiță. Nu admiteam să nu primească ai noștri de la Iași gândul nostru scris. Oprirea de scrisori era cu atât mai ridicolă, cu cât
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să mulțumească Camerei pentru onoarea ce-i făcuse numindu-l raportor al acuzării. Iată, în fine, o familie românească păstrătoare de tradiție: Ilie Stroici, la darea în judecată a tatei, George, la a lui Ionel... și cu același succes. știri mărunte Cu toate aceste povestiri soseau ai noștri din Moldova: Trăsnea Greceanu, care ne confirmă victoria franceză și făcu mari laude con telui de Saint-Aulaire; familia Bossy, părinții, cu totul demoralizați, întrebau mereu de ce am intrat în război, Raoul înțelegea, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
animale, etc. Foarte interesant în arta lui Măric este faptul că într-o perioadă avea pictați ochi umani pe picioarele personajelor lui, sau în diverse alte locuri. Bineînțeles Măric nu este un pictor detailist, ca să piardă mult timp cu detalii mărunte. Este în schimb un pictor foarte prolific, și poate scoate foarte repede o lucrare de foarte bună calitate, în stilul lui caracteristic. Un alt exemplu din aceeași categorie cu Ion Măric, dar fără a ne referi la valoarea artistică, este
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
În anul următor a venit ca redactor și Cezar Baltag, dar grupul tânăr de la Gazetă era mai larg decât al redactorilor propriu-ziși, pentru că frecventau revista, aproape zi de zi, ca amici ai noștri și colaboratori cu de toate (note, recenzii mărunte, traduceri, din când în când câte o poezie, câte o schiță, câte un articol mai întins): Grigore Hagiu, Ilie Constantin, Mircea Ivănescu, Petre Stoica (el era și emisarul Stelei din Cluj, condusă de A.E. Baconsky, la care toți am
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]