7,919 matches
-
unei societăți axate pe cunoaștere, precum și la abilități care să permită integrarea socială a indivizilor. Principiile europene în acest domeniu stabilesc faptul că abilitățile de bază trebuiesc adaptate permanent standardului de dezvoltare economică și socială, precum și cerințelor societății tehnologice a mileniului III. În România, din cauza problemelor specifice sistemului de învățământ, rămân încă de rezolvat problemele legate de accesul la educație. Aici se pune accentul, în principal, pe accesul la educație al grupurilor defavorizate (copii provenind din familii sărace, romi, copii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
decizia de a proiecta și implementa planuri naționale de combatere a sărăciei și incluziune socială, în actualele și potențialele state membre ale UE, ca și formularea unui set opt de obiective sociale, cunoscute sub denumirea de obiectivele de dezvoltare ale mileniului, asumate de toate cele 191 de state ale Națiunilor Unite, care urmează să fie atinse până în 2015. Într-o lume a tehnologiei sofisticate, care nu doar că înlocuiește munca omului, ci oferă și alternative pentru multe dintre resursele limitate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea ruralului românesc și a agriculturii din România va trebuie să fie în concordanță cu valorile și perceptele globale privind mediul, agricultura și rolul tradiției. Politicile de dezvoltare rurală din România vor trebui să fie rezultatul internalizării creative a obiectivelor mileniului elaborate de Națiunile Unite, a dezideratelor Bancii Mondiale sau a reglementărilor precise exprimate de Agenda 2000 a Uniunii Europene. În cele ce urmează, vom face o analiză a principalelor tendințe ale dezvoltarii rurale pe diverse niveluri de abordare - global (organizațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
promovării dezvoltării. Dezvoltarea rurală. Documente și concepte. În urma serioaselor cercetări și a multiplelor experiențe, organizațiile internaționale au elaborat strategii și concepte noi în domeniul dezvoltării rurale. Prioritățile care ghidează acțiunile tuturor organizațiilor din cadrul Sistemului Națiunilor Unite sunt definite în Declarația Mileniului (Millenium Goals). Declarația Mileniului, adoptată de 147 de conducători de state și de 189 de state membre ale Națiunilor Unite, concentrând opt dimensiuni îngrijorătoare ale lumii în care trăim și propunând 18 măsuri specifice, este o „veritabilă agendă a dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Documente și concepte. În urma serioaselor cercetări și a multiplelor experiențe, organizațiile internaționale au elaborat strategii și concepte noi în domeniul dezvoltării rurale. Prioritățile care ghidează acțiunile tuturor organizațiilor din cadrul Sistemului Națiunilor Unite sunt definite în Declarația Mileniului (Millenium Goals). Declarația Mileniului, adoptată de 147 de conducători de state și de 189 de state membre ale Națiunilor Unite, concentrând opt dimensiuni îngrijorătoare ale lumii în care trăim și propunând 18 măsuri specifice, este o „veritabilă agendă a dezvoltării globale viitoare”. Se vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau de viitori migranți. Cazul Germaniei, asupra căruia am insistat, are numai o valoare ilustrativă pentru discuția noastră. Strategii diferite sunt dezvoltate pentru a pune în aplicare migrația pentru muncă în alte state europene. Italia și Spania devin la începutul mileniului destinațiile cele mai active pentru migrația de acest tip. Important rămâne faptul că acesta este contexul în care se dezvoltă treptat tipul de migrație ce ajunge dominant probabil către mijlocul anilor ’90 și capătă vizibilitate în România spre sfârșitul acelorași
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bilaterale); Primul acord bilateral pentru schimbul de forță de muncă este semnat de România cu Germania în anul 1992. Până în 1999, acesta va fi singurul acord bilateral în baza căruia românii vor lucra pe bază de contract în afara țării. Începutul mileniului aduce noi schimbări în migrația românească de acest tip. Statul român își intensifică eforturile de intervenție în migrația internațională și de construcție instituțională în domeniu. Schimbul (exportul) de forță de muncă în cadru legal este o direcție importantă de concentrare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în privința dezvoltării durabile a fost considerat mai degrabă dezamăgitor având în vedere creșterea sărăciei și accentuarea degradării mediului, în locul unei noi dezbateri politico-filosofice fiind de dorit „un summit al acțiunilor și rezultatelor” (The Johannesburg Summit, 2002). Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și al summiturilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării Generale ONU în 2000, reprezintă cadrul agreat la nivel internațional pentru monitorizarea progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei direcții majore de acțiune: accelerarea creșterii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei direcții majore de acțiune: accelerarea creșterii economice, îmbunătățirea distribuției veniturilor și accelerarea dezvoltării sociale. Cele opt obiective de dezvoltare socială stabilite la nivel global, dar adaptate la specificul național al țărilor semnatare ale Declarației Mileniului sunt urmărite prin indicatori specifici, iar efortul de îndeplinire a obiectivelor este comparat cu țintele fixate. Țările semnatare ale Declarației Mileniului, printre care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
opt obiective de dezvoltare socială stabilite la nivel global, dar adaptate la specificul național al țărilor semnatare ale Declarației Mileniului sunt urmărite prin indicatori specifici, iar efortul de îndeplinire a obiectivelor este comparat cu țintele fixate. Țările semnatare ale Declarației Mileniului, printre care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale asupra ODM, reunite într-un Raport Global privind Implementarea Declarației Mileniului. România a elaborat un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al țărilor semnatare ale Declarației Mileniului sunt urmărite prin indicatori specifici, iar efortul de îndeplinire a obiectivelor este comparat cu țintele fixate. Țările semnatare ale Declarației Mileniului, printre care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale asupra ODM, reunite într-un Raport Global privind Implementarea Declarației Mileniului. România a elaborat un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în 2004. Indicatori ai dezvoltării Istoricul conceptului de dezvoltare este lung (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiectivelor este comparat cu țintele fixate. Țările semnatare ale Declarației Mileniului, printre care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale asupra ODM, reunite într-un Raport Global privind Implementarea Declarației Mileniului. România a elaborat un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în 2004. Indicatori ai dezvoltării Istoricul conceptului de dezvoltare este lung (vezi capitolul 2) însă perioada de consolidare a dimensiunii lui instrumentale, de fundamentare a unor sisteme de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care și România, monitorizează progresele înregistrate în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului prin elaborarea unor rapoarte naționale asupra ODM, reunite într-un Raport Global privind Implementarea Declarației Mileniului. România a elaborat un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în 2004. Indicatori ai dezvoltării Istoricul conceptului de dezvoltare este lung (vezi capitolul 2) însă perioada de consolidare a dimensiunii lui instrumentale, de fundamentare a unor sisteme de măsurare, este mai recentă. Mai ales în a doua jumătate a secolului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993), ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului și indicatori de măsurare a progresului înregistrat Obiective Indicatori Eradicarea sărăciei și foamei extreme Procentul populației sub un dolar pe zi (valori PPC) Diferența medie a venitului săracilor față de pragul de sărăcie Cota din consumul național a celei mai sărace
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau prevalența copiilor subponderali nu au fost considerați relevanți, datorită incidenței extrem de scăzute, fiind înlocuiți cu alți indicatori privind sărăcia în funcție de metodologia utilizată la nivel național și prevalența taliei mici pentru vârstă (Raport de țară asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, 2004). Indicatorii de progres asupra obiectivelor de dezvoltare a mileniului sunt înglobați și în sistemul de indicatorii de dezvoltare mondială al Băncii Mondiale. Rapoartele tematice anuale (World Development Report), sub egida Băncii Mondiale, oferă analiza unui set de indicatori relevant
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
incidenței extrem de scăzute, fiind înlocuiți cu alți indicatori privind sărăcia în funcție de metodologia utilizată la nivel național și prevalența taliei mici pentru vârstă (Raport de țară asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, 2004). Indicatorii de progres asupra obiectivelor de dezvoltare a mileniului sunt înglobați și în sistemul de indicatorii de dezvoltare mondială al Băncii Mondiale. Rapoartele tematice anuale (World Development Report), sub egida Băncii Mondiale, oferă analiza unui set de indicatori relevant pentru tema abordată în anul respectiv (de exemplu, climatul de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anul respectiv (de exemplu, climatul de investiții în 2005, serviciile sociale în 2004), dar, în paralel, actualizarea anuală a valorilor indicatorilor este considerată ca o monitorizare permanentă a progresului țărilor în direcția atingerii țintelor fixate pe indicatorii de dezvoltare a mileniului. Măsurarea dezvoltării la nivel teritorial Valorile naționale și internaționale ale indicatorilor sunt adesea insuficiente pentru a informa intervențiile cu privire la grupurile și zonele care au cea mai stringentă nevoie de suport. Printre efectele limitative ale analizei doar la nivel național se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în condițiile tendinței actuale de descentralizare a sistemului administrativ și deci a cerinței sporite, chiar la nivelul autorităților locale, de fundamentare pe date a deciziilor. O ilustrare a disparităților puternice la nivel teritorial o constituie raportul Obiectivele de dezvoltare ale mileniului la nivel subnațional în România (coord. M. Preda, UNFPA, 2004), care demonstrează că anumite probleme sunt localizate în arii restrânse și că există puternice patternuri teritoriale de manifestare a problemelor sociale. Analizele globale au inconvenientul gradului scăzut de precizie în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de măsurare a nivelului de sărăcie și excluziune la nivelul țărilor Uniunii Europene, cuprind în setul comun un indicator de „coeziune regională”, iar pentru setul indicatorilor terțiari (cei specifici național) se recomandă înregistrarea disparităților intranaționale existente; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului urmărite sub egida Organizației Națiunilor Unite sunt operaționalizate în indicatori cu un grad ridicat de dezagregare teritorială. Nivelurile de agregare teritorială la care datele sunt disponibile în România sunt: rural-urban - analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
așteptat să fie adoptarea din ce în ce mai evidentă a concepției guvernării orientate spre dezvoltare și spre măsurarea acesteia și de către statele cu deficite de dezvoltare. Utilizarea unor sisteme diferite de indicatori de către aceeași agenție (indicele dezvoltării umane și indicatorii de dezvoltare a mileniului de către sistemul ONU) sau de agenții diferite, care se suprapun în aria lor de intervenție, poate conduce la informații complementare, dar și redundante sau contradictorii, la o inflație a indicatorilor, consensul existând doar la nivelul adoptării unor principii și drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Rubio, G.; Subbarao, K., 2001, „Monitoring and evaluation”, în Jeni Klugman (coord.), A Sourcebook for Poverty Reduction Strategies, vol 1A: Core techniques and Cross-cutting Issues, World Bank. Guvernul României; Sistemul ONU în România, 2004, Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului. Raulings, Laura; Sherburne-Benz, Lynn; Van Domelen, Julie, 2004, Evaluating Social Funds: A Cross-Country Analysis of Community Investments, IBRD, World Bank. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sen, Amartya, 1993, „Capability and Well-Being”, în Martha Nusbaum, Amartya
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
congresmenii dispuși să sprijine un proiect de lege pe care un adversar de campanie politică l-ar fi putut considera "procomunist" 1200. Cu toate acestea, Johnson a rămas pe aceeași poziție. Pe 3 mai, la ceremonia de comemorare a unui mileniu de creștinism în Polonia, acesta și-a anunțat intenția de a-i cere secretarului de stat Rusk să înainteze Congresului o lege care să "extindă comerțul între Statele Unite și Europa de Est" 1201. Cert este că la o săptămînă după aceea, Rusk
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
etnică a comuniunii originare și lingvistice, până să fie diseminată în corpul social spre a fi îmbrățișată de către mase, a fost păstrată și perpetuată exclusiv în scrierile cronicarilor și istoricilor. Dacă etnogeneza poporului român a fost finalizată până la încheierea primului mileniu creștin 2, procesul de "mnemogeneză" (i.e., constituirea unei memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu pentru construirea unei identități etnice colective) debutează odată cu scrierile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exemplu Iancu de Hunedoara, provenit dintr-o familie de origine română). Prin Decretul de la Turda, "națiunea" română, de religie "schismatică", a fost, așadar, exclusă din structurile politice ale Transilvaniei, situație ce avea să definească balanța forțelor etnice în jumătatea de mileniu de atunci încolo. Un alt moment semnificativ în permanentizarea inferiorității sociale și etnice a românilor în Transilvania l-a constituit semnarea pactului Unio Trium Nationum, în 1437, ca reacție la Răscoala de la Bobâlna. Semnat între cele trei națiuni dominante politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]