8,110 matches
-
democratic concretizat în inerția populației românești, care nu a renunțat, încă, la acea mentalitate de asistată din partea statului sau a grupurilor de putere. Statul a reușit doar să construiască bazele unei democrații tendențiale, formale și politicianiste. Modernitatea tendențială este o modernitate acceptată de societatea legală; formal, ea cuprinde direcția către democratizare, însă acțiunea factorilor de modernizare este mereu frânată sau chiar împiedicată de împrejurările vechi, cu mai multă stabilitate și influență mai puternică asupra societății reale. . În societățile cu modernitate tendențială
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
o modernitate acceptată de societatea legală; formal, ea cuprinde direcția către democratizare, însă acțiunea factorilor de modernizare este mereu frânată sau chiar împiedicată de împrejurările vechi, cu mai multă stabilitate și influență mai puternică asupra societății reale. . În societățile cu modernitate tendențială are loc fenomenul supraîncărcării justiției. Aceasta este văzută ca o soluție miracol, de salvare, dar se neglijează faptul că orice instituție din orice societate acționează într-un context social și istoric. Constantin Schifirneț, Modernitatea tendențială, Sociologie românească, nr. 4
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
societății reale. . În societățile cu modernitate tendențială are loc fenomenul supraîncărcării justiției. Aceasta este văzută ca o soluție miracol, de salvare, dar se neglijează faptul că orice instituție din orice societate acționează într-un context social și istoric. Constantin Schifirneț, Modernitatea tendențială, Sociologie românească, nr. 4, 2009, p. 89. Modernitatea tendențială se afirmă în contextul preluării, fără spirit critic, a unor modele de dezvoltare din alte societăți. Modernitatea tendențială este un efect direct al managementului social inadecvat pentru o modernitate orientată
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
fenomenul supraîncărcării justiției. Aceasta este văzută ca o soluție miracol, de salvare, dar se neglijează faptul că orice instituție din orice societate acționează într-un context social și istoric. Constantin Schifirneț, Modernitatea tendențială, Sociologie românească, nr. 4, 2009, p. 89. Modernitatea tendențială se afirmă în contextul preluării, fără spirit critic, a unor modele de dezvoltare din alte societăți. Modernitatea tendențială este un efect direct al managementului social inadecvat pentru o modernitate orientată spre viitor. O trăsătură des întâlnită rămâne lipsa rigorii
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
instituție din orice societate acționează într-un context social și istoric. Constantin Schifirneț, Modernitatea tendențială, Sociologie românească, nr. 4, 2009, p. 89. Modernitatea tendențială se afirmă în contextul preluării, fără spirit critic, a unor modele de dezvoltare din alte societăți. Modernitatea tendențială este un efect direct al managementului social inadecvat pentru o modernitate orientată spre viitor. O trăsătură des întâlnită rămâne lipsa rigorii instituționale însoțită de instabilitatea instituțională și lipsa unor reglementări instituționale clare. Schifirneț are contribuții la studiul europenizării. În
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Schifirneț, Modernitatea tendențială, Sociologie românească, nr. 4, 2009, p. 89. Modernitatea tendențială se afirmă în contextul preluării, fără spirit critic, a unor modele de dezvoltare din alte societăți. Modernitatea tendențială este un efect direct al managementului social inadecvat pentru o modernitate orientată spre viitor. O trăsătură des întâlnită rămâne lipsa rigorii instituționale însoțită de instabilitatea instituțională și lipsa unor reglementări instituționale clare. Schifirneț are contribuții la studiul europenizării. În mai multe lucrări el argumentează că procesul de europenizare vizează toate societățile
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
vizează toate societățile din Uniunea Europeană. Europenizarea, in sensul ei real, nu inseamnă „occidentalizare.” Prin urmare, Uniunea Europeană este proiectul construirii unei identități și a unui cadru instituțional european nou. Intreaga Uniune Europeană, inclusiv țările occidentale, cunoaște direcții de dezvoltare, distincte de modernitatea istorică occidentală. Și în țări cu democrații consolidate există un deficit de europenizare. Există o europenizare locală care este diferită de europenizarea la nivelul spațiului european. Europenizarea s-a realizat prin proceduri de implementare, de sus in jos, a unor
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
de dezvoltare economică și socială și, prin urmare, Comunitatea Europeană a preluat toate problemele derivate din diferențele dintre membrii săi. Fără o nouă modernizare nu este posibilă diminuarea decalajului dintre membrii Uniunii Europene. Europenizarea societății românești este abordată în contextul modernității tendențiale, descrisă ca o construcție politică și instituțională și nu ca act de edificare a unei economii si societăți moderne funcționale și prospere. Intrată in Uniunea Europeană, societatea românească va cunoaște o nouă modernizare, dar aceasta nu poate trece peste evoluția
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
in evoluția socială și, în acest sens, abordează teme precum tineret, tinerețe, vârstă , vârsta în structurile societății, tinerețea în dialectica fazelor de evoluție a omului, tineretul și schimbarea socială, nou și vechi, adaptare-inovare, rezidual-emergent, socializare-iuventizare, tradiție și inovație, tradiție și modernitate. Tinerețea este descriesă ca stare prezentă și orientare către viitor: Tinerețea este un proces, dar și o stare. Ea se instituie într-o unitate dialectică dintre a fi și a deveni, între existență și devenire. Tinerețea este o fază distinctă
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
rândul lor, noi trebuințe ale publicului. Structura comportamentului și nivelul cultural ale unui individ sunt asociate cu gradul de interes pentru un anumit domeniu al culturii. A argumentat în studiile: "Europenizarea în edițiile online ale ziarelor dintr-o societate a modernității tendențiale", 2009; "The Mass Media and Tendentious Modernity in the Transition Process from the National Society to the European Community", 2009, că mass-media sunt un efect al modernității, dar, în același timp, ele produc și mediatizeză modernitatea. Mass-media au devenit
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
în studiile: "Europenizarea în edițiile online ale ziarelor dintr-o societate a modernității tendențiale", 2009; "The Mass Media and Tendentious Modernity in the Transition Process from the National Society to the European Community", 2009, că mass-media sunt un efect al modernității, dar, în același timp, ele produc și mediatizeză modernitatea. Mass-media au devenit cauză și efect al societății moderne, insăși tranziția către societatea postmodernă a schimbat rolul lor. în consecință, mass-media românești reflectă atitudini, conduite și mentalități caracteristice modernității de suprafață
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
o societate a modernității tendențiale", 2009; "The Mass Media and Tendentious Modernity in the Transition Process from the National Society to the European Community", 2009, că mass-media sunt un efect al modernității, dar, în același timp, ele produc și mediatizeză modernitatea. Mass-media au devenit cauză și efect al societății moderne, insăși tranziția către societatea postmodernă a schimbat rolul lor. în consecință, mass-media românești reflectă atitudini, conduite și mentalități caracteristice modernității de suprafață sau a uneia mozaicate. În lucrările "Europenizarea societății românești
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
efect al modernității, dar, în același timp, ele produc și mediatizeză modernitatea. Mass-media au devenit cauză și efect al societății moderne, insăși tranziția către societatea postmodernă a schimbat rolul lor. în consecință, mass-media românești reflectă atitudini, conduite și mentalități caracteristice modernității de suprafață sau a uneia mozaicate. În lucrările "Europenizarea societății românești și mass-media", 2011; "Mass-media, modernitate tendențială și europenizare în era Internetului", 2014, Schifirneț afirmă că mass-media pot avea un rol activ în integrarea europeană dacă ele trec de la formatele
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și efect al societății moderne, insăși tranziția către societatea postmodernă a schimbat rolul lor. în consecință, mass-media românești reflectă atitudini, conduite și mentalități caracteristice modernității de suprafață sau a uneia mozaicate. În lucrările "Europenizarea societății românești și mass-media", 2011; "Mass-media, modernitate tendențială și europenizare în era Internetului", 2014, Schifirneț afirmă că mass-media pot avea un rol activ în integrarea europeană dacă ele trec de la formatele axate pe particularitățile istorice ale fiecărei țări la transmiterea de informații despre europenizare în contextul național
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
românești nu sunt un element de coagulare a sferei publice integrate în sfera publică europeană. Știrile din mass-media fac referiri marginale la normele europene. Cartea include cercetări ale autorului, privitoare la impactul mass-mediei asupra societății românești, cu distincțiile necesare între modernitate și modernizare, social și socializare. Studiul mijloacelor de comunicare în masă vizează descrierea rolului acestora într-o societate marcată de modernitate tendențială și de procesul de europenizare. Constantin Schifirneț are contribuții în studiul comunicării online. A adus argumente privind teza
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
la normele europene. Cartea include cercetări ale autorului, privitoare la impactul mass-mediei asupra societății românești, cu distincțiile necesare între modernitate și modernizare, social și socializare. Studiul mijloacelor de comunicare în masă vizează descrierea rolului acestora într-o societate marcată de modernitate tendențială și de procesul de europenizare. Constantin Schifirneț are contribuții în studiul comunicării online. A adus argumente privind teza că rețelele sociale online, prin ele insele, nu pot fi numite rețele de socializare, acestea fiind rețele de interacțiune în mediul
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
noastre și de valoare decât acei care au avut în vedere elementul statornic al neamului nostru, poporul cu limba lui”. Ca și în alte scrieri, Mihail Sadoveanu prezintă o lume rurală tradiționalistă, care viețuiește după reguli străvechi și respinge inovațiile modernității. Personajele din "Baltagul" trăiesc de secole după un ritual propriu, urmând ciclul naturii și ghidându-se după legi nescrise. Tradiția capătă aici putere de lege și sunt păzite cu strășnicie pentru că oamenii nu au încredere în instituțiile moderne precum tribunalul
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
de la o expoziție personală a lui Friedrich Mieß în anul 1932, este pictat preferând culoarea caldă, saturată, specifică școlii romantice. Chiar dacă compoziția este riguroasă, linia sigură și desenul clar, perspectiva este sugerată prin succesiuni de pete de lumină. Lumina aduce modernitate lucrării și tot ea este dovada că Friedrich Mieß a încercat să aplice și să înțeleagă canoanele peisagisticii moderne. Achiziționând această operă, Muzeul Brukenthal s-a îmbogățit cu o piesă deosebită. Dintre toate peisajele lui Mieß, aflate la Muzeul Brukenthal
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
Gladiatorii”, dar i-au mai adăugat pe Crespo, Huth, Lampard și Nesta. Celebra Christina Aguilera a devenit, de asemenea, imaginea Pepsi Music în 2006. Gustul Spiritului Tânăr este comunicat prin intermediul tuturor inițiativelor și activităților Pepsi, introducând ideea de tinerețe, creativitate, modernitate, descoperire și putere, toate fiind întâlnite în propoziția “Dare for More” (Îndrăznește mai mult). Coca-Cola a fost întotdeauna o companie tradițională, care a pus foarte mare preț pe vechile valori familiale promovate în micile orașe din Statele Unite ale Americii. Formula
Pepsi () [Corola-website/Science/311464_a_312793]
-
(n. 15 mai 1862, Leopoldstadt - d. 21 octombrie 1931, Viena) a fost un scriitor și dramaturg austriac, precum și cel mai important reprezentant al Modernității vieneze. , fiul unui proeminent medic laringologist evreu, Johann Schnitzler, și al fiicei doctorului vienez Philipp Markbreiter, Luise Markbreiter, s-a născut la Viena, pe Praterstraße 16, Leopoldstadt. Viena era pe atunci capitala Imperiului Austro-Ungar. Și-a început studiile în medicină
Arthur Schnitzler () [Corola-website/Science/311477_a_312806]
-
2007 este lector universitar asociat la Departamentul de Filosofie al Facultății de Jurnalistică, Univ. ”Lucian Blaga”, Sibiu unde va ține cursurile de Filosofie modernă (2005-2007), Filosofie analitică (2006-2007), Filosofia în secolul XX (2007-2008) sau seminarii precum Kant și Newton. Paradigmele modernității (2006-2007), Filosofie modernă (2005-2007) și Filosofie analitică (2006-2007). Vasile Chira este membru al Uniunii Scriitorilor din România (din aprilie 2006). În campania pentru alegerile parlamentare din anul 2008 a candidat în calitate de candidat independent la Camera Deputaților. Din martie 2009 până în
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
în special, se opunea extremismului ideologic care, cu câțiva ani mai târziu, avea să ducă la instaurarea regimurilor totalitare. Pentru Le Bon, istoria omenirii se confundă cu istoria iluziilor (credințe, ideologii, mesianisme, utopii etc.). Lucrările sale constituie rechizitorii implacabile împotriva modernității în care el vede dominarea maselor, a demagogiei, a uniformizării, a incompetenței politice, a etatismului și a indolenței. Tocmai aceste critici au atras cele mai virulente atacuri împotriva sa Psihologul Serge Moscovici se ocupă de precursorii psihologiei sociale: Gustave Le
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Apostrof, nr.9, anul VII, 1996; Diaconu, Mircea - În așteptarea poetului blestemat, în Luceafărul, nr.47 (344), 31 dec. 1997; Oprea, Nicolae - Poetul noncitadin și ,dictatură ochiului“, în Vatra, nr.5, 1998; Pop. Doru - Regimul scopic al poeziei la sfîrșitul modernității, în Steaua, nr.11-12, 1996; Lascu, Ioan - Un simbol al (ne)cunoașterii condamnate, în Ramuri, nr.1-2 (968-969), ian.-febr., 1997; Boldea, Iulian - Tensiunea detaliului, în Luceafărul, nr.22, 11 iunie 1997; Spiridon, Vasile - Ochiul nepereche. în Convorbiri literare, nr.
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
a statului și pentru relansarea educației private. "Bufnița din dărâmături" (2005, 2008) a stârnit numeroase comentarii în presă, fiind nominalizat de unii critici literari pentru categoria debut eseistic. Autorul s-a remarcat prin susținerea unui dialog instituțional între Biserică și modernitate. A scris în favoarea reformei învățământului confesional, bazat pe o viziune deschisă a unui creștinism integru dar polifonic, criticînd totodată birocrația ecumenistă și tentația clericalizării. Neamțu s-a disociat de orice mesianism teologico-politic și de curentul agrarian ('neopășunist'). Refuzând anexarea în
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
agrarian ('neopășunist'). Refuzând anexarea în trena unui paseism utopic, Neamțu a susținut teza conform căreia "creștinismul mileniului III va fi urban sau nu va fi deloc." "Povara libertății" (2009) a pus în discuție dezbaterile conservatorilor nord-americani și definițiile contradictorii ale modernității. "Verbul ca fotografie" (2009) a făcut apologia dialogului civic pe fondul tendinței de tabloidizare din mass-media. Autorul oferă totodată câteva schițe despre relația între Ortodoxie și modernitate, marcând importanța unei culturi a virtuții într-o societate cu tot mai puține
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]