9,048 matches
-
Varietatea, concentritatea și proporționalitatea reliefului, altitudinea medie 330 metri, altitudinea maximă 2544 metri fiind în Munții Făgăraș. România este țară carpatică deoarece 2/3 din lanțul carpatic se află pe teritoriul său. Munții Carpați determină etajarea biopedoclimatică, reprezentând un veritabil nod orografic și totodată o barieră în calea maselor de aer, dețin resurse naturale importante si au avut o importanță deosebită în dezvoltarea vieții economice. România este țară danubiană deoarece întreg sectorul inferior al fluviului (1075 km) se află pe teritoriul
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
geografic, în centrul Câmpiei Bărăganului, la 10 kilometri sud de Slobozia, reședința județului Ialomița, 32 de kilometri nord de Călărași, reședința județului omonim, din care face parte și localitatea, 7 kilometri nord-est de reședința comunei, Dragalina (în care ființează importantul nod feroviar al magistralei 800, Ciulnița Gară), 1 kilometru est de Drumul Național 21 Slobozia-Călărași și 3 de halta Brâncoveni (actualmente dezafectată). Halta cu numele Brâncoveni a fost înființată ca punct de oprire pe actuala linie 802 a Căilor Ferate Române, Slobozia-Ciulnița Gară
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
pe malurile Săratei, în aval de balta Ratca. Pe lângă localitățile comunei trece șoseaua națională DN1D ce leagă acest oraș de Ploiești, șosea de care este legată printr-un drum comunal, drum ce duce și la gara Armășești, ce constituie un nod feroviar secundar, la ea intersectându-se liniile ce vin de la București și Ploiești, și duc către Urziceni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Armășești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
Bara () este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Bara (reședința), Dobrești, Lăpușnic, Rădmănești și Spata. Pe drumul de la Lugoj spre Timișoara se ajunge la Coștei. Înainte de a trece podul de la Nodul Hidrotehnic Coștei, se ia la dreapta și se ajunge la Bara după trecerea de localitățile Păru, Balinț și Fădimac Existența localității Bara se consemnează pentru prima oară în 1371. Din 1440, localitatea aparține cetății Siomos, în districtul Balinț, cetate distrusă
Comuna Bara, Timiș () [Corola-website/Science/301337_a_302666]
-
în partea de nord-vest a județului Timiș, la 47 km de municipiul Timișoara și 17 km est de orașul Sânnicolau Mare. Lovrinul este străbătut de DN6 care face legatura între cele două orașe, respectiv vama Cenad. Lovrin este un mic nod feroviar, la intersecția dintre trei linii feroviare. Legăturile din gara Lovrin sunt între Sânnicolau Mare și Timișoara, Nerău - Periam - Arad și Lovrin - Jimbolia. Vecinii localității sunt: la nord satul Pesac (4 km pe drumul județean 594), la sud-est Șandra (circa
Comuna Lovrin, Timiș () [Corola-website/Science/301374_a_302703]
-
Din acest motiv, se construiește un nou canal, lung de 30 km, între Itebej și Jancov Most. În 1756 este întocmită prima reglementare a navigației și comerțului pe Bega. În 1758 Fremaut începe construcția în amonte de Timișoara a unui nod hidrotehnic la Coștei pe râul Timiș. Nodul permite transferul de debit între Timiș și Bega în funcție de necesități. Astfel se rezolvă problema debitului pe canalul Bega, dar se și îmbunătățește gospodărirea apelor într-o zonă cunoscută istoric pentru terenurile mlăștinoase și
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
canal, lung de 30 km, între Itebej și Jancov Most. În 1756 este întocmită prima reglementare a navigației și comerțului pe Bega. În 1758 Fremaut începe construcția în amonte de Timișoara a unui nod hidrotehnic la Coștei pe râul Timiș. Nodul permite transferul de debit între Timiș și Bega în funcție de necesități. Astfel se rezolvă problema debitului pe canalul Bega, dar se și îmbunătățește gospodărirea apelor într-o zonă cunoscută istoric pentru terenurile mlăștinoase și inundațiile frecvente. În 1775 se înființează Oficiul
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
se îndreaptă spre nord-est, către localitatea Holbav. La nord de această fâșie a gnaisurilor de Cumpăna-Holbav urmează o a două, formată din roci puternic șistoase și lucioase, ce se găsesc alături de cuarț: sunt micașisturile, în constituția cărora intră uneori și nodule roșcate-închis de granați. Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta principală, apar, în special, în partea de vest a Făgărașului, amfibolite (roci de culoare închisă datorită predominanței unui mineral negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline albe (de exemplu
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
a fost atribuit firmei Strabag, iar cel de-al doilea lot, Sebeș-Cunța, a fost atribuit asocierii Straco Grup - Studio Corona Civil Engineering. În decembrie 2013 s-au încheiat lucrările pe porțiunea dintre Cunța și Orăștie, cuprinzând centura orașului Sebeș, un nod rutier major ce nu putea fi ocolit și care era grav afectat de ambuteiaje și alte probleme asociate circulației traficului greu prin oraș. Tot atunci, centura Sibiului a fost prelungită până la orașul Săliște, mai rămânând în lucru porțiunea dintre Săliște
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
4 km între Traian Vuia și Belinț, porțiune continuată apoi cu autostrada A6. Deși la acea dată mai erau gata alți 10 km, aceștia nu au putut fi dați în folosință deoarece contestările în instanță au amânat începutul lucrărilor la nodul rutier de la capătul acestora, nod ce face parte din lotul al doilea al tronsonului Timișoara-Lugoj. Prima porțiune din tronsonul Timișoara-Lugoj, de 10 km, a fost realizată de firma Spedition UMB, fiind deschisă în luna octombrie 2012. Cel de-al doilea
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
și Belinț, porțiune continuată apoi cu autostrada A6. Deși la acea dată mai erau gata alți 10 km, aceștia nu au putut fi dați în folosință deoarece contestările în instanță au amânat începutul lucrărilor la nodul rutier de la capătul acestora, nod ce face parte din lotul al doilea al tronsonului Timișoara-Lugoj. Prima porțiune din tronsonul Timișoara-Lugoj, de 10 km, a fost realizată de firma Spedition UMB, fiind deschisă în luna octombrie 2012. Cel de-al doilea sector al tronsonului Timișoara-Lugoj, de
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
pară realistă, deși aceasta depindea pe de o parte de lucrările la autostrada M43 din Ungaria cu care tronsonul trebuie să se conecteze la vest, și pe de altă parte de lucrările la tronsonul al doilea din care face parte nodul rutier de la Pecica și care au fost atribuite aceleiași asocieri în septembrie 2014. În cele din urmă, lucrările au fost finalizate în luna iunie 2015, iar în luna următoare segmentul a fost dat în folosință odată cu autostrada maghiară M43, cu
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
2, mai exact din strada Petricani, și continuă spre nord, pe pasajul Petricani peste calea ferată București-Constanța, la kilometrul 7 trece peste ocolitoarea existentă a Bucureștiului, iar după aproximativ se intersectează cu viitoarea autostradă de centură a capitalei printr-un nod rutier, continuând până la Moara Vlăsiei. Finanțarea este asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului se ridică la 183.6 milioane Euro, execuția și proiectarea au fost câștigate, prin licitație, de asocierea Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. și Tirrena Scavi S.p.A., iar termenul
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
garanție. Este o autostradă de legătura în lungime de și patru benzi de circulație. De la Moara Vlăsiei, direcția generală fiind nord, ea traversează râul Ialomița și râul Prahova și continuă până la sud de Dumbrava (unde se va intersecta, printr-un nod rutier, cu viitoarea autostradă Ploiești-Focșani), punct din care avansează spre nord-vest, trecând peste DN1 la Bărcănești, la sud de Ploiești, și terminându-se în același drum alături de această localitate. Finanțarea este asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului se ridică la
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
International, Euro Construct Trading '98 și COM-AXA, iar termenul oficial de finalizare a lucrărilor este iulie 2010. A fost primul tronson de autostradă din România executat de firme autohtone. După deschidere, s-a constatat că este necesară existența unui alt nod rutier pe malul stâng al Ialomiței, care să deservească sud-estul județului Prahova și să ofere o legătură alternativă și către Buzău până la realizarea autostrăzii sau drumului expres către acea destinație. Astfel, Consiliul Județean Prahova a finanțat realizarea unui nou nod
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
nod rutier pe malul stâng al Ialomiței, care să deservească sud-estul județului Prahova și să ofere o legătură alternativă și către Buzău până la realizarea autostrăzii sau drumului expres către acea destinație. Astfel, Consiliul Județean Prahova a finanțat realizarea unui nou nod rutier la Gherghița în zona kilometrului 44, nod deschis în noiembrie 2015. Tronsonul Ploiești-Brașov nu a fost încă început, el fiind permanent amânat. În 2009, ministrul transporturilor Radu Berceanu spera că ar putea fi finalizat până în 2014; la această dată
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
să deservească sud-estul județului Prahova și să ofere o legătură alternativă și către Buzău până la realizarea autostrăzii sau drumului expres către acea destinație. Astfel, Consiliul Județean Prahova a finanțat realizarea unui nou nod rutier la Gherghița în zona kilometrului 44, nod deschis în noiembrie 2015. Tronsonul Ploiești-Brașov nu a fost încă început, el fiind permanent amânat. În 2009, ministrul transporturilor Radu Berceanu spera că ar putea fi finalizat până în 2014; la această dată, ministrul Ioan Rus avansa termenul de 2017. Porțiunea
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
fusese terminat, de aceea deschiderea ei a fost anunțată pentru primăvara lui 2012, data avansată pentru deschidere fiind 15 mai. La acea dată, însă, doar cei 30 km dinspre Ploiești erau terminați, dar nu puteau fi folosiți din lipsa unui nod care să-i lege de rețeaua de drumuri; lucrul la restul porțiunii era aproape de finalizare; ulterior, ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi a anunțat o nouă amânare, de data aceasta până la 30 iunie. Nici această dată nu a fost însă respectată, reprezentanții
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
armata cu urale și strigate de bucurie, cu cântece și îmbrățișări”. Această eră atmosferă descrisă de un martor ocular. Ocupând gară, care pe atunci se numea “Kocsard” ("Cucerdea") maiorul Vasile Nădejde s-a adresat mulțimii spunând: Această gară și acest nod de cale ferată, fiind ocupate de unități ale "Regimentului 15 Războieni", se va numi de acum "Războieni"”. Atunci, un membru local al gărzii naționale, anume Ioachim Mureșan, a înlocuit tablă cu vechea denumire, cu o altă, pe care era scris
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul, înconjurat cu patru stâlpi de beton uniți cu lanțuri, este de tip obelisc, zvelt, ridicat pe un postament de beton, alcătuit din 3 trepte suprapuse. Pe fațada obeliscului se află un înscris comemorativ. Nodul de cale ferată "Războieni" se găsește în perimetrul localității învecinate Lunca Mureșului. Gară s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca"), după numele maghiar al satului Lunca Mureșului (Székelykocsárd). De aici se poate circula în două sensuri
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
la est și nord-est, comuna Șona; - sud-est, comuna Valea Lungă; - la sud-vest, municipiul Blaj. Principalele căi de comunicație sunt constituie din Drumul Județean 107, și calea ferată, ambele făcând legătura cu municipiul Blaj și municipiul Târnăveni. Blaj-ul este un important nod de cale ferată și asigură accesul la Drumul Național 14 B, care face legătura între orașele Teiuș și Copșa Mică. Relieful caracteristic este dominat de unitățile geomorfologice sculptate de principalul curs de apă, Târnava Mică, și care fac parte din
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
ateismul, sunt prezente cu procente mult mai mici. Sursa: Roșia Montană este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud. Aflându-se aproape de nodul rutier dintre DN74 și DN75, accesul se face cu ușurință din toate direcțiile: Din Alba Iulia pe DN74 pe ruta Alba Iulia - Zlatna - Abrud - Roșia Montană. Din Cluj pe DN75 pe ruta Cluj - Turda - Baia de Arieș - Câmpeni - Roșia Montană
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Sectio 154), localitatea apare sub numele de „Diodváralya”. Localitatea Stremț este situată în partea de nord-est a județului, pe cursul inferior al văii Geoagiului, la 4 km distanță de orașul Teiuș. Localitatea se învecinează: la est cu orașul Teiuș, important nod de cale ferată; la nord cu localitățile Gârbova de Jos aparținătoare orașului Aiud și Gârbovița; la nord-vest cu satul Geomal aparținând comunei Stremț; la vest cu satul Geoagiu de Sus situat la în amonte pe valea Geoagiului; la sud-vest cu
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
este învelită de trei teci: teaca de mielină (izolator electric), teaca Schwann (cu rol de protecție și trofic) și teaca Henle sau Key-Retzius (cu rol în permeabilitate și rezistență). Teaca de mielină este întreruptă la intervale de 80-600 μ de noduri Ranvier. "După numărul de prelungiri:" "După funcționare:" Excitabilitatea este proprietatea de a intra în activitate sub acțiunea unui stimul. Membrana joacă un rol esențial prin canalele sale ionice care se deschid sau se închid în funcție de modificările de energie din preajma membranei
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
Maramureș, Transilvania, România. Satul este situat la sud de granița cu Ucraina. În partea de nord-vest a satului Valea Vișeului, râul Vișeu se varsă în Tisa. În sat există o biserică ortodoxă și una catolică. Valea Vișeului este un important nod feroviar în județul Maramureș, satul având legături directe cu unele dintre principalele orașe din România, cum ar fi București, Timișoara, Cluj sau Mangalia (doar vara). În trecut, exista și un tren care lega satul de localitatea ucraineană Rakhiv, însă, de
Valea Vișeului, Maramureș () [Corola-website/Science/301597_a_302926]