10,880 matches
-
o mînă sprijinită pe troiță halta Vidrasău, petele alb-gălbui clipa din două vite marcate pe ureche, cireada, fîntîna cu cumpănă, halta Chirileu bătaia verde crud, vară ploioasă, viaduct, stația de betoane incintă betonată, ordinea de la Sînpaul, peticele de cîmp din nuanțe, paloarea ierbii pe țepușe de miriște, dacă numărul a tins la infinit rămîne cu putință numai iluzia așezărilor în adevăr, aici cu priveliște de țară de-nceput Andrei Ciurunga, Ajută-i, Doamne, îndîrjirii sfinte /să se prefacă-n plopii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în hățișuri verzi, ațe de dovleci înfloriți în inimi portocalii se reped din porumb, cînd e vorba să ne mai încrucișăm privirile pălăria, dintr-un bobîrnac, sare pe sprînceană, halta Dănila, în lumina zilei crești moartea, albastrul cerului dus pe nuanță ochi de mort, Milișăuți în șes, dar tipul răsfirat, urmează pe comunicațiile importante, pajiști între ele, barieră la șosea, masa cu trei verze în treflă, comerț la domiciliu, Țibeni cartofii nu putrezesc de la ploaie, ci de la boala lor, timpul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
calea ferată cazarmament pe roți, cercevelele cu perete vechiul vagon-dormitor, deschizi fereastra în dorul satului, stea ștearsă, prin urmare mai sigură, ziua după deal și lumina îi crește pe restul senin de indigo, vernil urma de rubin în involuția straturilor, nuanța atîrnă de strălucire și mlădierile ei au făcut-o zdrențe, nu este probabil să mai percepem culorile, n-am avut discernămînt cromatic, am spart sticla luminii, a încăput facere de lumină, ora 20,35 Pașcani, lumina plafonierei înșelătoare în geam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dezastrul om, biserica albă burdușită de proporții, plan bizantin și plan moldovenesc, persistă corpurile de brazi, fata în gașcă de băieți a încercat cu piatra la tren, Dofteana de Bacău sonde, arbuști îmbrăcămintea pe coaste, direcția povești în înverzirea lor, nuanțe verzui de înverzit copacii la sălcii, la pruni crenguțele negre, restricție de viteză în complicații pod-viaduct-tunel, grinzi bătrîne Trotușul pînă la biserici vechi de Tîrgu Ocna, trup de tîrg moldovenesc, cocoșate rămîn în 300, în 500 de ani, biserica din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Domnul, Bicsadu Oltului jalea organul nostru pentru frumos, doina, cît ar despuia-o de folclor, de-oi adormi curînd / La marginea mării cu apa curgînd pe el, cleanțul julește în plasmă arboricolă, cuibul de pe vîrf, cinci trepte de creste de nuanțe, desenele căderii nămeți pe piatră, noi sîntem munții cu orografia continuă, odihna este a trecerii, moartea căderii, scriitorul cabotinul tehnicilor Tușnad în scris, frumoase cu observația că nu încape numele, largul de depresiune dungi pe spatele facerii ei, halta Vrabia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mi-o spus! suprasegmental accent cîntat în cheia Ardeal Cerurile Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după ieșirea din rai s-au împărțit în om și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul, mărunțica puloverul pe gît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
reînnoire profită de contractele restabilite cu Orientul și cu lumea geacă, prilejuite de cruciade și de marile călătorii de afaceri, ca și de progresul instrumentelor de exprimare. Latina, limbă universală, vorbită, citită și scrisă de clerici, capabilă să redea toate nuanțele gîndului, își regăsește puritatea atunci cînd, foarte departe deja de dialectele populare, nu mai poate fi contaminată de acestea. Ea beneficiază în plus și de înnoirea studiilor clasice episcopale. Ovidiu, Vergiliu, Lucian, Horațiu, Cicero și Seneca sînt studiați aici și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
decît emoțională, apoi cu o grijă pentru emoțional, pentru exprimarea realității, respectînd regulile care dau operei de artă caracterul său clasic: decență în exprimarea sentimentelor, eleganță și claritate a trăsăturii, armonie a compoziției etc. Între 1260-1280, această tendință triumfă, cu nuanțe de la o țară la alta, în fațadele și interioarele marilor catedrale din Franța de Nord, din Rhenania, Anglia, Spania și Italia centrală: lui Hristos-rege din timpanele romane îi urmează Hristos al durerii, surprins în momentul crucificării, în timp ce o parte tot
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cei care vor încerca să-ți spună cum să-ți trăiești viața, însă puțini o vor face pentru că țin cu adevărat la tine, majoritatea o vor face cu scopul de a-și demonstra “verticalitatea” în comparație cu tine. Deci, atenție la aceste nuanțe ale situației! CREZUL MEU ÎN ACEASTĂ CARTE Într-un ungher al sufletului meu păstrez o pâlpâire de speranță, că voi reuși prin această carte să transmit o parte din mine, o parte din constatările și idealurile mele de viață.Am
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
doare rău... Nu te aude nimeni Începi să plângi... Gata, s-a dus of-ul. Acum simți că ai învins. Știi că poți mai mult Obții foarte puțin Stăruie în dorințe Și o să obții “mai mult”. (Dacă faci diferența de nuanță din “tabloul” acestei poezii, poți spune că știi deja “arta înțelepciunii”) Ceea ce este sigur este că nu ești pe aceeași lungime de undă cu mine raportat la ceea ce am scris. Este posibil să fii în urma mea, iar cartea mea o să
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
parte din tine. Și cum ești unică prin existența ta, se va găsi cineva care să te iubească cu tot ce însemni ca persoană. Defectele pe care credem uneori că le avem, persoana care ne iubește le poate da o nuanță “roz”. Atâta timp cât tu îi vei demonstra bărbatului respectiv că ești încrezătoare în tine, acesta va lupta pentru “trofeu”. Atunci când simțim că suntem copleșite de probleme, să ne impunem să vedem partea plină a paharului. Să învațăm din eșec. Să ne
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
de ii) asimilarea slavilor în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
De la eroism belic triumfalist la post-eroism critic. O primă dislocare discursivă de importanță centrală reperabilă în memoria publică transmisă prin intermediul literaturii didactice este dată de deplasarea accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Culmea, comunismul gândea capitalist. Statul investise în ei și statul își dorea banii înapoi dacă ei migrau. D. T.: Lucrurile acestea le discutam cu Moțiu, cu Mohora, cu Ani Matei într-un backstage unde Moțiu superviza toate speech-urile la nuanță, la virgulă. S. B.: Deci Moțiu era acela care dădea croiul final al discursurilor. D. T.: Da. Era prieten cu Nicu. D. T.: Revenind la CCTS, tovarășa Ciurdea, care era prim-secretar la municipiu, a introdus în discursul public conceptul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de la Dialog, dar nu a mers pe linia dură, chiar dacă v-a lăsat în final să rezolvați singur problema. Dar putea să spună: "Mi-a spus Securitatea asta, gata! Pleci și tu odată cu revistele tale și gata!". D.T.: Da. Câteva nuanțe. Mi-au fost făcute recomandări din mai multe zone, de la activiști la securiști, că plasarea pe orbite apropiate lui Nicu nu-i bună. Să stau cât mai departe. Asta a fost în mintea mea și Mohora avea același principiu. S.B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ținea discursuri pe linie. D. T.: La noi, la studenți, de câte ori venea, speech-urile i le făcea Moțiu. S. B.: Toată lumea îl invocă pe Stelian Moțiu. D. T.: Da, a fost creierul Vieții studențești, foarte bun la speech-uri, la nuanțe. Lângă el erau oameni pe care acum îi găsim prin politică și prin alte instituții, ce fac și desfac în media românească. Era nucleul de oameni care scriau cuvinte, știu pentru că am stat cu ei noaptea la șprițuri până dimineață
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de întrebare, gândirea (conștiința) însăși. De unde, așadar, puterea "transcendentală" față de ceva ce devine, tocmai prin intervenția acestei puteri, "obiect"? Și în funcție de această problemă se structurează fel de fel de întrebări care dau seamă de anumite intenții de tematizare filosofică. Dar nuanța ontologică a acestei probleme pare a fi fermă de la bun început, fiindcă este vizat, fără rezerve, tocmai faptul de a fi al "obiectului" și, desigur, al "subiectului", acesta din urmă constituindu-l pe cel dintâi. Din astfel de tematizări decurg
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gând), ținând de posibilitățile de a fi ale ființării umane. Totuși, se adaugă "termenilor" enumerați care susțin această prefacere a logos-ului și următorii: judicativ, funcție logică și poziție logică (de subiect și de predicat), analitică, dialectică, în felul acesta, nuanța psihologică proprie termenilor din lista de mai sus pierzând din putere în avantajul nuanței propriu-zis logice (despre care nu știm încă prea multe, în momentul de față al demersului). Termenii de față, fiind "lucrurile însele" ale dictaturii judicativului, formează câmpul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
enumerați care susțin această prefacere a logos-ului și următorii: judicativ, funcție logică și poziție logică (de subiect și de predicat), analitică, dialectică, în felul acesta, nuanța psihologică proprie termenilor din lista de mai sus pierzând din putere în avantajul nuanței propriu-zis logice (despre care nu știm încă prea multe, în momentul de față al demersului). Termenii de față, fiind "lucrurile însele" ale dictaturii judicativului, formează câmpul de cercetare al lucrării. Potrivit reglementărilor dictaturii judicativului, doar judecata este semnificativă întru adevăr
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o funcție determinată în actul cunoașterii; și nu se poate decide cu toată certitudinea, dacă nu cumva Kant a acceptat ca fiind necesară această ipostază a noumen-ului tocmai pentru a scăpa de sensurile posibile ale unui soi de solipsism (de nuanță empiristă), observat de unii exegeți chiar și după publicarea celei de-a doua ediții a Criticii rațiunii pure (1787); și e drept că sensibilitatea, așa cum o înțelege Kant, poate fi luată ca sursă a unui "văl al aparenței", care separă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
etc., ci de probleme, interogații, chestionări. Filosofia însăși, prin analitică și dialectică, și-a însușit acest principiu, l-a înlăuntrizat, prezentându-se pe sine ca un domeniu mai degrabă aporetic decât apofantic, mai degrabă "nedumerit" decât propriu-zis hotărât enunțiativ. Așadar, nuanța aporetică a filosofiei a oricărui tip de discurs, în fapt este condiționată de însuși punctul de pornire al întregului sistem de norme ale dictaturii judicativului. Prin reducția judicativă aplicată dictaturii judicativului trebuie "readuse" toate aceste elemente la faptul lor originar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rosti ceva. E drept, judecata rostește, dar acest fapt nu este încă suficient de clar; deocamdată putem spune doar că judecata rostește numai dacă funcțiunile S și P rostesc; de aici, o anumită inversiune a pozițiilor fenomenologice, judecata căpătând o nuanță obiectuală, S și P căpătând-o pe cea operațională. Un asemenea fapt este însă cu totul firesc, fiindcă judecata nu poate constitui nimic decât prin "interpretarea" pozițiilor sale formale, iar pe de alta, acestea (S și P) nu pot fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a constituirii subiectului? Timpul judicativ este obiectiv, dar nu în sensul preeminenței "obiectului" în constituirea "lumii", ci după regulile judecății, care prestabilesc orice constituire, de orice nivel sau tip, inclusiv pe aceea a "lumii". În plus, timpul judicativ își sporește nuanța obiectivă prin susținerea sa de către conștiința filosofică, istorică în esența sa. Judecata care, obiectual, este timp își întemeiază obiectivitatea (se-nțelege, și obiectivitatea timpului) pe valabilitatea generală a unor scheme ale gândirii, în fapt, veritabile trasee noetice acreditate judicativ. Tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exista putința retimporizării lor. Desigur, pe acest temei, ea poate conlucra cu alte forme ale discursului în sensul constituirii altor identități în spațiul public, pe fundamente culturale. Tăcerea, afirmam, nu este compatibilă cu discursul de tip ideologic, fie acesta de nuanță culturală, sau cultural-postmodernă etc. Dacă s-ar produce accidental un acord între ideologie și tăcere, atunci ideologia ar deveni act de reflexivitate, obiectul ei ar fi însăși identitatea de sens ontologic (a gândirii cu ființa, mai bine spus, a ființei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]