8,290 matches
-
ce-și adeverește evlavia (credința) prin modurile purtărilor sale. În sfârșit, cel ce în așteptarea judecății face din înfrânare zid ce oprește intrarea patimilor la suflet, s-a făcut o altă candelă, curățind cu sârguință, prin frica de Dumnezeu, petele patimilor întipărite pe el și făcându-și viața stăvezie și luminoasă prin ștergerea întinăciunilor contrare firii (16). Deci curățirea celor vrednici de curăția adusă de virtuți o face Duhul Sfânt prin temere, evlavie și cunoștință; iar iluminarea care hărăzește cunoștința lucrurilor
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Providența, care stă ca un măslin la dreapta lămpii, o percepem numai prin credință în modul negrăit al unirii ipostatice a Cuvântului cu trupul însuflețit în chip rațional; iar Judecata, care stă la stânga, o înțelegem în chip negrăit din taina patimilor de viață făcătoare suportate de Dumnezeu cel întrupat pentru noi(35).560 Căci întâi El a primit întruparea cu voia pentru bunătatea Sa, ca Cel ce este prin fire Mântuitorul tuturor; iar pe urmă a răbdat patimile de bunăvoie ca
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
negrăit din taina patimilor de viață făcătoare suportate de Dumnezeu cel întrupat pentru noi(35).560 Căci întâi El a primit întruparea cu voia pentru bunătatea Sa, ca Cel ce este prin fire Mântuitorul tuturor; iar pe urmă a răbdat patimile de bunăvoie ca Răscumpărător (36). Căci nu s-a făcut Dumnezeu om de mai înainte ca să pătimească, ci ca să-l mântuiască pe om prin patimi, întrucât acesta se făcuse robul lor prin călcarea poruncii dumnezeiești, după ce la început fusese nepătimitor
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
bunătatea Sa, ca Cel ce este prin fire Mântuitorul tuturor; iar pe urmă a răbdat patimile de bunăvoie ca Răscumpărător (36). Căci nu s-a făcut Dumnezeu om de mai înainte ca să pătimească, ci ca să-l mântuiască pe om prin patimi, întrucât acesta se făcuse robul lor prin călcarea poruncii dumnezeiești, după ce la început fusese nepătimitor. Așadar la dreapta se află taina întrupării Cuvântului, cea conformă Providenței. Ea înfăptuiește prin har îndumnezeirea mai presus de fire a celor ce se mântuiesc
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Cuvântului, cea conformă Providenței. Ea înfăptuiește prin har îndumnezeirea mai presus de fire a celor ce se mântuiesc, îndumnezeire hotărâtă mai înainte de veacuri, la care nu se va putea ridica după fire nici o rațiune a făpturilor. Iar la stânga stă taina patimii de viață făcătoare a lui Dumnezeu, care a voit să pătimească după trup. Ea este conformă Judecății și pricinuiește pe de o parte desființarea desăvârșită a tuturor însușirilor și mișcărilor, care au pătruns în fire împotriva firii prin neascultare, și
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
înfăptuiește pe de alta restaurarea deplină a tuturor însușirilor și mișcărilor conforme cu firea de la început (37). În urma acestei restaurări nu se va mai afla în făpturi nici o rațiune știrbită și falsificată. Acestea, adică Providența și Judecata, sau întruparea și patima, pe de o parte pentru neclintirea, curăția și incoruptibilitatea virtuții și a statorniciei bărbătești cu fapta, iar pe de alta pentru strălucirea și transparența contemplației și a cunoașterii tainice, au fost asemănate de Prooroc cu doi munți de aramă, dintre
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
poate cele patru care reprezintă forța celor patru virtuți generale, egale la număr cu sfintele Evanghelii (40). Căci și ea a străbătut, ca pe un pământ, toată inima credincioșilor și a oblojit rana cea de ocară, pricinuită în ea de patimi, făcând să se odihnească, prin împlinirea poruncilor, Duhul lui Dumnezeu în pământul de la miazănoapte, adică în trup, întrucât a scos la arătare, prin faptele dreptății, legea duhului. Sau poate prin cei doi măslini mai putem înțelege contemplația și activitatea (41
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
prin faptele dreptății, legea duhului. Sau poate prin cei doi măslini mai putem înțelege contemplația și activitatea (41). Dintre acestea contemplația e pusă în valoare de Providența manifestată prin întrupare, iar activitatea e pusă în lucrare de Judecata manifestată prin patimă.562 Cea dintâi, privind sufletul, se află la dreapta Cuvântului; cea de a doua, privind trupul, se găsește la stânga.563 Cea dintâi cheamă mintea spre înrudirea cu Dumnezeu, cea de a doua sfințește simțirea (lucrarea simțurilor) cu duhul și
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
sufletul, se află la dreapta Cuvântului; cea de a doua, privind trupul, se găsește la stânga.563 Cea dintâi cheamă mintea spre înrudirea cu Dumnezeu, cea de a doua sfințește simțirea (lucrarea simțurilor) cu duhul și șterge din ea pecețile patimilor (42). Sau iarăși prin cei doi măslini trebuie să înțelegem credința și buna conștiință (43). La mijlocul acestora stă Cuvântul, căruia prin credință îi aduc credincioșii închinare dreaptă, iar prin conștiința cea bună îi slujesc cu evlavie, silindu-se să-și
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
de al doilea război mondial. Biserica romano-catolică a acceptat cu greu la început trandafirul printre simbolurile creștine, din cauza folosirii lui în cadrul ritualurilor precreștine, mai ales la celebrarea zeilor dragostei. Datorită spinilor săi, trandafirul a devenit cu timpul un simbol al patimilor lui Isus, respectiv trandafirul roșu semnifică martiriul. Biserica romano-catolică din Turda ascunde și ea acest simbol. Pe cămașa lui Isus de pe statuia din partea dreaptă a bisericii, sculptorul a creat o cruce abia vizibilă ochiului liber. În centrul crucii a așezat
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
euharistice. În naos, pe poalele bolții, sunt înfățișate scene din „Geneză” (Ispita șarpelui și Alungarea din rai, Cain îl ucide pe Abel), cărora li se adaugă Lapidarea sfântului Ștefan. Pe primele două registre ale pereților naosului sunt povestite detaliat episoadele Patimilor desfășurate de la nord la sud, iar în vest sunt reprezentate scenele Spălarea picioarelor și Cina cea de taină, alături de Învierea lui Lazăr. Pe timpanul peretelui vestic apare o temă rară: Fecioara Maria, cu mâinile întinse protector asupra părinților ei, Ioachim
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
în registrul superior apare Sfânta Treime, căreia i se alătură și Maica Domnului, iar de o parte și de alta se înșiruie cei doisprezece apostoli. Judecata de apoi îl înfățișează în centrul compoziției pe Isus în mandorlă, îmbrăcat în veșmintele patimilor, încadrat de Maica Domnului și Ioan Botezătorul, în Deisis; de o parte și de alta a acestora se află îngeri și apostoli, plutind pe nori; mai jos apar Adam și Eva îngenuncheați, iar în dreapta lor are loc Psychostasia; din stânga începe
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției postbizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
mitră și cârjă episcopală. Alte imagini simbolizează euharistia (Iisus Viță-de-vie și Vizunea sfântului Petru din Alexandria) sau împărtășania (Împărtășirea sfântului Onofrie). Pictura naosului se caracterizează prin reprezentarea în paralel a „Genezei”, în 20 de episoade extrem de detaliate și a ciclului „Patimilor”, în 18 episoade. Din pictura pronaosului se păstrează doar pe peretele sudic un mic fragment, reprezentând Cetele drepților, care făceau parte din ansamblul Judecății de apoi. Tâmpla bisericii din Bârsana prezintă un program iconografic aparte. De jos în sus, în
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
în picioare porțile și lacăele sfărâmate și trăgând cu mâna dreaptă pe Adam. Eva, loan Botezătorul, urmați de proroci, sunt la stânga lui Hristos, iar la dreapta se află David și alți împărați cu coroane. Marile sărbători sunt separate de ciclul Patimilor, care se desfășoară cronologic de la sud la vest și nord cu scenele: Cina din casa lui Simon, Spălarea picioarelor, Cina cea de taină, Rugăciunea din grădina Ghetsimani, Prinderea lui Hristos și Drumul crucii. Din ciclul marilor sărbători, în care accentul
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
Arnota, pe peretele de sud, la dreapta altarului, cu Deisis sub formă imperială, dar nu mai conține pe ctitori, care sunt pictați in pronaos. După studii recente asupra semnificației programelor iconografice, reprezentarea Coborârii la iad și a Deisisului lângă scenele Patimilor revela caracterul funerar al monumentului respectiv. Acest înteles era evident atunci când ctitorii erau reprezentați și îngropați în încăperea respectivă. Dar cu timpul s-au produs mutații cu privire la acest aranjament al compunerii programelor iconografice, în sensul câ ideea funerară nu era
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
romantice, fapt demonstrat în lucrarea monografică cu titlul "Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian". [[Mircea Zaciu]] a caracterizat discursul epistolar din "Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian", publicată de C. împreună cu [[Iosif Pervain]], drept un câmp de manifestare a “marilor patimi romantice”, precursoare de expresie literară. A reeditat sau editat postum lucrările unor scriitori ardeleni de la mijlocul secolului al XIX-lea: [[Ioan Rusu]], Vasilie Pop, Constantin Alpini, [[Timotei Cipariu]] sau [[Nicolae Pauleti]]. Cel din urmă a făcut obiectul unei ediții masive
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
factor determinant al evoluției psihologice a eroului. Potrivit aceleiași optici, Alexandru Philippide îl consideră pe Apostol Bologa un personaj tipic pentru Rebreanu („Eroii lui nu sufăr de nicio boală a personalității, sunt oameni bine definiți, conduși de instincte sau de patimi bine conturate”), căruia războiul îi declanșează în suflet „furtuna șovăielilor și a întrebărilor chinuitoare”. Tema principală a romanului este preluată din nuvela „Catastrofa”; criticul George Călinescu considera că nuvelistica lui Rebreanu conține „liniile operei mature” întrucât „nuvelele sunt niște detalii
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
folosit anterior în nuvelele lui I.L. Caragiale. Criticul Petru Comarnescu remarca substanța densă și uneori brutală și sălbatică a literaturii lui Liviu Rebreanu, precum și atmosfera sa realistă realizată prin urmărirea vieții cu un obiectivism rece și prin adâncirea instinctelor și patimilor. Realismul lui Rebreanu nu este însă unul descriptivist, ci conține infiltrații simbolice ce proiectează acțiunea dincolo de planul vieții cotidiene. Rigoarea stilistică nu exclude existența rară a unor fraze patetice, integrate însă în cadrul observațiilor directe, care le conferă un grad de
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
final, deputaților le-a parvenit o scrisoare din partea PF Teoctist, în care acesta exprima "mâhnirea și îngrijorarea" pe care o produce Bisericii Ortodoxe Române intenția de abrogare a articolului 200 privitor la "practicile contra firii". "Biserica respinge iubirea necurată, tirania patimilor egoiste și fără rod de viață", se spune în scrisoare, în care Teoctist îi roagă pe deputați să "reflecteze" asupra deciziei de abrogare a articolului 200. Abrogarea articolului 200 a fost un pas important pentru drepturile persoanelor LGBT din România
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
convingă pe gardianul său că e nevinovată. Mai mult, descoperind în el un fanatic protestant, îi înșiră tot felul de minciuni menite pentru a-l ațâța împotriva celui pe care protestanții oricum nu-l iubeau: ducele de Buckingham. Orbit de patimă, Felton se transformă din cerberul lui Milady în unealta ei și-l asasinează pe duce. Întoarsă în Franța, are ordin să aștepte poruncile cardinalului în mănăstirea Carmelitelor. Tot aici e ascunsă și doamna Bonacieux, și Milady își pregătește o cruntă
Cei trei mușchetari () [Corola-website/Science/302152_a_303481]
-
fie fericite prin această cunoaștere (trăire). Dumnezeu fiind perfect și suficient Sieși, a creat lumea fără nici un interes propriu, din altruism sau dragoste. O problemă fundamentală a iubirii este libertatea. Iubirea fără libertate nu există. În asemenea situație ea devine patimă, poftă de a poseda sau reflex automat, dar nu iubire. Ca urmare, Dumnezeu a înzestrat ființele raționale, îngerii și oamenii cu liber-arbitru. Acesta permite persoanei să aleagă liber între feluritele opțiuni posibile (în limitele capacității sale de a detecta asemenea
Proniere () [Corola-website/Science/302512_a_303841]
-
au găsit acolo via legătură cu Dumnezeu, ci și liderul grupului Nirvana, după sinuciderea prietenului sau, un inginer de sistem devenit milionar și alții asemenea. Aceștia, lăsând toate ale lumii, s-au retras în liniștea muntelui, spre a lupta cu patimile și păcatul și a se uni cu Dumnezeu. Călăuza și lumina acestei mănăstiri a fost, dintre cei vii, Serafim Roșe. Lucrarea să a răsunat nu doar în SUA, ci și în Europa, din Marea Brianie în România și Grecia, ba
Seraphim Rose () [Corola-website/Science/302541_a_303870]
-
ambiționează să caligrafieze o sem- nificație exactă a picturii sale acum, ca și atunci, va trebui să o facă rămînînd, neîndoios, în perimetrul acestor trăsături generoase". C.R. Constantinescu, 1980 „În anul 1968, pictorul Val Gheorghiu trăiește, cu ecoul plin de patimă al faptului parcă dintotdeauna așteptat, o anume particularitate a frescelor din nordul Moldovei. Cele mai emoționante descoperiri se petrec acolo, unde a inventariat totul, cu gravitate si competență. Dovadă că gravitatea și competența sînt una și alta simțirea, alta trezirea
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
omul cunoscându-și propriile limite. Sufletul, atras fiind de Dumnezeu, este într-o continuă și fără oprire mișcare ascendentă pe scara virtuților către treptele superioare ale plenitudinii harului, până la îndumnezeire. Acest urcuș este elanul către Dumnezeu ce presupune eliberarea de patimi și o creștere spirituală spre „măsura vârstei deplinătății lui Hristos”. Este vorba de doctrina epectazei (întindere, urcuș, alungire) ce este una dintre contribuțiile majore ale Sfântului Grigorie de Nyssa la istoria gândirii, împreună cu un accent diferit asupra dimensiunilor sociale ale
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]