KorAP: Find »[drukola/base=protest & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...315 316 317 ...525 >

13,121 matches

Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414

pe listele unor partide politice. Tabelul 2.12 Dimensiunile participării politice Factori și saturații Comunalități 1 2 3 Dar dacă s-ar întâmpla un eveniment care să vă afecteze interesele, dvs. ați participa sau nu la vreuna următoarele acțiuni de protest?... semnarea unei petiții, reclamații 0,844 0,002 -0,134 0,731 Participarea la demonstrații / greve legale 0,857 0,004 -0,112 0,747 Participarea la demonstrații / greve ilegale 0,915 -0,01 0,002 0,837 Ocuparea unor

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
subiectiv sunt cei mai activi din punct de vedere politic. Ei declară mai frecvent a fi participat la acțiuni politice după 1989 (r = 0,197, p < 0,001, N = 2195), de genul întâlnirilor politice, contactarea unui politician sau alt oficial, proteste, marșuri sau demonstrații, semnarea unei petiții politice sau participarea la mitinguri electorale. Această competență politică subiectivă se leagă și de educație (r = 0,064, p < 0,05, N = 1636), este adevărat, dar ea este legată în principal de supunerea la

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
contextul societății românești. După intrarea maselor în sistemul politic, prin sufragiul universal, participarea s-a transformat treptat. Barnes și Kaase (1979) au descoperit în anii '70 o distincție a tipurilor participării politice, distingând două registre: participarea convențională și cea de protest. Participarea politică este dictată de condițiile culturale ale societății, dar și de modelele de socializare, presiuni sociale și economice, folosirea sau amenințarea cu folosirea forței. Astfel, participarea este istoric condiționată de ierarhii și de relații verticale, birocrație, respect de tip

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
în rețele orizontale de asociații voluntare le profesionalizează și le birocratizează adesea pe cele din urmă. Activitatea de lobby și implicarea în politici publice schimbă înțelesul participării: asociațiile tind să reducă activitatea filialelor, iar apartenența se rezumă la plata cotizației. Protestul a început să fie studiat amintește Samuel Barnes (2004) tocmai în probabil cea mai liniștită societate vest-europeană de după cel de-al Doilea Război mondial. Interesul cercetătorilor americani era să determine cauzele schimbării în comportamentul publicului, în situația în care noile

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și respectarea drepturilor celor de culoare erau total diferite de cele specifice anilor '50. Înaintea acestor noi mișcări sociale, Statele Unite nu fuseseră confruntate decât cu foarte izolate violențe legate de relațiile de muncă din industrie. Descoperirea autorilor este că fenomenul protestului politic nu era specific american, ci specific democrațiilor industrializate occidentale. Pe de altă parte, țările și-au păstrat specificul și o fracțiune mai mare din varianța diverselor dimensiuni ale comportamentului politic sunt explicate de locul în care acesta are loc

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
nu sunt mai reduse astăzi, dar ele nu se mai traduc în participarea la organizațiile politice tradiționale de odinioară. Cetățenii de azi, mai cu seamă tinerii, preferă să participe în rețele non-ierarhice și informale, tendință exemplificată de semnarea petițiilor e-mail, protestele spontane sau rețelele de advocacy. Nu sunt însă date suficiente pentru a da seama de tranziția de la un stil de participare la altul. Cum remarcă Hooghe și Stolle, noile forme de participare se deosebesc de precedentele prin câteva caracteristici: abandonarea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
mai des implicați în noile forme de participare. Comparația 1974 2002 ne arată că grupele intermediare de vârstă sunt astăzi cele mai angajate politic. Dacă în anii '70 generațiile tinere erau cele care experimentau noile tipuri de participare (boicotul și protestul), doar protestul a rămas activitatea tinerilor, alte activități precum consumerismul politic sau semnarea de petiții devenind activitatea predilectă a celor de vârstă medie. O explicație poate fi îmbătrânirea celor care protestau în anii '70, dar s-ar putea și ca

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
implicați în noile forme de participare. Comparația 1974 2002 ne arată că grupele intermediare de vârstă sunt astăzi cele mai angajate politic. Dacă în anii '70 generațiile tinere erau cele care experimentau noile tipuri de participare (boicotul și protestul), doar protestul a rămas activitatea tinerilor, alte activități precum consumerismul politic sau semnarea de petiții devenind activitatea predilectă a celor de vârstă medie. O explicație poate fi îmbătrânirea celor care protestau în anii '70, dar s-ar putea și ca tinerele generații

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
World Values Surveys și comparând rezultatele cu cele ale Political Action Survey (Barnes și Kaase, 1979) autoarea remarcă persistența diferențierii tipurilor de activități politice de-a lungul timpului. La mijlocul anilor '90, analiza factorială arată o diferență clară între activismul de protest (demonstrații legale, boicoturi, greve neoficiale, petiții, ocuparea de clădiri sau fabrici), activismul civic (apartenența la asociații voluntare, la partide și sindicate) și vot. Ultimul este o dimensiune distinctă, în concordanță cu caracterul său de acțiune politică atipică din punct de

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
la asociații voluntare, la partide și sindicate) și vot. Ultimul este o dimensiune distinctă, în concordanță cu caracterul său de acțiune politică atipică din punct de vedere al costurilor și beneficiilor reduse, spre deosebire de celelalte acțiuni politice. În ierarhizarea acțiunilor de protest, semnarea unei petiții este cea mai frecventă, participarea la demonstrații și boicotul. Dintre cele convenționale, discuțiile politice, votul și activismul civic caracterizează două treimi din public. Dar activitățile de protest menționate, deși mai reduse ca pondere decât cele convenționale enumerate

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
beneficiilor reduse, spre deosebire de celelalte acțiuni politice. În ierarhizarea acțiunilor de protest, semnarea unei petiții este cea mai frecventă, participarea la demonstrații și boicotul. Dintre cele convenționale, discuțiile politice, votul și activismul civic caracterizează două treimi din public. Dar activitățile de protest menționate, deși mai reduse ca pondere decât cele convenționale enumerate mai sus, sunt totuși mai frecvente decât apartenența la un partid politic. Surprinzător, aceste acțiuni nu sunt foarte diferite ca pondere atunci când comparăm sistemele politice, vechile democrații, noile democrații și

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
sistemele politice, vechile democrații, noile democrații și semi-democrațiile, dacă ar fi să ne gândim la posibilitățile de expresie politică și asociere în aceste sisteme politice diferite. În ciuda îndoielilor exprimate de unii cercetători precum Putnam (1995a), care consideră vizibilitatea crescândă a protestului politic mai ales ca efect al mediatizării lui excesive și mai puțin ca fenomen real de masă, datele sondajelor la nivel mondial confirmă o creștere a frecvenței protestului politic. Comparația activităților de protest între anii '70 și '90 în aceleași

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
exprimate de unii cercetători precum Putnam (1995a), care consideră vizibilitatea crescândă a protestului politic mai ales ca efect al mediatizării lui excesive și mai puțin ca fenomen real de masă, datele sondajelor la nivel mondial confirmă o creștere a frecvenței protestului politic. Comparația activităților de protest între anii '70 și '90 în aceleași țări în care Barnes și Kaase au realizat Political Action Survey arată creșteri masive. Lărgirea comparației demonstrează că această creștere nu se limitează la societățile post-industriale avansate și

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Putnam (1995a), care consideră vizibilitatea crescândă a protestului politic mai ales ca efect al mediatizării lui excesive și mai puțin ca fenomen real de masă, datele sondajelor la nivel mondial confirmă o creștere a frecvenței protestului politic. Comparația activităților de protest între anii '70 și '90 în aceleași țări în care Barnes și Kaase au realizat Political Action Survey arată creșteri masive. Lărgirea comparației demonstrează că această creștere nu se limitează la societățile post-industriale avansate și la democrațiile consolidate. Dacă cineva

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și '90 în aceleași țări în care Barnes și Kaase au realizat Political Action Survey arată creșteri masive. Lărgirea comparației demonstrează că această creștere nu se limitează la societățile post-industriale avansate și la democrațiile consolidate. Dacă cineva se aștepta ca protestul să fie mai frecvent în societățile care nu oferă multe alte șanse de participare democratică, el este totuși mai prezent în societățile post-industriale occidentale. În ciuda tendințelor mass-media de a supraevalua protestul, acesta este în creștere atât în democrații consolidate, cât

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și la democrațiile consolidate. Dacă cineva se aștepta ca protestul să fie mai frecvent în societățile care nu oferă multe alte șanse de participare democratică, el este totuși mai prezent în societățile post-industriale occidentale. În ciuda tendințelor mass-media de a supraevalua protestul, acesta este în creștere atât în democrații consolidate, cât și în țări în curs de dezvoltare și democratizare, precum Mexic, Coreea de Sud sau Africa de Sud. Dar cine participă la protest? Unii sugerează că modelul activismului din anii '70 în care cei mai

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
mai prezent în societățile post-industriale occidentale. În ciuda tendințelor mass-media de a supraevalua protestul, acesta este în creștere atât în democrații consolidate, cât și în țări în curs de dezvoltare și democratizare, precum Mexic, Coreea de Sud sau Africa de Sud. Dar cine participă la protest? Unii sugerează că modelul activismului din anii '70 în care cei mai activi erau cei educați, bărbații, tinerii și necredincioșii nu mai este de actualitate. Activismul, odată marginal, a devenit central. Analiza datelor World Values Survey din 1995-1997 (Norris, 2002

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
educația și clasa. Atunci când relațiile sunt controlate cu nivelul de dezvoltare umană și democratică, cu structura socială și atitudinile culturale, se observă o distincție netă: în primul rând, activismul ecologist este asociat negativ cu participarea la vot și pozitiv cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
le-am trecut în revistă întregesc imaginea activismului politic la sfârșitul anilor '90. În decursul ultimelor două decenii multe lucruri s-au schimbat în activismul politic, în organizațiile, tipurile de acțiuni și țintele politice urmărite. În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de forme mai convenționale precum votul sau activismul civic. Multe forme de protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile au devenit tot mai populare în multe țări. Politica de protest este răspândită mai curând în

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
lucruri s-au schimbat în activismul politic, în organizațiile, tipurile de acțiuni și țintele politice urmărite. În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de forme mai convenționale precum votul sau activismul civic. Multe forme de protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile au devenit tot mai populare în multe țări. Politica de protest este răspândită mai curând în rândurile persoanelor educate și cu ocupații manageriale și profesionale din societățile post-industriale, dar ea nu mai este strict apanajul

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de forme mai convenționale precum votul sau activismul civic. Multe forme de protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile au devenit tot mai populare în multe țări. Politica de protest este răspândită mai curând în rândurile persoanelor educate și cu ocupații manageriale și profesionale din societățile post-industriale, dar ea nu mai este strict apanajul studenților și tinerilor cum era altădată. În același timp, așa cum se întâmplă în cazul ecologiștilor, participarea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
tipurile de societate, diferențele cele mai mici fiind în societățile post-industriale și cele mai ridicate în societățile agrare. Diferențele rămân și atunci când se compară grupele de vârstă. De altfel, lucrurile stau la fel și în privința altui tip de participare, adică protestul. Diferența dintre sexe remarcată în anii '70 există și azi, mai mică în țările dezvoltate și mai mare în cele sărace. De remarcat că diferențele tind să fie tot mai mici la generațiile mai tinere, indiferent de tipul de societate

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
oamenii erau angrenați în forme simple de participare, precum votul sau apartenența la partide politice, erau implicați în activități de interes comunitar în cadrul organizațiilor secundare (numit de Norris activism civic), iar pe de altă parte se exprimau prin forme de protest politic. Acestea ar fi semnarea unei petiții, participarea la un boicot, participarea la manifestații sau greve ilegale, ocuparea unor clădiri. Acest protest politic continuă și astăzi să fie o dimensiune distinctă a participării politice și nu a fost asimilat altor

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
în cadrul organizațiilor secundare (numit de Norris activism civic), iar pe de altă parte se exprimau prin forme de protest politic. Acestea ar fi semnarea unei petiții, participarea la un boicot, participarea la manifestații sau greve ilegale, ocuparea unor clădiri. Acest protest politic continuă și astăzi să fie o dimensiune distinctă a participării politice și nu a fost asimilat altor tipuri de activități, precum înscrierea în sindicate sau partide (Norris, 2002). La fel stau lucrurile și în România, protestul, activismul civic și

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
unor clădiri. Acest protest politic continuă și astăzi să fie o dimensiune distinctă a participării politice și nu a fost asimilat altor tipuri de activități, precum înscrierea în sindicate sau partide (Norris, 2002). La fel stau lucrurile și în România, protestul, activismul civic și votul fiind dimensiuni distincte ale participării, așa cum se poate vedea în analiza factorială de mai jos. Tabelul 3.1 Dimensiuni ale participării politice în România Activism civic Protest Vot Membru partide politice 0,811 Membru sindicate 0

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]