8,125 matches
-
În cursul anului următor el cumpără și alte părți din acest sat. În 1620 Vasile Ureche paharnic cumpăra mai multe părți din satul Holohoreni. Și în continuare localitatea a rămas în posesia familiei Ureche. În secolul XVII satul Holohoreni rămase pustiu, locuitorii lui fiind strămutați cu forța în urma plîngerii proprietarului Nistor Ureche, iar peste un secol și jumătate în locul lor au început să fie aduse alte familii de pe aiurea. În secoul XIX se întemeiază două așezări noi, dar una din ele
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
din Scumpia, ponomar- Ghiorghi Galiț. După războiul din 1941-45, biserica a fost închisă, doar la unele evenimente se mai băteau clopotele. Cîțiva ani în biserică a funcționat bibliotecă satului dar, după construcția Casei de Cultură din sat, biserica a rămas pustie. La sfîrșitul anilor optzeci, cu ajutorul oamenilor din sat și a Kolhozului ,Patria", biserica a fost total renovată și funcționează. Hramul bisericii se petrece la 22 mai,cînd au fost mutate Sf. moaște a lui Sf. Nicolai. sursă- ,{[Cartea bisericii,de la
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
și Ionaș și frate-său Ihnat și Grozav și s-au jăluit noao cu mare jalobă și cu multe mărturii și cu megieși dinspre împrejur, zicînd, că diresurile ce au avut ei de danie de la Alexandru Vodă pe un loc pustiu la Ciulucul cel mare la fîntîna Ciobanilor, la gura pîrîului adînc și cu loc de moară în Ciulucul cel mare și cu loc de prisacă la Frasini, ce să cheamă acum satul la Biliciu, acele urice a lor au perit
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
Halahora de Jos este un sat din cadrul comunei Halahora de Sus din raionul Briceni, Republica Moldova. După ce rămase pustiu satul Holohoreni, locuitorii lui fiind mutați cu forța în urma plîngerii proprietarului Nicolae Ureche (în sec. XVII), iar peste un secol și jumătate în locul lor au început să fie aduse alte familii de pe aiurea, pe aici s-au întemeiat (în sec
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
Nicholson, Shelley Duvall și Danny Lloyd. Filmul este o adaptare a romanului omonim al lui Stephen King. Filmul spune povestea unui scriitor, Jack Torrance, care acceptă o slujbă de supraveghetor al unui hotel, care pe timp de iarnă este absolut pustiu. Fiul său posedă abilități de medium și este capabil să vadă lucruri din trecut și din viitor, precum și fantomele care locuiesc în hotel. La scurt timp după ce s-a stabilit la hotel, familia se găsește izolată la hotel de o
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
1211. Prin acesta le era garantată stăpânirea asupra Țării Bârsei. Originanul diplomei nu s-a păstrat, doar o copie târzie, din 1353. Traducerea inițială a aparținut lui Eudoxiu Hurmuzachi și lui Nicolae Densușianu, acesta interpretând "„deșertam et inhabitatam”" prin „(teritoriu) pustiu și nelocuit”. De asemenea, "„nullus vaivoda super eos descensum habeat”" a fost tradus prin „nici un voievod să nu aibă dreptul de găzduire la ei”. Primul fragment a stârnit o mare controversă printre istoricii români, care au preluat această traducere în
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
traducere a „Gestei Hungarorum” utilizând fotocopii după materialul original. Astfel, el observa că regele Andrei al II-lea oferea Terra Borza (Țară Bârsei) cavalerilor teutoni, numind-o "deșertam et inhabitatam", cu precizarea scopului: "pacifice inhabitandam". În limba latină "deșerta" înseamnă „pustiu” = „sălbatic”, iar nu „pustiu” = „gol” (în latină "vâna"). Tonciulescu se referă la forma verbală "inhabito", de la "habitare", care a însemnat întotdeauna „a locui în”, fiind folosit astfel în toate documentele vremii, deși în text apare formă adjectivala "inhabitata" ("terra inhabitata
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
utilizând fotocopii după materialul original. Astfel, el observa că regele Andrei al II-lea oferea Terra Borza (Țară Bârsei) cavalerilor teutoni, numind-o "deșertam et inhabitatam", cu precizarea scopului: "pacifice inhabitandam". În limba latină "deșerta" înseamnă „pustiu” = „sălbatic”, iar nu „pustiu” = „gol” (în latină "vâna"). Tonciulescu se referă la forma verbală "inhabito", de la "habitare", care a însemnat întotdeauna „a locui în”, fiind folosit astfel în toate documentele vremii, deși în text apare formă adjectivala "inhabitata" ("terra inhabitata"), care înseamnă "țara nelocuita
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
care erau în căutarea unui loc de așezare în Europa după nereușitele militare din Orientul Apropiat . Prin stabilirea teutonilor aici, locul devenea un „nou răsad” ("nova plantatione", "plantațio novella"), o „țară gospodărita” ("terra culta"). Observând că țara nu era nici „pustie”, nici „nelocuita”, căci chiar diplomele îi menționează pe locuitorii ei, autorul caută să deslușească aceste formule în tradițiile din textele medievale europene, si chiar antice greco-romane, găsind că „pustiurile” sunt ținuturile necultivate, în afara spațiului civilizației (greco-romane, medievale). Pe la 1200 acest
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
necultivate, în afara spațiului civilizației (greco-romane, medievale). Pe la 1200 acest teritoriu este o „regiune slab populată, acoperită în cea mai mare parte cu păduri și pășuni, cu o agricultură practicată cu metodele tradiționale, fără orașe și cu puține fortificații”. Că „pământ pustiu”, ea devine sol regal, fiind adăugată la spațiul „civilizației” arpadiene. Dată de episcopul ultrasilvan Wilhelm, în ea se preconizează o serie de măsuri pentru a nu fi asuprit poporul autohton: Prin această se stabilește ce fel de dijme să se
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
în Burdujeni, în perioada cât acesta a aparținut marelui logofăt și cronicar Miron Costin. Mănăstirea Teodoreni a fost zidită pe locul unde se afla o bisericuță din lemn, al cărui ctitor a fost Ștefan cel Mare. În jurul bisericuței existau întinderi pustii. Când mai târziu în locul acestei biserici, a luat ființă Mănăstirea Teodoreni, i s-au dăruit bogății și destule moșii, dar lipseau muncitorii ce trebuiau să lucreze. Pentru lucrul terenurilor mănăstirești se foloseau țărani ruteni numiți „vremelnici” aduși doar pe timpul verii
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
cele care reflectă litologia (Ilva, Glodului, Illvețul, Iliuța Calului, Colbul), cu precădere argiloasă. Caracterele fizice și chimice ale apelor sînt oglindite de numele a numeroase rîuri (Sărata, Borcutului, Secu, Slatinii, Izvorul Alb etc.), ca și aspectele geomorfologice ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe care le străbat (Rodna, Coșnița, Coșna, Tureacul). Rîurile care drenează Munții Bîrgău sînt
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
ce reprezintă cutare sau cutare personaj. [...] Pătrunzând în acest Univers, învățând să-l cunoști, savurându-l - ți se revelează ceva”. Nuvela divizează lumea în două sublumi paralele: „lumea de dincoace”, caracterizată prin căldura sufocantă, mirosul de asfalt topit și străzi pustii, și „lumea de dincolo”, caracterizată prin răcoare, vegetația abundentă și atracții hedoniste. Bordeiul țigăncilor pare astfel un spațiu atemporal, izolat de banalitatea cotidiană. Nuvela este construită riguros ca o alegorie a trecerii către moarte, după cum remarca profesorul Sorin Alexandrescu, putând
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
odată cu plecarea de la țigănci, intrându-se într-o logică a absurdului ca și „Căldură mare” a lui Caragiale. Lumea familiară se desparte în două sublumi paralele, delimitate de o frontieră invizibilă : dincoace, căldura înăbușitoare, caragialiană, mirosul de asfalt topit, strada pustie, casele cu obloanele trase; dincolo, grădina edenică, mirosul amărui al frunzelor de nuc strivite între degete, căsuța ascunsă între tufe mari de liliac și de boz. Pătrunderea profesorului Gavrilescu în grădina țigăncilor este rezultatul unei întâmplări accidentale (uitarea servietei), adică
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
copilăriei și tinereții sale, creându-i imaginea unei porți de intrare în Paradis. București toropit de căldură din „La țigănci” are un aspect balcanic pitoresc de origine caragialiană sau „țigănit și fanariotizat”, după cum îl considera criticul Ion Rotaru. Descrierile străzilor pustii ale Bucureștiului, ale conversațiilor din tramvai sau de pe stradă sau a interiorului exotic și aglomerat al bordeiului îl plasează pe Mircea Eliade în tradiția scriitorilor „balcanici” autohtoni, de la Dionisie Eclesiarhul, Pitarul Hristache și Zilot Românul, până la Ion Ghica, Ion Luca
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
el nu avea nici un supus. Cei 14 moldoveni de aici erau considerați țărani liberi. Mai trăiau în sat 2 fețe bisericești și 4 văduve. În 1774 Neculae Ruset avea gradul de ban. În sat erau 18 case locuite plus 7 pustii, 2 băjenari din Țara Leșească, 7 arnăuți și 2 văduve. Satul Dubna are următoarele date, distanțe : pînă la Soroca - 25 km, pînă la stația calei ferate Florești - 30 km, pînă la Chișinău - 153 km. Gospodării (pentru anul 1994) - 400, populația
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
colectivități. În vara anului următor constructorii au ridicat și un club pentru săteni, care pe parcursul primilor 2 ani de existență a servit drept sala de clasă pentru micii școlari. Anterior, timp de 2 ani ,școala, s-a aflat în casa pustie a lui Isofii, unul din cei care-și ispășeau deja pedeapsă binemeritata. Prima școală primară cu 2 săli de clasă, s-a dat în exploatare în anul 1959. Printre personajele cele mai luminoase din domeniul educațional s-au dovedit a
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Sturzeni, fostă moșie a lui Negruș Cristofor, loc ales și măsurat de către episcopul Visarion în baza Legii de organizare bisericescă din anul 1923, plantat de jur împrejur cu salcîmi. Cît a durat războiul, pînă în 1945, Sfîntul locaș a fost pustiu. După război vine să slujească la biserica din Cucuietii Vechi, preotul Matveenco, care nu avea familie și s-a aflat aici pînă în 1953, cînd biserică a fost închisă. Preotul Matveenco se refugiază în Ucraina, unde este ucis mișelește. Aproape
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
de fapt sunt metoace, adică vechi fundații boierești care au fost ulterior închinate Tismanei: Gura Motrului, Cerneți, Topolnița, Valea cu Apă. Un alt grup, mai ales pentru vremurile mai apropiate nouă, provenea din roirea călugărilor care, în căutare de locuri pustii, prielnice sihăstriei, părăseau incinta mănăstirii și-și formau chilii izolate (cele două Cioclovine, Ploștina Drăgoeștilor în hotar cu Hobița, schitul Aninoasa). În sfârșit, urmează marele grup al bisericilor și mănăstirilor aflate pe traseul urmat de Nicodim în căutarea locului sfânt
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
pentru folosirea în viitor de către escadrilele RAF. În plus, germanii s-au dovedit capabili să aprovizioneze trupele deja aflate la sol folosind pentru aterizare terenuri neamenajate. Un pilot german a aterizat forțat cu avionul său de transport pe o plajă pustie. Alți piloți germani au aterizat pe câmpii goale, și-au descărcat proviziile și au decolat fără probleme majore. Nu este clar dacă, în condițiile în care germanii s-au arătat dispuși să accepte distrugerea a unei părți a avioanelor lor
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
anului 1872, pe Promenade des Anglais, cu vedere la Golful Îngerilor. Hotelul are parte de un succes imediat, care a durat doar până la izbucnirea Primului Război Mondial. Clienții săi bogați (în special marea aristocrație rusă) părăsesc Coasta de Azur, care rămâne aproape pustie. Negresco a fost mobilizat în 1914 pentru a participa la Primul Război Mondial, iar hotelul sau a fost rechiziționat și transformat în septembrie 1914 în „Spitalul temporar nr. 15”. În septembrie 1915, spitalul militar este evacuat, iar hotelul este redeschis
Henri Negresco () [Corola-website/Science/313213_a_314542]
-
se va lua in considerare "factorul Russell" cand se vor ascunde Idolii, conform unui interviu al lui Jeff Probst. Insula Exilului Conceptul "Insula Exilului" a fost introdus in ediția 10 Palau, când un competitor a fost exilat pe o plajă pustie, singur, ca urmare a abandonului într-o Probă de Imunitate. Conceptul a fost dezvoltat în ediția 12 Panama și folosit în următoarele sezoane (Cook, Fiji, Micronesia, Gabon). Un jucător este exilat pe o insulă mică, separată de taberele tribale principale
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
Carlsband Caverns. Vizitatorii peșterii se pot plimba în voie sau pot lua liftul care duce direct sub pământ. Parcul are două intrări: Districtul istoric Cavernes și districtul istoric Rattlesnake. Aproximativ două treimi din parc au fost lăsate că o zonă pustie, pentru a se asigura că nicio modificare viitoare nu va fi adusă habitatului. Intrarea în parc este localizată în "UȘ Highway 62/180" la aproximativ 29 km sud-est de Carlsband, New Mexico. Parcul participa în programul "Tânărul paznic". Jim White
Rezervația naturală Peșterile Carlsbad () [Corola-website/Science/314731_a_316060]
-
vor transforma totul în canale pline de apă murdară și mult noroi. După ploaie urmează o perioadă nesfârșită de secetă, iar oamenii încep să moară în număr tot mai mare și satul, după o uimitoare ascensiune, devine din nou aproape pustiu ca la început, lipsit de culoare și vivacitate, rupt total de restul lumii. Personajele masculine sunt caracterizate de o obsesivă rutină. Sunt plini de energie și inteligență, ce le generează sete și elan pentru proiecte ambițioase sau sexualitate pasională. Sunt
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
ea moare în timpul copilariei sale. Este prieten cu José Arcadio al II-lea care îi explică adevarata poveste a masacrului tatălui său. În timp ce ceilalți membri ai familiei vin și se duc, el rămâne mereu acasă. Se aventurează numai în orașul pustiu, și asta după moartea Fernandei. Aureliano lucrează la descifrarea pergamentelor lui Melchiade, dar se oprește din cauza relației sale cu Amaranta Úrsula, fără ca el să știe că îi este mătușă. Când ea și copilul său mor, el ajunge să fie în
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]