KorAP: Find »[drukola/base=recoltă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...315 316 317 ...382 >

9,545 matches

Corola-website/Law/270098_a_271427

încheiat de fermier cu un prim-procesator până la 30 iunie 2016 inclusiv, fără penalități și 25 iulie 2016 inclusiv, cu penalitățile aferente de 1% întârziere pentru fiecare zi lucrătoare. Contractul trebuie să fie încheiat până la 30 aprilie a anului de recoltă și înregistrat la D.A.J, respectiv a Municipiului București. - declarația de livrare a tutunului livrat până la 2 mai 2017 inclusiv și 29 mai 2017 inclusiv, cu penalitățile aferente de 1% întârziere pe fiecare zi lucrătoare; declarația de livrare se vizează

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
Blaj probele preluate, însoțite de datele de identificare ale producătorului agricol (numele și prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa) și datele de identificare ale suprafeței cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă. Laboratorul regional pentru controlul calității și igienei vinului Blaj transmite MADR și APIA, până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă, raportul cu privire la conținutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră și/sau ulei, care include următoarele informații

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
și datele de identificare ale suprafeței cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă. Laboratorul regional pentru controlul calității și igienei vinului Blaj transmite MADR și APIA, până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă, raportul cu privire la conținutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră și/sau ulei, care include următoarele informații: conținutul de THC, împărțit în tranșe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum și datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
Corola-website/Law/268930_a_270259

Vită Mare din │ │ │punctul de vedere al volumului dejecțiilor - tabel preluat din ghidul: Standarde de fermă» Tabel 6.4.4.1 Condițiile recomandate pentru o compostare activă Tabelul 7.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea │ │ │recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de│ │ │recoltă secundară) Tabel 7.2.1 Greutatea standard, numărul de zile de creștere, cantitatea totală anuală de azot │ │ │excretată de un animal corespunzătoare diferitelor tipuri de animale și

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
volumului dejecțiilor - tabel preluat din ghidul: Standarde de fermă» Tabel 6.4.4.1 Condițiile recomandate pentru o compostare activă Tabelul 7.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea │ │ │recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de│ │ │recoltă secundară) Tabel 7.2.1 Greutatea standard, numărul de zile de creștere, cantitatea totală anuală de azot │ │ │excretată de un animal corespunzătoare diferitelor tipuri de animale și sisteme de creștere Tabel 7.2.2

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
sau microelemente aplicate extraradicular în cantități de ordinul kg de substanță activă/ha. *Font 8* Dacă îngrășămintele nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
în cantități și proporții adecvate; ● Mecanismele implicării și participării nutrienților în procesele fiziologice din plante sunt aceleași, indiferent de proveniența acestora (din surse naturale sau din îngrășăminte minerale); Cerințele cantitative de nutrienți minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol, recolta scontată și condițiile climatice; ● Solul este principala sursă de apă și de nutrienți pentru plante; Capacitatea solului de a furniza nutrienții necesari plantelor variază în funcție de tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate; Nivelul de fertilitate al unui sol

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
ambiant; ● Conservarea și ameliorarea fertilității unui sol și crearea unor condiții adecvate de nutriție minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare rațională, într-un sistem de rotație a culturilor; ● Aplicarea de îngrășăminte pentru compensarea exportului de nutrienți în recolte și a altor pierderi ce țin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilității acestuia și a capacității lui productive; Îngrășămintele au o eficiență agronomică ridicată și un impact redus asupra mediului atunci când sunt aplicate în

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
nitrați); ● Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienței agronomice și la diminuarea riscurilor de poluare chimică și de degradare a solului; Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin optimizarea condițiilor de vegetație, determină și o creștere a utilizării productive a nutrienților din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienților în mediu. O practică de fertilizare rațională presupune procurarea și însușirea unor informații tehnico-

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
determinate de creșterea consumului de substanțe nutritive în timpul fazelor de dezvoltare intensivă a plantelor (vârfurile de sarcină), condițiilor nefavorabile determinate de temperatură sau factori tehnologici, agrofond. În acest context, compoziția fertilizantului este determinantă în realizarea parametrilor cantitativi și calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere și solarii. Utilizarea îngrășămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie și o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităților foarte mici de substanță activă aplicată

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
nutrient în sol și a ușurinței cu care se poate pierde sub formă de nitrați prin antrenare cu apele de infiltrație și cu scurgerile de suprafață. Necesitățile de azot variază considerabil la diferite culturi, iar în cadrul aceleiași culturi, cu nivelul recoltei posibil de realizat într-o anumită conjunctură de factori pedoclimatici și tehnologici. Capacitatea de producție a unei culturi, determinată genetic, poate fi atinsă numai în condiții ideale, când prin factorii menționați mai sus sunt realizate condiții optime de creștere și

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
îndeplinite printr-o corectă gestionare a azotului din sol, care să țină cont de dinamica acestui nutrient în ecosistemul agricol din care face parte solul și cultura respectivă. Prin urmare, dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ și cu alte aporturi (din precipitații, din apa de irigație, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) și pierderi de

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
imobilizare biologică, ș.a.). Aceste corecții pot fi făcute cu ajutorul următoarei relații: DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)] în care: DN este doza de azot din îngrășământ (organic + mineral) pentru recolta scontată, în kg/ha; N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha; N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetație, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa de irigație

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)] în care: DN este doza de azot din îngrășământ (organic + mineral) pentru recolta scontată, în kg/ha; N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha; N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetație, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa de irigație și din atmosferă (pulberi, precipitații), în kg/ha; N(b) este azotul

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
baza acestei relații au un caracter estimativ, datorită complexității fenomenelor care controlează parametrii respectivi așa cum rezultă din cele ce urmează. Necesarul de azot al culturii [N(c)] Necesarul de azot ale culturii se pot estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul 7.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleași specii existând diferențe

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
al culturii [N(c)] Necesarul de azot ale culturii se pot estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul 7.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleași specii existând diferențe între soiuri și hibrizi. Trifoi roșu masă verde la începutul înfloririi│ 6.5 Fân de trifoi roșu începutul înfloririi │26.0 Struguri de

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
azot ale culturii se pot estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul 7.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleași specii existând diferențe între soiuri și hibrizi. Trifoi roșu masă verde la începutul înfloririi│ 6.5 Fân de trifoi roșu începutul înfloririi │26.0 Struguri de vin *) în cea mai mare parte

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
și hibrizi. Trifoi roșu masă verde la începutul înfloririi│ 6.5 Fân de trifoi roșu începutul înfloririi │26.0 Struguri de vin *) în cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot ────────── La estimarea producției planificate a recoltelor trebuie luate în considerare și caracteristicile climatice ale locului (în special regimul termic și al precipitațiilor, inclusiv distribuirea anuală a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol și în mod special în mineralizarea

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol și în mod special în mineralizarea materiei organice și în deplasarea nutrienților în profilul solului, sub zona de înrădăcinare. Fixarea obiectivelor privind producția planificată a recoltelor pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilități, (de preferință prin una din primele două): ● pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru condițiile pedoclimatice specifice exploatației agricole; ● pe baza

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
unei ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilități, (de preferință prin una din primele două): ● pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru condițiile pedoclimatice specifice exploatației agricole; ● pe baza producției medii a recoltelor obținute în stațiunea agricolă de cercetare specifică zonei; ● pe baza evaluărilor producției medii obținute în fermă pe un număr de ani (de regulă cinci) cu eliminarea celor cu producții extreme (respectiv anul cu producția cea mai mare și anul cu

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
organice și minerale ș.a. ● Se stabilește asolamentul și amplasarea acestuia în teren; în cadrul fiecărui asolament fertilizarea urmează să fie dirijată în funcție de natura culturii și potențialul de producție al acesteia și respectiv, specificul pedoclimatic al locului; Se estimează producția planificată a recoltelor în funcție de caracteristicile pedoclimatice locale. Fixarea obiectivelor privind recoltele planificate pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face în mod realist prin una dintre următoarele posibilități, de preferință prin una din primele două: - pe baza notelor de bonitare; - pe baza producției

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
amplasarea acestuia în teren; în cadrul fiecărui asolament fertilizarea urmează să fie dirijată în funcție de natura culturii și potențialul de producție al acesteia și respectiv, specificul pedoclimatic al locului; Se estimează producția planificată a recoltelor în funcție de caracteristicile pedoclimatice locale. Fixarea obiectivelor privind recoltele planificate pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face în mod realist prin una dintre următoarele posibilități, de preferință prin una din primele două: - pe baza notelor de bonitare; - pe baza producției medii a recoltelor obținute în stațiunea agricolă de

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
pedoclimatice locale. Fixarea obiectivelor privind recoltele planificate pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face în mod realist prin una dintre următoarele posibilități, de preferință prin una din primele două: - pe baza notelor de bonitare; - pe baza producției medii a recoltelor obținute în stațiunea agricolă de cercetare specifică zonei; - pe baza producțiilor medii obținute în fermă pe un număr de ani. Se estimează consumul specific de nutrienți pentru fiecare cultură, cuantificat sub formă de ecuații de regresie specifice culturii, stabilite în

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
de nutrienți pentru fiecare cultură, cuantificat sub formă de ecuații de regresie specifice culturii, stabilite în câmpuri experimentale de lungă durată, pe baza căruia se determină exporturile de nutrienți pentru fiecare cultură, raportat la unitatea de suprafață; Se determină cantitatea recoltei obținute în anul anterior de cultură și/sau calitatea acesteia; Se calculează doza de îngrășământ (mineral+organic) pentru recolta scontată pentru fiecare parcelă delimitată pe baza ecuației de bilanț, elementele componente ale bilanțului fiind estimate pe baza nomogramelor și tabelelor

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
lungă durată, pe baza căruia se determină exporturile de nutrienți pentru fiecare cultură, raportat la unitatea de suprafață; Se determină cantitatea recoltei obținute în anul anterior de cultură și/sau calitatea acesteia; Se calculează doza de îngrășământ (mineral+organic) pentru recolta scontată pentru fiecare parcelă delimitată pe baza ecuației de bilanț, elementele componente ale bilanțului fiind estimate pe baza nomogramelor și tabelelor derivate din rezultatele experiențelor de lungă durată; Se estimează nivelul cantitativ și calitativ (se recomandă analiza loturilor de îngrășăminte

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]