11,011 matches
-
prea mult a așteptat. În fapt, știu cât de greu se lucrează o astfel de sonorizare, câtă muncă presupune sincronizarea, plus că înregistrările analoge pot fi lipsite de dinamica necesară prelucrării. Ar fi o stupiditate să pretind altceva decât este. Slavă cerului, Page nu dezminte, lecția lui poate fi urmată de toți cei care trudesc la remasterizare 5.1. (Plătită sau nu la valoarea cuvenită, munca asta trebuia făcută.) Într-o discuție despre valențele spectacolului live, film și show-ul televizat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
oamenilor din România? Ne apropie sau ne desparte religia de ceilalți europeni? Românii sunt un popor majoritar ortodox și în multe cazuri o afirmă cu mândrie. Este parte din identitatea noastră, a fiecăruia. Suntem ortodocși și latini într-o lume slavă și asta, credem noi, ne face unici în Europa. Fără îndoială teologia ortodoxă și arta produsă în jurul acestei religii are o contribuție importantă în cultura europeană, tocmai prin accentul pus pe trăirea în comun a credinței și prin comuniunea între
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Printre ucrainieni, rușii și bielorușii din Letonia, poate fi observată o dezvoltare diferită adepții cei mai puternici ai acestor grupuri etnice sunt persoane venite în Letonia după război. Este adevărat de asemenea că imigranții din Rusia înglobează alte populații orientale slave, din punct de vedere lingvistic și politic. "Aceasta vrea să spună că o situație unică în relațiile etnice a apărut în Letonia. O identitate trans-etnică a unei comunități minoritare a ieșit la suprafață" 12. Politicienii din Letonia au tendința de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2001, PCTVL a obținut foarte bune rezultate, mai ales în capitala Riga, unde exista un număr mare de rezidenți aparținând minorităților etnice. PCTVL reunea partide politice foarte diverse, dar elementul lor comun era că ele reprezentau rusofonii și grupurile etnice slave. Totuși, euforia politică n-a durat. Partidele aveau opinii diferite privind adeziunea la UE și la NATO și curând după alegerile parlamentare din 2002, mișcarea s-a dezmembrat. Unii politicieni din PCTVL au creat noi partide și e posibil ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Albaneză 1 2 Armeană 1 1 1 1 Bulgară 1 1 1 1 Croată 1 1 2 4 Evreiască 1 1 3 Germană 1 1 2 4 Greacă 2 1 2 2 Huțulă 1 1 Italiană 1 7 2 Macedoneană slavă 1 1 Maghiră 1 Poloneză 1 1 1 2 Rromă și țigănească 105 5 4 4 2 Rusă lipoveană 1 Ruteană 1 1 1 1 Sârbă 1 1 1 1 Slovacă și cehă106 1 1 1 2 Tătară 1 1
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
chiar în Chișinău am putut întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt în rusește“ <footnote P. N. Batiușcov, loc. cit. footnote>. Soluția propusă era rusificarea acestora: „E necesar ca, prin intermediul școlii, a-i familiariza pe țăranii moldoveni cu limba slavă bisericească și a-i face pe jumătate ruși prin limbă. Se vede că spre aceasta tinde astăzi întregul sistem al învățămîntului public în Basarabia, cu predarea obligatorie a limbii ruse“ <footnote Ibidem.. footnote> . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Republica Ucraineană se declarase ca nedepinzînd de Rusia cam în același timp cu Basarabia, punînd în practică ideea autodeterminării. Ce rămîne dincolo de fals?! Lipsește numai afirmația că moldovenii sînt ruși. Sau poate se consideră implicită apartenența moldovenilor la marea familie slavă. De aceea trebuia să se scrie cu același alfabet. Preocuparea consecventă de a cultiva nonapartenența moldovenilor din Basarabia la trunchiul comun al românilor a fost observată și din Bucovina, teritoriu care a cunoscut o soartă parțial asemănătoare, fiind timp de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prisos. Activitatea de înlăturare a limbii române din școală s-a desfășurat concertat cu activitatea din biserică. Atunci cînd la conducerea eparhiei Chișinăului a fost numit episcopul Pavel (1871), limba română a fost înlocuită în efectuarea servicului divin cu cea slavă, iar preoții moldoveni au început a fi înlocuiți cu preoți ruși. Pe lîngă toate mănăstirile s-au întemeiat școli în limba rusă, unde erau primiți numai copii care știau rusește. Înstrăinarea, rusificarea școlii și a bisericii au avut un impact
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a reintrodus oficierea serviciului religios în limba slavonă și a ordonat ca în școlile duhovnicești să fie primiți numai copiii care știau carte în limba rusă. Prin școală și biserică se urmărea „a-i familiariza pe țăranii moldoveni cu limba slavă bisericească și a-i face pe jumătate ruși prin limbă“ (П.Н. Батюшков, Transilvania și Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-și zic români. Așa trebuie să facem și noi“ <footnote „Analele Universității «Ștefan cel Mare» Suceava
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aproape străină gloatei, care era străină și de școală. În biserică, după anii de început, cînd s-au publicat principalele cărți de cult și s-au creat școli care să asigure preoți și dascăli pentru slujbă în limbă moldovenească, limba slavă a fost impusă încet-încet, primirea în școlile duhovnicești fiind condiționată de cunoașterea limbii ruse. Comportamentul popii Vasile din Năpodeni, „alcoolic în ultimul grad“ (1, 28), era departe de ceea ce și-ar fi dorit oamenii, dar era acceptat nu numai de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
grad“ (1, 28), era departe de ceea ce și-ar fi dorit oamenii, dar era acceptat nu numai de localnici, ci și de locuitorii satelor vecine, pentru că citea „evanghelia moldovenească“ (1, 28), și preferat preoților tineri, care țineau slujba în limba slavă. Cît despre presa în limba română, toate încercările eșuaseră. Ioanu Răutu, cum își ortografiază personajul numele, se plîngea într-o scrisoare trimisă din Siberia că „în Basarabia nu putemu a avea uă singură gazetă românească și uă singură carte românească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea era destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sale proprii, [afirma seminarisul Giurilă] altfel ea rămîne ca o bibliotecă cu cărți frumoase de la care cheile s-au pierdut“(2, 186). Corectă în fundamentul ei, ideea ajunge să-l chinuie pa Vania, care recunoaște că „marii «narodnici» ruși [...] cîntau slava țăranului rus, predicau apropierea de el. Dar țăranul moldovan din Năpădeni, din Ciripeni, din Solonți, pe care-l cunoștea el, Vania, nu era țăranul rus. Nu numai că vorbea altă limbă decît cea rusească, nu numai că se afla pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ocupat, izolarea în cele patru grupuri care vor forma dialectele limbii române) și continuînd cu influențele manifestate în viața materială și în limbă. Noii cuceritori ai teritoriilor au format clasa dominantă, ai cărei boieri <footnote Cuvîntul boier este de origine slavă. footnote> ofereau modele de viață pentru autohtoni, astfel că „vechile numiri românești ca Ursu, Corbu, Lupu, Crăciun ș.a. au fost înlocuite prin nume ca Dan, Mircea, Stan, Dragomir, Vlaicu etc. [...] boierimea română s-a luat în alegerea numelor după boierii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Dan, Mircea, Stan, Dragomir, Vlaicu etc. [...] boierimea română s-a luat în alegerea numelor după boierii slavi și numele boierilor români au pătruns apoi și în popor“ <footnote Sextil Pușcariu, op. cit., p. 299 - 300. footnote> . Acestui prim val de nume slave avea să i se adauge un al doilea, impus prin biserică. Oficializarea slujbei religioase în limba slavă veche a avut drept rezultat impunerea numelor se sfinți și de sărbători <footnote Am prezentat mai sus cîteva nume de sărbători și sfinți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și numele boierilor români au pătruns apoi și în popor“ <footnote Sextil Pușcariu, op. cit., p. 299 - 300. footnote> . Acestui prim val de nume slave avea să i se adauge un al doilea, impus prin biserică. Oficializarea slujbei religioase în limba slavă veche a avut drept rezultat impunerea numelor se sfinți și de sărbători <footnote Am prezentat mai sus cîteva nume de sărbători și sfinți care se sustrag acestei influențe, datorită largii lor circulații. footnote> în limba slavonă, prin intermediul căreia populația românească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care se sustrag acestei influențe, datorită largii lor circulații. footnote> în limba slavonă, prin intermediul căreia populația românească intra în contact cu textele sfinte. Așa a apărut conceptul de influență greco-slavă. S-a ajuns astfel la situația că numele de origine slavă erau precumpănitoare. Unora ar putea să le pare exagerată apreciere că pînă în secolul al XIX-lea numele de botez de origine slavă constituiau cca. 2/3 din onomasticonul românesc <footnote Vezi Ștefan Pașca, Nume de persoane și nume de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Așa a apărut conceptul de influență greco-slavă. S-a ajuns astfel la situația că numele de origine slavă erau precumpănitoare. Unora ar putea să le pare exagerată apreciere că pînă în secolul al XIX-lea numele de botez de origine slavă constituiau cca. 2/3 din onomasticonul românesc <footnote Vezi Ștefan Pașca, Nume de persoane și nume de animale în Țara Oltului, București, 1936. footnote> , dar susținerea nu este lipsită de temei. Creșterea prestigiului bisericii a condus și la sporirea rolului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Bucovina administrația germană a fost îngăduitoare cu numele de botez, modificările suferite datorîndu-se scrierii acestora cu ortografia germană, care nu avea litere pentru notarea tuturor sunetelor românești. În schimb numele de familie au suferit modificări importante prin adăugarea de sufixe slave în general (Ciupercovici, Ioanovici, Lupuleac, Crețuleac, Rotariuc), sau de alte origini (Stefanelli a fost la origine Ștefănucă), ori prin traducerea numelui, atunci cînd era posibil, în limba ucraineană sau polonă (Morariu a devenit Melnic, Melniciuc, Cojocaru - Cușnir etc.) <footnote Vezi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de „limbă macaronică“ (5, 383). În biserică, după anii de început, cînd s-au publicat principalele cărți de cult și s-au creat școli care să asigure preoți și dascăli pentru slujbă în limbă moldovenească, a fost impusă încet-încet limba slavă, primirea în școlile duhovnicești fiind condiționată de cunoașterea limbii ruse, mai apropiată de slava bisericească. Comportamentul popii Vasile din Năpodeni, „aproape analfabet, [...] alcoolic în ultimul grad“ (1, 28), era departe de ceea ce și-ar fi dorit oamenii, dar „țărănimea basarabeană
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
publicat principalele cărți de cult și s-au creat școli care să asigure preoți și dascăli pentru slujbă în limbă moldovenească, a fost impusă încet-încet limba slavă, primirea în școlile duhovnicești fiind condiționată de cunoașterea limbii ruse, mai apropiată de slava bisericească. Comportamentul popii Vasile din Năpodeni, „aproape analfabet, [...] alcoolic în ultimul grad“ (1, 28), era departe de ceea ce și-ar fi dorit oamenii, dar „țărănimea basarabeană ținea morțiș la slujba moldovenească și la preoții bătrîni tocmai fiindcă aceștia nu știau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovnicească» [...] crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai moldoveni“ (2, 182), rămîneau mai apropiați de popor, fiind nevoiți să le cunoască și să le folosească limba chiar cînd oficiau în limba slavă. Preotul Andrei Găină din Perieni îi mărturisește lui Vania: „eu am ținut întotdeauna la neamul nostru moldovenesc. Pentru el am intrat în revoluție - nu ca tine sau ca sărmanul Prestea, care din revoluție ați venit la moldovenism. În starea de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
îi rămăsese mai apropiată. La revenirea Smaragdei dintr-o gravă decădere provocată de boală, „așezat pe marginea patului, Iorgu abia îndrăznea să atingă cu laba-i păroasă degetele subțiri și străvezii aruncate pe plapumă, abia își găsi puterea să spună: - Slavă Domnului, dragă Smărăndița, prin mare pojar și năcaz am trecut, amu a da Domnul și are să fie bine. Smaragdița [notează autorul] îl fixa cu o privire ciudată“ (1, 144). În simplitatea lor, oamenii din sat îi spun coana Smaranda, nume
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a Universității din București și-a susținut doctoratul Iosif Selejan cu teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic în Bucovina de nord, realizată sub conducerea prof. univ. dr. Dorin Gămulescu de la catedra de limbi și literaturi slave. Rezumatul tezei a fost publicat la București în anul 2000, avînd înscrisă pe copertă traducerea titlului în limba rusă: Народно-христианские Cercetînd lucrările de referință din domeniu și avînd la dispoziție colecția de materiale rezultată din expedițiile etnografice organizate de Universitatea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]