8,989 matches
-
nord. Bilha a izbucnit într-un râs zgomotos la auzul unei așa mojicii din partea unei străine. Asta a părut să-i facă plăcere musafirei noastre, pentru că s-a întors spre Bilha și s-a prezentat: - Mă cheamă Werenro și o slujesc pe Bunica. Și și-a dat părul pe spate ca să vedem cercelul prins sus pe ureche cu un buton de bronz. Sunt cea mai fericită sclavă din lume. Bilha a râs din nou la auzul acestor vorbe directe. Am chicotit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
bătrâne decât un cort deschis. - O să vină la masa de seară, a spus femeia, al cărei nume era Debora. Bunica le spunea tuturor femeilor care o serveau Debora, în cinstea femeii care fusese doica ei în copilărie și apoi o slujise întreaga viață, oasele ei odihnindu-se sub copacii de la Mamre. Femeile din jurul Bunicii vorbeau în șoaptă și erau îmbrăcate toate în tunici albe, simple. Erau la fel de amabile și distante și m-am obișnuit repede să nu le mai privesc ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de întoarcere de la Tyre. Rămășițele corpului ei au fost găsite la marginea orașului, avea limba tăiată și părul roșu împrăștiat peste tot. Un negustor care fusese la Oracol cu ani în urmă își amintise de femeia cu înfățișare ciudată care slujea Oracolul și-i recunoscuse și traista. El adunase ce mai rămăsese din ea și-i adusese oasele înapoi la Bunica, care nu s-a arătat deloc tulburată la auzul veștii îngrozitoare. Legătura pe care o aducea era nespus de mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Exista, țin minte, un orb care trecea la ore fixe și totdeauna traversa strada în dreptul unui magazin de pălării. Adulmeca momentul când circulația slăbea; atunci ridica mâna stângă pentru a atrage atenția mașinilor, în timp ce cu dreapta ținea bastonul care-i slujea de călăuză. Unul dintre noi, țigănos și cu ciorapii mereu căzuți pe glezne, îi smulgea câteodată bastonul, numai ca să ne distrăm pe seama bietului bătrân care intra imediat în panică. Și multă vreme am râs cu o bucurie neroadă, auzindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
eram cardinal. Ați priceput? Car-di-nal. Și cum ceilalți nu se puteau abține să nu râdă, Călugărul se rugă pentru ei. — Doamne, iartă-i pe proștii ăștia și pregătește împărăția cerurilor, căci se va umple curând... Eram cardinal și l-am slujit cu credință pe bunul meu stăpân câtă vreme a trăit. Pe urmă, viii cu viii. Am devenit acuzator în procesul papei Formosus. Iar râdeți? Puișorilor, hotărâți-vă, vreți sau nu vreți să vă povestesc ce-am visat? — Sigur că vrem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
că minciuna e ca un virus care atacă totul după ce pătrunde în om, atacă și simțurile, aducându-te în situația să nu mai vezi limpede, să nu mai auzi clar, să nu mai deosebești ceea ce trebuie deosebit; zici că te slujești de minciună și ajungi să fii stăpânit de ea; nu te mai poți descurca altfel decât mințind și cerând să fii mințit. „Or, încheie Laura, eu prefer să știu că pe mine mă cheamă Laura și că tu ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Flandra, care au murit virgini fie pentru că nu li s-a ivit ocazia, fie pentru că au sperat să se Însoare și și-au păstrat castitatea din principiu. Autorul se stinge stând ridicat În pat, Între cearșafuri apretate și perne Înfoiate, slujit de trei servitori și două surori medicale de profesie care fac cu rândul, În timp ce tinerii mor În noroiul din Țara Nimănui, În tranșee mizere, pe tărgi zgâlțâite sau În paturile spitalelor de campanie, printre gemetele camarazilor răniți. Dar, dintre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
undeva, la marginea Parisului; introducerea nu era, Într-adevăr, decât evocarea nostalgică și afectuoasă a copilăriei fericite petrecute de Du Maurier În Passy. În general, Henry nu era de acord cu pseudoautobiografia ca formă de ficțiune. Relatarea la persoana Întâi slujește foarte bine Într-o povestire sau o poveste, dar, În economia de anvergură a unui roman, ea duce la dispersare și irelevanță. Pentru un Începător, Însă, ea Își avea avantajele sale ca metodă narativă, rezolvând prin eliminare numeroase probleme potențiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Electrificarea făcuse ușor de obținut un asemenea efect, deși pe Alexander nu Îl tenta să imite moda din ce În ce mai răspândită de a arunca auditoriul Într-un Întuneric aproape total pe timpul spectacolului. Știa că spectatorilor eleganți din West End, pe care Îi slujea, le plăcea să se vadă și să fie văzuți pe parcursul Întregii seri și nu doar În antracte. Orchestra Începu din nou să cânte, o melodie mai potolită ca introducere la primul act, iar publicul tăcu spectaculos. Arnold Bennett scoase creionul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Presupun că v-ați gândit Într-o oarecare măsură la ce urmează să faceți de-acum Încolo, Începe el. Vreau să știți că noi - adică mama, sora mea și eu - suntem pe deplin conștienți de credința cu care l-ați slujit pe unchiul meu timp de mulți ani și mai ales În lunile din urmă. Vă suntem extrem de recunoscători. Și ne-am bucura să rămâneți aici atâta timp cât mai este de lucru, În timp ce rezolvăm problema moștenirii și așa mai departe. Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Diavolul frână brusc la un kilometru și jumătate deasupra Capitalei și, mușcat de o dispoziție de zile mari, se materializă, apoi, tolănit pe spate ca un sultan, cu un picior răsturnat neglijent peste celălalt și cu muștiucul de la o narghilea slujindu-i cu iscusință când degetele mâinii, când colțurile gurii, se roti de trei ori deasupra orașului, savurîndu-i fiecare bucățică a acoperișurilor de tablă tărcată sau cu vopseaua sărită, tresăltând de încîntare în preajma oricărei terase de bloc placată cu ardezie sau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aceste lucruri Ți le voi da Ție, dacă te vei arunca înaintea mea și Te vei închina mie." Atunci Isus i-a răspuns: "Pleacă Satan! căci este scris: Lui Iehova, Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești." Atunci Diavolul L-a lăsat. Și iată, niște îngeri au venit la Isus să-I slujească." Matei 4:8-11 "Cine este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile?" Da, am vorbit, fără să le înțeleg, de minuni, care sunt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
închina mie." Atunci Isus i-a răspuns: "Pleacă Satan! căci este scris: Lui Iehova, Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești." Atunci Diavolul L-a lăsat. Și iată, niște îngeri au venit la Isus să-I slujească." Matei 4:8-11 "Cine este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile?" Da, am vorbit, fără să le înțeleg, de minuni, care sunt mai pe sus de mine și pe care nu le pricep." Iov 42:3 În mașina
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Haide! îl înhăță deșiratul pe negricios. Și înșfăcîndu-i, cu ambele mâini, guma baschetului, îl remorcă, scoțîndu-l pe spate dintre pereții foșnitori ai vizuinii, pe o alee, unde îi eliberă talpa încărcată cu fire de iarbă, pietricele, noroi. Nu înainte ca, slujindu-se de ea, să-l răsucească pe posesor, cu chipul către clădirea Casei de Cultură. - Stai, bă, că nu ți le-am mâncat eu, protesta cu veselie negriciosul... Șezi, bă, potolit că nu pun eu gura pe eugeniile tale... Bă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
izbuti să le șteargă... Rulau peste tăpșanul de pe care, cu aproape un an în urmă, la 20 iunie 1987, fusese scuturată ctitoria lui Udriște Năsturel, biserica Sfânta Vineri-Hereasca, doldora de icoane, chipuri cioplite, policandre și candelabre brâncovenești, pentru a nu sluji drept reper celor ce ar fi plecat în expediție. Scotocind coclaurile pe care se răsuciseră odinioară gurile de vărsare ale pârâiașului descântat. Pe ruinele ei, înțelept Marele Arhitect, mereu surprinzătorul Nicolae Ceaușescu, avusese înțelepciunea de prăvălise un bloc, 103 CEI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
271 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI coatele, nu se pocneau. Apoi, cu nesfârșită bunătate, își revărsau, din nou, atențiile, către dânsul. Și, deși căută să se lase, în cât mai multe rânduri, pe spate, observă că nu-i mai slujea la nimic. - Dumnezeule! Dar dumneata chiar nu ne crezi în stare să ne dăm, cât de cât, seama ce ai cîntat? Așa și era. Cântase Pink Floyd. Pretindea că-i Pink Floyd. De ce n-ar fi Pink Floyd? În
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI lui îl dădeau, pentru mai multe zile, afară, să doarmă pe scara blocului; de senzația, incertă, că ar avea 13, 14, 15 sau 16 ani; de chinurile nepământești pe care le îndurase la Securitatea, ce-l slujea pe Brav Conducător. Torturile la care fuseseră supuși el, Otilia și Iarba Fiarelor, din momentul în care fuseseră arestați pe Bulevardul Principal al Arhivei cu Dosarele de U.P. (Urmărire Permanentă). E drept, se pare, că și ei, nevinovații, făcuseră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe burlane) până la fereastra de la nivelul al doilea al tipei cunoscute în metrou și numită Mirela. Un suporter de-al ei (taică-su, mi-a picat fisa a doua zi), m-a amenințat că mă va scurta cu un cap, slujindu-se de o coasă. Am fost peste poate de încîntat de reîntrebuințarea pe care se gândea s-o ofere dobitocul uneltei agricole. M-am tras o anumită distanță înapoi, pentru a-i lăsa destul loc să-și ia avânt. M-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
unei farfurii murdare, de unde își bălăbănea picioarle și nu putea fi înțeles. Vine ea ora 13, zi scurtă, dacă nu l-ai prins pe SRL, oră la care orașul se umple de o tensiune negativă, oamenii ies de la slujbe, au slujit cu toții tot ce-au putut, iar acum capul lor este plin de prostii. Este vremea să te verși către un loc umbros, cu verdeață, cu bere la sticlă sau să consimți la un antrenament. Eu îmi pregătisem echipamentul, aveam de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
schițeze cu creionul o cheie impunătoare, cu înfățișare și ștaif de cheie de poartă de castel. La poarta superioară, cheia era bombată și ornamentată. La partea inferioară, cheia nu avea trasat încă nici un element ce i-ar fi permis să slujească la închiderea-deschiderea unei încuietori. Bărbatul mătăhălos se cățărase cu coatele peste foaie și îl bodogănea pe desenator. - Cu țeava asta vrei tu ca să le dai pe spate pe elvețience?! Cu ce o să-l deblochezi și o să-l blochezi pe mecanism
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Eu nu le-am văzut, nici nu le-am auzit pe fantomele asasinilor săi, dar ei au fost. Nu m-a surprins să-l găsesc mort. Dar Page, micul Norbert adoratorul, ultimul nostru șerb, care nu voia decât să ne slujească, a fost teribil de bun cu Alexei. Așa mărunțel cum era el, bunul și nevinovatul de Page n-ar fi murit pentru un Gribb, însă faptul că un Cerkasov murise astfel l-a distrus. Atâta timp cât Cerkasov rămânea credincios ferm Legilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Curând va trebui să mă despart de sacoul meu gricenușiu. Ca, de altfel, și de pantalonii mei bej. Faptul acesta Îmi stârnește o mare tristețe. Au fost hainele mele preferate, “țoalele” mele cele mai dragi. Sacoul și pantalonii aceștia miau slujit cu Încredere ani mulți la rând (aș spune chiar zeci de ani) de-a lungul carierei mele de profesor. Mi-amintesc dimineți demult apuse, pline de lumină, când, după ce mă bărbieream și-mi trăgeam o cămașă pe mine, Îmbrăcam pantalonii
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Reddy Către: Jack Abelhammer Am spus ceva aiurea? De la: Kate Reddy Către: Jack Abelhammer alo? De la: Kate Reddy Către: Jack Abelhammer Ce POATE fi mai important decât să vorbești cu mine? De la: Jack Abelhammer Către: Kate Reddy Sunt sclavul tău, slujindu-ți, se cuvine pândindu-ți toana să-ți răsar În cale; n-am timp trăit de-a-ntregul pentru mine și nici dorințe n-am. Doar pe-ale tale.1 De la: Kate Reddy Către: Jack Abelhammer OK, te-am iertat. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
-i sacră, de-a lui haină îl despoaie; Ea îl spală-n apă sfântă, și în scumpe măruntae Pun miresme felurite pentru jertfa mortuară. N-învîrtiri misterioase peste focul vetrei sfinte, 190Ea-l întoarce, curățindu-l de lumeștile-i păcate. Palamarul ce slujește pământeasca zeitate În Olymp îl ia și-l duce, jertfa zeilor fierbinte. Și în râsuri nesfârșite, artificia de glume, În vorbiri spirituale, observații învățate, 195Despre-a artei culinare mari mistere-ntunecate, În divină nepăsare, ei stau jertfa s-o consume. Vai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și să îl roage, cum făceau alții, să îi lase o zi în plus. Ar fi vrut să mai spună ceva, însă șeful îi făcuse cu mâna spre ușă. Și ce să mai spună? Că șahul pe care bunicu-său îl slujise o viață, curățându-i ceasul de buzunar și pendulele, deșteptătorul de aur ținut în budoar de frumoasa Farah, dăduse poruncă să-și pună morții în pământul deșertului, ca toți ceilalți? Dimineața, Omar privea câmpul și îi veneau în cap lucruri
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]