7,939 matches
-
Jackson au semnat scrisorile și cu aceasta au ajuns și la compromis. Jackson avea să-și schimbe amendamentul, stipulînd că președintele poate acorda Uniunii Sovietice "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru o perioadă de optsprezece luni, dacă primește asigurări din partea sovieticilor că procedurile lor vor duce în mod "substanțial" la o emigrare liberă. După acest interval, președintele putea supune anual statutul de "Clauză" pentru Uniunea Sovietică unui eventual veto al Congresului 1680. După întrunire, Jackson a susținut o conferință de presă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Jackson voiau să fixeze un plafon pentru creditele acordate Moscovei, mai ales pentru cele alocate cercetărilor din domeniul energiei. Pe 19 septembrie, Stevenson a anexat la proiectul de lege al Export- Import Bank un amendament care limita creditele pentru sovietici la 300 de milioane de dolari. El a mai propus, de asemenea, ca Eximbank să nu poată acorda împrumuturi, garanții sau credite mai mari de 40 de milioane de dolari 50 de milioane de dolari conform unui amendament ulterior nici unei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Stevenson, deși viza Moscova, a afectat și România. Amendamentul anula hotărîrea emisă de Nixon, în 1971, cu privire la Eximbank și Bucureștiul nu mai avea acces la fondurile băncii pînă la o nouă hotărîre prezidențială 1685. Animozitatea crescîndă a Congresului față de sovietici i-a făcut pe Bogdan și pe Ceaușescu să intre în panică. Ambasadorul se întîlnise deja cu noul președinte în august. Bogdan îl adusese la Casa Albă pe Vasile Pungan, "un trimis special al lui Ceaușescu", pentru a discuta cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1689. Kissinger s-a prezentat în fața acestuia, pe 3 decembrie. Secretarul de stat nu a pomenit nimic despre scrisoarea lui Gromîko, de pe 26 octombrie, ci a încercat să pledeze pentru destindere. El a spus Comitetului că a primit asigurări din partea sovieticilor că nu vor pune nici un obstacol nejustificat în calea celor ce doreau să emigreze, cu excepția cazurilor care erau o amenințare pentru securitatea națională, că nu-i vor hărțui pe cei ce solicită emigrarea, nu-i vor supune unor criterii discriminatorii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să emigreze, cu excepția cazurilor care erau o amenințare pentru securitatea națională, că nu-i vor hărțui pe cei ce solicită emigrarea, nu-i vor supune unor criterii discriminatorii și că taxa de emigrare, suspendată în 1973, avea să rămînă așa. Sovieticii nu precizaseră, însă, nici o cifră și "dacă s-ar stabili vreo cifră cu privire la emigrarea sovietică, responsabilitatea ne-ar reveni exclusiv nouă; adică guvernul sovietic nu ar putea fi tras la răspundere sau constrîns prin aceste cifre"1690. El a arătat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernul sovietic nu ar putea fi tras la răspundere sau constrîns prin aceste cifre"1690. El a arătat că scrisoarea lui Jackson, care fusese dată publicității, "conține anumite interpretări și formulări... care nu ne-au fost niciodată confirmate de către reprezentanții sovietici"1691. În urma mărturiei lui Kissinger, Congresul a acceptat mai ușor noul amendament al lui Jackson, care a fost adăugat la Capitolul IV. Mai pe scurt, compromisul îi permitea președintelui să renunțe la condiția libertății de emigrare dacă: a) constata că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nota era însoțită de un comentariu al agenției TASS, în care se preciza clar că Uniunea Sovietică avea să "respingă categoric toate încercările inacceptabile... orice amestec în afacerile interne care nu privesc pe nimeni altcineva decît statul sovietic"1696. Evident, sovieticii nu voiau să-și imagineze cineva că ei permiseseră Statelor Unite să se amestece în politica lor internă și nu se sinchiseau că Kissinger era pus, astfel, într-o situație jenantă. Pe 20 decembrie, ambele camere au adoptat principalele prevederi ale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
America de Sud și, în drum spre casă, avea să facă o escală la Washington, pe 11 iunie, pentru o vizită de două ore1730. Ceaușescu împărtășea temerile lui Bogdan. Prin dezvoltarea comerțului cu America, el voia să contracareze presiunile crescînde exercitate de sovietici, care doreau o cooperare mai strînsă a României la programele CAER. Blocada petrolului, din 1973, determinase o creștere dramatică a prețului petrolului pe plan mondial. Aceasta a creat Moscovei grave dificultăți economice, pentru că URSS acceptase să vîndă petrol țărilor din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
determinase o creștere dramatică a prețului petrolului pe plan mondial. Aceasta a creat Moscovei grave dificultăți economice, pentru că URSS acceptase să vîndă petrol țărilor din CAER, din 1971 pînă în 1975, la prețul mediu din cincinalul precedent (1966-1970). În 1974, sovieticii au insistat ca așa-numita "formulă a Bucureștiului" să fie modificată conform creșterii vertiginoase a prețurilor la petrol. În 1975, Moscova a renegociat costul petrolului în cadrul CAER. Noul preț reprezenta două treimi din cel mondial. În vreme ce această soluție părea avantajoasă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de voturi 1747. Ford vizitează Bucureștiul În vreme ce Congresul vota tratatul comercial, președintele Ford a plecat în Europa pe 26 iulie, pentru a semna Tratatul de la Helsinki sau Legea finală 1748. Acest tratat a pornit de la o sugestie din 1966 a sovieticilor, care propuseseră o conferință pentru destindere politică și cooperare economică. Treptat, au ajuns să fie incluse și Statele Unite în această propunere, în special pentru a îndepărta teama de o invazie sovietică, după cea din Cehoslovacia. Primele convorbiri pentru o Conferință
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încrederii, stabilite în Partea I, trebuiau anunțate manevrele militare cu un efectiv de peste 25.000 de oameni, care se desfășurau la mai puțin de 250 km de granița națională. Aceasta limita "manevra prin intervenție", folosită în cazul invadării Cehoslovaciei de către sovietici. Bucureștiul a preferat, de asemenea, să privească Legea finală ca pe un document militar, nu ca pe trei părți separate. Astfel, interdicțiile Părții I cu privire la amestecul în treburile interne ale altei țări excludeau sprijinirea disidenților sau reformelor din România de către
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acceptat să susțină audieri privind "doctrina Sonnenfeldt". Pe 12 aprilie, Sonnenfeldt a luat cuvîntul în fața comisiei. El și-a exprimat regretul față de "neînțelegerile" pricinuite de articolele din presă, care susțineau că el pledează în favoarea consolidării controlului pe care-l aveau sovieticii asupra estului Europei. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr", a spus el. "Nu sprijin în nici un caz dominarea sau subjugarea sovietică a țărilor din estul Europei". El era întru totul de partea politicii aplicate de Administrație față de Europa de Est
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu putea prelungi "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Nesiguranța produsă de această situație l-a determinat pe Ceaușescu să fie mai practic în relațiile cu Moscova. În iunie, el a pus capăt polemicii dintre istoricii români și cei sovietici cu privire la istoria Basarabiei și la structura etnică a locuitorilor săi. Ceaușescu a anunțat că "anumite probleme moștenite din trecut... nu trebuie să afecteze cooperarea și solidaritatea" dintre partidele și popoarele român și sovietic 1830. În august, președintele român a condus
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cazul în care Bucureștiul nu s-ar fi ținut de cuvînt, Carter și-a cîștigat sprijinul pentru reînnoirea derogării. În al patrulea rînd, comerțul continua să se dezvolte. În al cincilea, politica externă a României părea o lovitură pentru strădaniile sovieticilor de a ține sub control Europa de Est, iar Congresul voia să recompenseze efortul Bucureștiului de a-și cîștiga autonomia. Și al șaselea factor, mulți considerau că nevoia reînnoirii anuale a derogării de la condiția emigrării și, implicit, a Clauzei, părea să dea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Ceaușescu, pentru că întărea relațiile cu Vestul, iar aceasta era o piatră de temelie pentru eforturile sale de a-și echilibra relațiile cu Moscova. Relațiile româno- sovietice se îmbunătățiseră o dată cu vizita lui Brejnev la București, din 1976. Cutremurul le dăduse sovieticilor ocazia de a ajuta România și ei profitaseră. La sfîrșitul lunii martie, Ceaușescu observa că relațiile între cele două țări "s-au dezvoltat în mare măsură"1905. Și totuși, apropierea de Moscova nu însemna că Ceaușescu intenționa să renunțe la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
totuși, apropierea de Moscova nu însemna că Ceaușescu intenționa să renunțe la independența politicii externe a României. În a doua jumătate a anului 1977, el și-a menținut relațiile cu Israelul, cu lumea arabă și China și a concurat cu sovieticii în privința comerțului cu Lumea a treia și a puterii de influență în această zonă. România sprijinea, de asemenea, mișcarea eurocomunistă, făcîndu-i Moscovei în ciudă. Ceaușescu aprecia poziția autonomă adoptată de Santiago Carrillo, liderul Partidului Comunist Spaniol, autorul lucrării Eurocomunismul și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe plan internațional și, prin comportamentul ei rebel, avea, cu siguranță, să dobîndească sprijinul Statelor Unite și al altor țări occidentale. La ședința politică consultativă a Pactului de la Varșovia, de pe 22-23 noiembrie, desfășurată la Moscova, România a continuat să opună rezistență sovieticilor. Ceaușescu a refuzat să se alăture aliaților Uniunii Sovietice, care condamnau acordurile de la Camp David, a refuzat să susțină propunerea ca toți membrii Pactului de la Varșovia să-și sporească cheltuielile pentru apărare și a denunțat eforturile depuse de Moscova pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe care-l avea asupra României 1967. Cum opoziția față de "cultul personalității" lui Ceaușescu era din ce în ce mai puternică, ce mod mai bun avea președintele de a-și întări autoritatea decît să-i dea peste nas Moscovei și să-i lase pe sovietici să devină ținta nemulțumirilor românilor 1968? Mai mult decît atît, încordarea crescîndă dintre Moscova și Beijing îi oferea lui Ceaușescu ocazia de a supăra conducerea de la Moscova fără a se teme de consecințe. Spiritele aveau să se calmeze, în cele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
l-au redus imediat la tăcere pe Pîrvulescu, i-au anulat acreditarea și l-au dat afară din sala de ședințe. Ca urmare, Congresul l-a reales pe Ceaușescu în unanimitate, ca secretar general al partidului, pentru încă cinci ani. Sovieticii invadează Afganistanul Anul 1979 s-a încheiat cu o lovitură de grație. Pe 27 decembrie, Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul. Reacția lui Carter a fost promptă. În decurs de o săptămînă, acesta a pus embargo pe produsele Uniunii Sovietice și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prezentase punctul de vedere al Administrației privind drepturile omului. Principala amenințare în această privință era extinderea comunismului. Aceasta însemna că Washingtonul era dispus să sprijine, din cînd în cînd, regimurile totalitariste moderate, care încălcau drepturile omului, pentru a contracara agresivitatea sovieticilor 2105. Această atitudine venea în sprijinul mult elogiatei doctrine Reagan, care promitea sprijin american în cazul unor revolte populare împotriva dominației comuniste 2106. Reagan considera Uniunea Sovietică "un imperiu diabolic", care inspiră uneltiri și promovează terorismul politic prin "războaie de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au contribuit la declinul economic al României se număra și faptul că Occidentul credea în "teoria umbrelei", vehiculată de Moscova. Conform acesteia, Uniunea Sovietică ar fi garantat, în concluzie, împrumuturi occidentale țărilor din CAER. Deși unele țări aflate sub influența sovieticilor primiseră de la aceștia valută forte în cîteva rînduri, România nu se afla printre odraslele preferate 2116. Ba chiar circula, în 1981, un banc românesc, în care se punea întrebarea: "La ce număr din Moscova ar trebui să ceară Bucureștiul un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
petrolului și extracția gazelor naturale și asupra filialelor din străinătate ale firmelor americane. Președintele voia să pună capăt sau cel puțin să încetinească eforturile Moscovei de a construi o conductă de gaze naturale în vestul Europei. El nu voia ca sovieticii să-și sporească influența asupra Occidentului, furnizînd acestuia energie 2161. Dacă Reagan era gata să deranjeze corporațiile americane și guvernele aliate, cu siguranță că nu s-ar fi sfiit să suspende " Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. În ziua
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mod public un regim represiv. Deși hotărîrea lui Reagan de a lansa în Europa 572 de rachete cu rază medie de acțiune, în decembrie 1983, a alimentat apelurile lui Ceaușescu la dezarmare, acesta nu s-a putut face auzit. După ce sovieticii au doborît avionul comercial coreean cu nr. 007, omorînd 269 de călători, relațiile dintre Moscova și Washington au intrat într-un nou declin. Mesajul lui Ceaușescu nu a prins în Occident. Reagan părea să aibă dreptate: Uniunea Sovietică era un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acesta a ajuns la 53%. Întrucît Bucureștiul nu voia să-și sporească datoriile în valută cumpărînd produse occidentale, președintele român căuta să cumpere tehnologie, materie primă și petrol de la CAER pe valută neconvertibilă și în contrapartidă. Deși nu tolera încercările sovieticilor de a face din CAER o organizație suprastatală, Bucureștiul era dispus și uneori chiar dornic să ia parte la noi acțiuni de asociere cu vecinii est-europeni. Simțindu-se ușurat după moartea lui Andropov, din februarie 1984, și fără a-l
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la nivel înalt a CAER, prima după 13 ani. Întîlnirea de pe 12-14 iunie nu s-a soldat, însă, cu schimbări semnificative, cu excepția insistenței Moscovei ca țările CAER să-și plătească petrolul achiziționat la prețul actual al pieței internaționale 2265. Eforturile sovieticilor în vederea unei mai strînse integrări economice au dat din nou greș. Dorința României de a participa într-o mai mare măsură la activitatea CAER nu se datora decît situației ei economice și nu vreunei schimbări de strategie politică sau economică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]