10,656 matches
-
cu o lățime variabilă), fondul forestier (prin ambianța și forța de atracție ce o crează), fondul de vînătoare și pescuit, resursele hidrotehnice (formate din cursurile de apă, lacurile de diverse tipuri și mărimi), monumente ale naturii (peșteri, lacuri naturale, cascade, stânci izolate și diverse forme de relief), floră dosebită (liliac, narcise etc.), faună rară, rezervații geologice etc. Un rol determinant În realizarea turismului Îl ocupă pămîntul, locul de concepere și desfășurare a activității turistice. Un loc aparte Îl deține acea parte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a celui internațional. Exemplificăm astfel prin prezența În acest areal a primului, a celui mai important și mai mare ,,Parc Național” din țară (Parcul Național Retezat) cu o floră și o faună cu totul aparte; a minunatelor chei dăltuite În stîncă, cum ar fi cele ale DÎmbovicioarei, Cernei, Ghimbav-Rucăr, Sohodolului, Gilortului etc.; a neasemuitelor figuri zoomorfe din Bucegi, Făgăraș și Mehedinți; a splendidelor lacuri glaciare din Retezat, Făgăraș, Parîng etc.; a numeroaselor monumente ale naturii cum ar fi: Rezervația de liliac
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din secolul VIII - IX e.n., Cristian (Brașov), Orlat (Sibiu), secolul XI e.n. etc., care fac pe deplin dovada asupra continuității neîntrerupte a poporului român În vatra sa de formare carpato - danubiano - pontică. Continuînd cu acele cuiburi de piatră construite pe stînci, adevărate „puncte inexpugnabile” cum ar fi Cetatea de la Poenari, ce amintește de genul Castelului Bran etc., Înțelegem că suntem Într-o arie de mare atracție turistică. Numeroase sunt monumentele istorice și de arhitectură; monumente comemorative Închinate tuturor acelora care s-
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Stoienești, Bradul și Iezeru - Olănești, Berislăvești și Scăueni - Berislăvești, precum și Ostrov - Călimănești (VÎlcea). Interesante pentru turiști sunt și bisericile rupestre, cum ar fi cele de la: Cetățeni (cu pictură interioară În tempra) și Valea Pravăț (Argeș), Biserica Mănăstirii Nămăești scobită În stîncă; Piatra Scrisă - Armeniș (Caraș-Severin) cu picturi și Înscripție din sec. XV-XVI. În condițiile epocii moderne, unele clădiri vechi, declarate monumente de arhitectură, importante nu numai prin vechime, dar și prin stilul și linia În care ele au fost realizate, prezintând
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din satul Slobozia și pusă la căpătîiul eroului necunoscut al DÎmboviței; - la Bădeni, pe platoul Mălăiștea se păstrează urme din tabăra ridicată aici de Mihai viteazul În 1595, tabăra Întărită cu palisade; VALEA PRAVĂȚ. - m. arh. - biserica rupestră, scobită În stîncă - care practic este mănăstirea Nămăiești - muzeul memorial George Topîrceanu (1886 - 1937) ce cuprinde peste 200 piese, documentare originale; - localitate recunoscută pentru exploatare de calcar; - localitate climaterică de interes local În satul Nămăiești; - tabără școlară; JUDEȚUL BRAȘOV BRAN. - Castelul Bran, sec
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rudele ei. Delimitarea hotarelor obștilor a intervenit atunci când comunitățile au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii, care delimitează vatra satului cu imașul și toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe părți ale țării ca poartă ornamentală, monumentală, în Maramureș, individuală, de intrare în gospodăria proprie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la recunoașterea viziunii țărănești despre lume. După experiența unei tinereți agitate de Întrebări și solicitări deconcertante, autorul „Cuvintelor potrivite” dă semne că și-ar fi regăsit un anumit echilibru prin reîntoarcerea la brazda strămoșilor săi. Versurile cioplite cu dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic oltenesc, Întrucât ipostazele lui sufletești nu se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de nemurire. Demiurgul refuză dorința Zmeului, iar acesta, Întors pe pământ, o vede pe fata de Împărat, alături de un pământean, tot un fecior de Împărat, cu care fugise În lume. Zmeul se răzbună pe cei doi. Peste fată prăvălește o stâncă, iar pe feciorul de Împărat Îl lasă să moară În Valea Amintirii. Eminescu a valorificat basmul acesta În perioada studiilor berlineze, când a scris un poem intitulat tot Fata În grădina de aur, dar a intervenit și a modificat finalul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scrie și Ana Blandiana Lahti la solstițiul de vară. În partea de început a articolului său, cititorul e indemnat la un exercițiu imaginație și anume "o noapte albă într-un oraș finlandez, un oraș în care străzile sunt întrerupte de stânci și piețe înlocuite cu lacuri"220. Experiența pe care a avut-o în acest oraș i se pare ireală și fascinantă deopotrivă, fiind vădit impresionată de tot ce a trăit în aceste locuri 221. Mircea Iorgulescu scrie articolul Însemnare după
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și vizitei la Muzeul Sibelius. În 29 august Eliade scria: "După amiază, plimbare cu vaporul. Golful, "portul" (atât de minuscul că l-ai fi luat drept un debarcader), pădurea de brazi, cabanele pentru saună, hotelul. Ne plimbăm pe mal, printre stânci. (...) amurgul de o neînțeleasă melancolie; boarea care coboară deasupra apelor. Superbe păduri de brazi și mesteceni"750. O zi mai târziu, Eliade scria câteva rânduri despre literatura finlandeză contemporană și despre noua orientare a școlii finlandeze de folclor despre care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
primăverii și al verii. Dintre clădirile pe care Cezar Lăzărescu le amintește menționăm Parlamentul, Palatul guvernamental, Muzeul național, Gara centrală, magazinul Stockmann. A fost impresionat și de sala de concerte Finlandia, construită de Alvar Aalto și biserica Temppeliaukio, construită în stâncă și acoperită de o cupolă gigantică de cupru. 210 Cezar Lăzărescu, Helsinki-Tapiola-Turku, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 196. 211 Totodată Helsinki mai este și principalul centru universitar al țării, cu o viață culturală extrem de intensă. Orașul posedă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
într-o pulbere aurie, stinsă, cu aromă de bergamotă și mandarine verzi, de santal și de ambră. VERBA WOLANd Ruxandra CESEREANU Navagio Acum treisprezece ani am făcut obsesie pentru o epavă îngropată în nisip și pentru un golf camuflat între stânci uriașe, din insula grecească Zakynthos (a hiacintuluiă, numită de venețieni și Zante. Era prin 1995, când am zărit uriașa reclamă, hipnotică de-a dreptul, în centrul Atenei. Obișnuiam să stau în amurg și să privesc cu obstinație respectiva reclamă, întrebându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
fost vers pe care să nu ceară să i-l citesc, n-a fost faptă de care să nu știe...Mă agățam ca un înecat de gândurile neșovăielnice ale lui Vlahuță și mă ridicam deasupra undelor, de spaimă, sus, pe stânca nădejdii lui. Admirația lui, ne reamintește Ion Apetroaie mărturia lui Voiculescu făcută lui I. Valerian, constă și în aceea că bustul în ghips a lui Vlahuță a fost păstrat până târziu, după șapte ani de la moarte, în camera sa de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
-n slavă... Și crește larma surdă tot mai mult, De parcă sparge urletul tavanul : Cutremur lung iscat dintr-un oftat... Amintindu-și peisajul satului natal, Voiculescu scrie în «Amurgul» : Abia pe munți atuncea mai fâlfâie lumina, Ca pasărea rănită zburând din stâncă-n stâncă... Pe urma ei, din hăuri urcând năvalnic clina Cu-o falcă-n cer s-o prindă, aleargă Noaptea încă... Ca în Amurg pe lac, peisajul să rămână tot familiar și odihnitor: În slăvi lumină lină cu stingeri potolite
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Și crește larma surdă tot mai mult, De parcă sparge urletul tavanul : Cutremur lung iscat dintr-un oftat... Amintindu-și peisajul satului natal, Voiculescu scrie în «Amurgul» : Abia pe munți atuncea mai fâlfâie lumina, Ca pasărea rănită zburând din stâncă-n stâncă... Pe urma ei, din hăuri urcând năvalnic clina Cu-o falcă-n cer s-o prindă, aleargă Noaptea încă... Ca în Amurg pe lac, peisajul să rămână tot familiar și odihnitor: În slăvi lumină lină cu stingeri potolite, Pe lacul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
să preluăm, să repovestim. Cultura este un râu cu albie când subterană, când la suprafață, format nu doar din izvorul primar, ci primind numeroși afluenți: pâraie repezi, puhoaie născute din ploi torențiale ori firicele de apă abia răzbătând de sub vreo stâncă sau dintr-un mal argilos. Oricât de scurte, întâmplătoare și supuse provizoratului, toate aceste „imitații” există pentru a întreține și mări debitul râului „originar”. Din apele mari s-au ridicat norii ce dau consistență efemeră afluenților; aceștia revin în râul-mamă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu trebuie să rămânem în oala de lut a vieții noastre, că ea mâine se va sparge și va fi aruncată în gunoiul mormântului. Orizontul ne este deschis, dar ca să-l vedem cu cea mai mare claritate trebuie să spargem stânca de cristal care ne stă în față. Marele Cicero spune: „Ce este mai dulce decât a avea un prieten căruia să-i poți spune toate, ca ție însuți?” [...] Prieteni, îmi spuneți că a început să vă cuprindă osteneala. Curajul trebuie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să preluăm, să repovestim. Cultura este un râu cu albie când subterană, când la suprafață, format nu doar din izvorul primar, ci primind numeroși afluenți: pâraie repezi, puhoaie născute din ploi torențiale ori firicele de apă abia răzbătând de sub vreo stâncă sau dintr-un mal argilos. Oricât de scurte, întâmplătoare și supuse provizoratului, toate aceste „imitații” există pentru a întreține și mări debitul râului „originar”. Din apele mari s-au ridicat norii ce dau consistență efemeră afluenților; aceștia revin în râul-mamă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu trebuie să rămânem în oala de lut a vieții noastre, că ea mâine se va sparge și va fi aruncată în gunoiul mormântului. Orizontul ne este deschis, dar ca să-l vedem cu cea mai mare claritate trebuie să spargem stânca de cristal care ne stă în față. Marele Cicero spune: „Ce este mai dulce decât a avea un prieten căruia să-i poți spune toate, ca ție însuți?” [...] Prieteni, îmi spuneți că a început să vă cuprindă osteneala. Curajul trebuie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
împiedica prevalarea doctrinei majoritare. Curtea de Justiție, Ulise și sirenele În mitologia greacă, sirenele trăiesc pe o insulă din Marea Mediterană. Cântecul lor este atât de frumos, încât marinarii care îl aud, nu le pot rezista și își sfărâmă corăbiile de stânci. Supraviețuitorii sunt omorâți fără milă. Când Ulise părăsește locuința vrăjitoarei Circe, știe că urmează să treacă prin apropierea insulei sirenelor. Ascultând de sfaturile vrăjitoarei, istețul erou recurge la un șiretlic care îi permite să asculte sirenele, dar și să salveze
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
a răbdat voinicul nostru la ger și frig, nici nu se poate spune, căci fiecare știe cum că în împărăția Sfintei Miercuri nu e frig... numai iac-așa, ci frig, frig..., încât îngheață și vițelul în vacă.... încât crăpă și stâncile de ger ce e..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de ei; / Dar nu sunt cum crezi; căci chiar asupra lor / Veneam să vă slujesc, de vreți un ajutor." (Grigore Alexandrescu, Șoarecele și pisica) (e) "Iată însă că veni și clipa când, după ce umblă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum. Iar drumurile, toate, duc spre oameni." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Transcrieți elementele introductive ale propozițiilor subordonate din textele de mai jos și precizați-le valoarea morfologică: (a) "Se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
până ce văzură că frânghia nu mai sta întinsă, cum este când are ceva atârnat de capătul ei." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (g) "Iată însă că veni și clipa când, după ce umblă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială temporală să aibă ca termen regent: (a) verbul a pleca; (b) interjecția cu valoare predicativă țuști; c
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nr. 12 1. Alcătuiți câte patru enunțuri în care cuvintele ai și o să aibă valori morfologice diferite. 2. Precizați valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate: ,,Iată însă că veni și clipa când, după ce umblă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul viață să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival genitival; b) adjectivul optimist să fie la gradul comparativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din mintea unui pasionat sculptor. De aici, pe un drum îngust, după ce traversăm o pădure de conifere, intrăm pe un vârf de munte, pe celebrul drum al acelor - Needle Way. Dincolo sculptorul, aici mama natură, a dăltuit cu timpul în stânca calcaroasă, realizând o pădure de ace, dând impresia că te afli printre vârfurile Domului din Milano. Drumul e îngust și oarecum periculos, neavând niciun parapet. De aci, în zare, se întinde o câmpie, rezervația indienilor. Nu departe de aici e
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]