9,822 matches
-
însuși își definește cântul drept unul „de moarte și înviere”, inițiere tragică a coborârii în Hades și a renașterii. Duhul se instituie ca motiv primordial și în Chemarea marea, poem al căutării și al surprinderii inefabilului, cu o multitudine de sugestii mitice, care pretind o lectură în palimpsest. Armonia cosmică e invocată și în placheta Noapte și iar noapte (1995), unde sonurile lirice pipăie infernul, pragul trecerii, ritmurile primordiale ce-l topesc pe eros în thanatos, transfigurând încă o dată motivul nunții
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
copleșită de imboldul transcrierii unui cert preaplin lăuntric încă nedecantat, dar animată de sârguință și conștientă de necesitatea rigorii. Prospețimea viziunii, dublată de o incontestabilă abilitate a versificării, postura juvenilă, postadolescentină, sensibilitatea „feminină”, propensiunea pentru universul silvestru sau bucolic, cu sugestii dintr-un fantastic de sorginte folclorică învestit cu rezonanțe mitico-magice, în descendență blagiană, sunt note caracteristice pentru poemele cele mai izbutite. În Primejdii lirice, se vădește un lirism discursiv, uneori patetic, verbios, în formulări frizând afectarea. Poemele ce vehiculează o
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
cu cele argotice, din medii sordide. Fraza e melopeică, ritmată de armonii interioare, desfășurându-se în cadențe, în largi perioade fluide, muzicale, cu prelungi acorduri. De la concretețea dură a argoului de mahala, naratorul urcă fără efort, cu aceeași forță de sugestie, la expresia rafinată, de mare virtuozitate. Frazarea e somptuoasă și de un cuceritor patetism liric, întrețesută cu frecvente euritmii. Perpessicius sublinia că romanul Craii de Curtea-Veche este „o carte încărcată de poezie, o operă a unui artist împătimit de mirajele
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
cu toate disfuncționalitățile, un moment decisiv în eforturile de scientizare a studiului literaturii. Stilistica lui anticipează și ea perspective noi metode de abordare a textului literar. De folclor, C. a început să se ocupe, ca doctorand vienez, în 1912, la sugestia lui Meyer-Lübke. Trei ani mai târziu, în „Drum drept”, îi apare serialul Un examen de conștiință în 1915, în care, replicând unor afirmații lovinesciene minimalizatoare cu privire la creația populară, formulează și considerații generale ce cuprind, in nuce, concepția sa despre folclor
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
începutul războiului, cu scurte amintiri despre scriitorii cunoscuți, accentul căzând pe reconstituirea împrejurărilor întemeierii grupului Albatros și a revistei cu același nume. Titlul volumului Înainte de proverbe (1978) sugerează principalul filon al poeziei lui C.-R.: celebrarea tradiției. Efuziuni lirice și sugestii metaforice relevă relația organică, esențială, cu pământul natal a unui eu dezindividualizat, identificat cu duhul înaintașilor. Peisajul terestru sau cosmic, rotirea anotimpurilor, roadele câmpului, contactul cu spiritul locului, trăiri intime sunt distilate în imagini animate de lumini și culori. Proiectate
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
în „spicul de aur” al idealului și tumultul „inimii” întrecând „armoniile gândirii” (Inimei). Acompaniamentul grav, elegiac, al neliniștilor stârnite de spectacolul „eternităților contradictorii”, o gesticulație patetic-romantică, ce transformă în procesiune sacramentală căutările sau umbletul în lume al omului, irizările simbolice, sugestia reușesc, în Drumul, să transmită prezența misterului. În ciuda mimeticelor Nevroze și a clișeelor simboliste (Parc mort, Căderea frunzelor), a neputinței de a ocoli conceptul și alegoria, C. reușește să dea o cosmică arcuire curgerii spre neființă a lucrurilor. Copacii, luna
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
ambivalența întocmirii lumești: „zbor de-argint le-adie-n margini crenelate / Iar la sân stuf gros de sânge-nalță foc”. Și, negând greutatea fizis-ului, prin parfumuri și culori ațâțătoare, florile adeveresc patima ca forță universală și impersonală. Cu o desăvârșită putere de sugestie, garoafele ajung să exprime arderea conținută într-o materie cvasiindicibilă: „Garoafe negre care sună când le-apuci / Ca niște aur ferecat și nevăzut / De descântat, de otrăvit și de vândut/ Ca niște bani, ca niște foc, ca niște cruci”. Originalitatea
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Abia după doi ani (1941, 1942) plini de asimilări, renunțări și decantări succesive, câțiva dintre tinerii studenți de la Sibiu se îndreaptă către un alt model legitimator, pe care îl percep ca revelator pentru propria lor „logică” estetică: E. Lovinescu. La sugestia lui Radu Stanca, Ion Negoițescu redactează textul Ardealul estetic, publicat în revista „Viața” (la 13 mai 1943), sub forma unei scrisori către Lovinescu. Semnătura este colectivă, iar colectivul e format din nouă nume: Victor Iancu, Eugen Todoran, Cornel Regman, Damian
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Grafica americană. Un portret al Americii, pe care cenzura îl aprobă, crezând că e vorba de un comentariu de strictă specialitate. În 1984, apare la București, în premieră mondială, prima sinteză despre spiritualitatea Americii Latine moderne și contemporane. Albumul America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală oferă o selecție din pictura tuturor popoarelor latino-americane, tablourile fiind însoțite de evocări ale universului magic și realist al fiecărui artist, scrise într-un stil care să evoce prin cuvânt imaginea specifică a fiecăruia. După 1990
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
-o gâză, câte-o floare, câte-un fluture mai mare, București, 1970; Eroi, fantome, șoricei, București, 1970; Închide ochii și vei vedea Orașul, București, 1970; Baladă pentru vechiul drum, București, 1976; Grafica americană. Un portret al Americii, București, 1976; America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală, București, 1984; Exil, București, 1999; Împreună cu Elli în Imaginaria (în colaborare cu Michael Ende), tr. Nora Iuga, pref. Mircea Horia Simionescu, București, 1999; Exil, ed. bilingvă, tr. Dana Ranga, București, 2001; Ieșirea din labirint (Intrarea în
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
carte subintitulată Jurnal itinerant (19 mai- 19 noiembrie 1997). Se apelează aici frecvent la o imprevizibilă mișcare a lexicului, la dispunerea fantezistă a literelor, pentru a exprima o vibrație emoțională în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea de sugestie a cuvintelor, în eficiența epitetului, a comparației, a alegoriei, îndrăzneața inventivitate în materie de ritm și rimă fac din Înger în gerunziu și din Pasul pe nu (2000), cu subtitlul Jurnal itinerant (1 ianuarie-31 decembrie 1996), reale laboratoare de tehnică
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
materialul pentru care studentul este pregătit; îi cere să ia numai acel pas pe care este cel mai probabil să-l treacă. 4. Mașina ajută studentul să vină cu răspunsul corect, prin construcția programului și prin partea cu tehnici de sugestii derivată din analiza comportamentului verbal. 5. Mașina întărește studentul pentru fiecare răspuns corect, folosind acest feedback imediat, nu numai pentru a-i contura cât mai eficient felul de a fi, ci și pentru a-i susține ritmul, „a-i menține
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care le-au atașat descrierii „proceselor mentale superioare”. 5.2. Cele patru principii fundamentale ale învățăriitc "5.2. Cele patru principii fundamentale ale învățĂrii" Întreaga sinteză realizată de Miller și Dollard are la bază aceste „teze”: stimulul (drive), răspunsul (response), sugestia (cue) și recompensa (reward). Geniul celor doi constă în faptul că au reușit să articuleze aproape perfect rezultatele teoriilor care au la bază aceste concepte-cheie. Înțelegerea modului lor de a gândi - pe care încercăm să îl expunem cât mai fidel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care au rolul de a face evidente anumite lucruri. Și, chiar dacă succesul sau eșecul dramei învățării ar părea că depinde, acum, de unul sau de altul dintre acești factori, toți sunt esențiali pentru performanțele finale. Acești factori sunt: stimulul, răspunsul, sugestia și recompensa. Pentru a arunca o privire de ansamblu asupra modului în care consideră Miller și Dollard că acești factori sunt corelați, trebuie analizat mai întâi un exemplu concret de învățare, descris de ei înșiși. Apoi se poate discuta fiecare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
plutește liber” (free-floating attention) decât orientarea îndatoririlor, și, dacă ai succes în acest efort și înveți cum să-l faci, poți uita de lumea exterioară, de zgomotele sale și poți începe să auzi aceste voci, delicate ale impulsurilor din interior, „sugestiile naturii tale animalice” (the hints from your animal nature), nu numai din partea asemănării lor cu specia, dar și din a propriei tale unicități. Maslow găsește aici un foarte interesant paradox al eului. Pe de o parte, este vorba despre descoperirea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de grupuri sunt constituite din trei-patru membri care lucrează împreună pe durata unui proiect sau, în orice caz, pe o durată mai mare de timp. Grupul are atribuții importante: ascultă și oferă feedback la ceea ce fiecare membru a realizat, oferă sugestii pentru îmbunătățirea materialului etc. (este similar cu activitatea cenaclurilor literare, doar că în asemenea grupuri, de multe ori, materialele realizate se află în legătură unele cu altele, trebuind să se subordoneze realizării unui scop comun). Unul dintre lucrurile cele mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ca atare de către membrii grupului; - exprimarea ideilor mai neobișnuite de către participanți va fi încurajată de moderatorul discuțiilor, se va construi un grad ridicat de umor colectiv (se râde cuț, și nu deț în ideea emisă); - nu se va critica nici o sugestie; - membrii grupului trebuie să fie încurajați să construiască pe ideea altuia; la sfârșit, nici o idee nu aparține nimănui, se încurajează combinațiile de idei; - regulile activității de brainstorming vor fi afișate într-un loc de unde să poată fi văzute de către toți
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Pierre Bourdieu. În prima sa carte, Ibrăileanu. Românul criticului (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), pe lângă textele reproduse din opera autorului avut în vedere, conform cu exigențele colecției în care a apărut volumul, G. își organizează comentariile pe marginea lor pornind de la o sugestie din Roland Barthes și concepând relația criticului cu opera literară că pe o relație amoroasă, analoaga în fond cu aceea dintre Emil Codrescu și Adela din românul lui G. Ibrăileanu. Remarcabile în acest exercițiu critic de ucenicie sunt deocamdată aplicațiile
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
de tot ce are rău. În cântecul despre natură, iubire, suferință, viață, expresia traduce o sensibilitate modernistă. Adesea G. se află sub tutela lirică a lui Eminescu, dar intuiește adierea unui „cântec nou”. Versuri în curgere impetuoasă încearcă să dea sugestia puterii implacabile a destinului (Mare!...), dominant fiind însă lirismul solar (Devenire, Al vieții mele soare...ș.a.). Poetul scrie, de asemenea, balade fantastice, dintre care una mai reușită (Acvina), și alte stihuri modelate după specii folclorice. Cele mai multe dintre poeme sunt adunate
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
ideea unității românilor din Moldova, Țara Românească și Transilvania. Această direcție de cercetare inițiată de Traian Herseni a fost urmată și de alți psihosociologi (Nicolae Radu, 1962; Adrian Neculau, 1984; Septimiu Chelcea, 1994 ș.a.) În scrierile lui Traian Herseni găsim sugestii și pentru problemele care ne frământă azi. Dau un singur exemplu: orientarea învățământului universitar - spre teorie sau spre cerințele pieței muncii, spre practică. În urmă cu aproape 70 de ani, Traian Herseni atrăgea atenția asupra pericolului îndepărtării universităților de la rosturile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai de seamă reprezentant al orientării naționaliste în sociologie” (p. 81). Cu atât mai mult cu cât Maria Larionescu demonstrează dimensiunea organicistă a ideilor sociologice ale poetului, în consecință, ele aparținând unuia dintre curentele sociologice fundamentale, evoluționismul. Deosebit de fertilă este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului de desprindere a individualității din conștiința comună la M. Eminescu, E. Durkheim și C. Stere. Viziunilor sociologice despre dezvoltarea capitalistă a societății românești li s-au alăturat ca alternative alte două curente sociologice - poporanismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau secții de sociologie, în funcționarea unor instituții de cercetare și în constituirea unui corp de profesioniști cu poziții de vârf în lumea academică autohtonă și internațională. Cele două teme aprofundate în Istoria sociologiei românești sunt pline de idei și sugestii de interpretări. Prima se referă la devalorizarea antreprenorilor privați, odată cu instituirea socialismului de stat, a doua dezbate instituționalizarea capitalului social-politic și contraselecția clasei de mijloc. Aș reține din aceste două teme teza despre inventarea de către ideologia comunistă a conceptului de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sonoritate și imagine. În Mircea cel Bătrân, poetul salută vitejia și gloria străbună, dar rațiunea refuză exaltarea și redimensionează conturul unei vârste a faptei războinice strălucite, prin comparație cu izbânzile progresului: arta, științele, viețuirea înfrățită a națiilor în pace. Totuși sugestia de impasibilă clepsidră cosmică, de mecanică oarbă a universului domină și, prin ea, poemul vădește virtualități eminesciene. În ciuda înălțimii artistice atinse uneori în poemele meditative, A. este dezavantajat de inexperiența poeziei românești în mânuirea unui limbaj metaforic pe măsura gândirii
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
o facem noi. Ele se cer educate frecventând sursele culturale ale perioadei respective. Poți gusta Iliada fără să știi nimic despre mitologia și cultura antichității grecești? Probabil poți, dar cu ce rămâi? Se pierd pe drum cele mai multe și mai valoroase sugestii. Pe scurt, problema nu este că textele clasice nu răspund unui astfel de test, problema este că în acest mod ele ne apar mult mai sărăcite de sensuri. Când în discuție intră ceea ce numim, cu o sintagmă care poate crea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trădează o altă mentalitate: aceea barocă, după cum consideră Dragoș Moldovanu, care sintetizează optim fenomenul: "Simbolurile nu mai sunt, pentru scriitor, modalități necesare de analiză științifică (instrumenta artium, cum le numise Masen), așa cum fuseseră în Evul Mediu și în timpul Renașterii, ci sugestii pur și simplu romanești, puncte de pornire pentru reprezentarea literară"2. Logica atribuirii măștilor este trădată și într-o scurtă divagație care urmează unui portret fizic al Râsului: "că toate carile să văd de pe chip și de pe floare să giudecă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]