11,725 matches
-
I, semnatarii memoriului afirmau: "Sire, subsemnații, delegați de Consiliul General al județului Constanța, (...) pentru a supune la cunoștința Majestății Voastre situațiunea județului, credem că îndeplinim nu numai o prescriere a legei organice a Dobrogei (...) dar și o datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei cu România, "considerațiuni de religiune și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
petiției a fost publicată la 26 decembrie 18931800. În introducerea acesteia se preciza faptul că a fost întocmită "în conformitate cu art. 42 din legea de organizare a Dobrogei"1801, iar "consiliul județean grăbește și în acest an să supună la picioarele Tronului (...) dorințele și nevoile județului Tulcea"1802. Autorii respectivei petiții precizau, adresându-se regelui Carol I, că "nu găsim un prilej mai bine venit să rostim deplina gratitudine pentru dreapta și rodnica oblăduire (...) a guvernului constituțional al Majestății Voastre"1803. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bine venit să rostim deplina gratitudine pentru dreapta și rodnica oblăduire (...) a guvernului constituțional al Majestății Voastre"1803. În continuarea aceluiași document se afirma că "dacă astăzi mai sunt mici dorințe și nevoi, pe care respectuoși le supunem la picioarele Tronului, ele izvorăsc toate dintr-o singură nevoie ce se simte, și vor dispare toate prin această singură nevoie împlinită: intrarea Dobrogei în Constituțiune"1804. Același memoriu prezenta necesitatea construirii unei linii de cale ferată între Tulcea, Babadag și Medgidia, iar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
transdanubiană a regatului Majestății Voastre să intre în drepturile comune, după un sfert de veac în care s-a asimilat în totul intereselor și aspirațiunilor patriei (...) își îndreaptă (...) privirile către Majestatea Voastră, scutul patriei și al românismului, aducând la picioarele Tronului sentimentele lor de respect, supunere și devotament și implorând înalta (...) protecțiune pentru dreapta cauză ce susținem"2491. În încheierea lucrărilor adunării de la Constanța, domnul Alexandru Malcoci Petrescu a dat citire unei moțiuni în care se arăta că "cetățenii Constanței, întruniți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se convoacă spre a proceda la alegerea membrilor care vor compune consiliile comunale"2817. La 10 august 1906 a fost inaugurat pavilionul Dobrogei în cadrul Expoziției Generale Române organizată cu prilejul aniversării jubileului regal la 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I de Hohenzollern. La evenimentul desfășurat la Filaret au participat: I. P. S. Pimen, Episcopul Dunării de Jos, Ion Lahovari, ministrul Domeniilor, Dimitrie Hagi Anton, prefectul județului Tulcea, Ion Bănescu, primarul orașului Constanța, prințul Grigore Alexandru Ghica, domnul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe regele Carol I "a opri opera de ruină a domnului Scarlat Vârnav"2905 și a-i ajuta, astfel, pe locuitorii Dobrogei, menționând că "în timpul răscoalelor țărănești populația Dobrogei a stat neclintită în respectul legilor, al supunerii și dragostei către tron și țară"2906. Printre semnatarii memoriului se aflau domnii: Constantin Oancea, "mare proprietar și exportator de cereale"2907, Luca Oancea, consilier județean, Nicolae Circa, "proprietar, fost, mult timp, primar și șeful coloniei române din Hârșova în timpul dominației otomane"2908, Iordache
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de către Ion I. C. Brătianu, care avea o atitudine mai rezervată față de alianța cu Puterile Centrale, spre deosebire de fostul președinte al PNL, Dimitrie A. Sturdza, cunoscut partizan al apropierii de Puterile Centrale. În cursul anului 1909, România a fost vizitată de către moștenitorii tronurilor Germaniei și Austro-Ungariei ca urmare a eforturilor diplomațiilor germană și austro-ungară în vederea menținerii României în cadrul Triplei Alianțe. În același timp se constată și o intensificare a eforturilor Antantei de reducere a influenței germane la București și de atragere a României
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fiorul grav și de solemnitatea rostirii. Tematizând în primul rând Poetul și Poezia, dar fără a-și trâmbița tensiunile, lirica lui este expresia unei dualități: poetul, care se știe când fabulos și înțelept „inorog”, când un ins umil, „făr’de tron / și făr’ de fală”, trece prin lume când „nalt, prea nalt”, când dubitativ-problematic, persecutat de umbra capului „târziu de stat / și prost”. Performanța acestei figurări a Poetului / Poeziei este menținerea simultană în firesc și artificiu, în sinceritate și poză (conștientă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
patriotism, confundate cu naționalismul șovin și atitudinea antisovietică. În 1958, la Iași, a avut loc răsunătorul proces al absolvenților Zub, Vacariu și Popescu. Vina lor: la Putna, în timpul festivității care comemora împlinirea a cinci sute de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, tinerii au vorbit prea deschis. Au fost condamnați la câte zece ani închisoare. După ce și altora li s-au închis porțile universității, în oraș au început să sosească exmatriculații din facultățile bucureștene. Cei din Iași
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de căldură: „am găsit-o surâzătoare, liniștită, mulțumită, cu micuțul ei lângă ea. <...> Mihai arăta bine și mulțumit și complet neștiutor de zbuciumul pe care ni-l pricinuise”. Încântată de nașterea primului nepot, dar și de faptul că succesiunea la tron era asigurată și multe din grijile provocate de acest subiect gingaș erau spulberate, proaspăta bunică a oferit personalului un mic dejun, la care au participat cei mai importanți ofițeri ai Prințului Moștenitor Carol; „a coborât și grupul de dădace” și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Regele Ferdinand și Regina Maria. Martori au fost: gen. Al. Averescu și Nicolae Mișu. Ceremonia a avut loc la 26 octombrie 1921, orele 18, la Castelul Foișor din Sinaia. Erau recunoscuți oficial părinții copilului: Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, Prințul Moștenitor al tronului Regatului României, în vârstă de 28 ani, și Principesa Elena a Greciei, în vârstă de 24 ani. În februarie 1920, Prințul Carol fusese trimis într-un periplu în jurul lumii. Călătoria fusese organizată formal ca o misiune comercială și de studii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
se întâlnește cu Elena Lupescu și, împreună, pornesc spre Veneția. La 12 decembrie, Carol adresează mamei sale o scrisoare dramatică, expunându-i motivele acțiunii sale. De asemenea, trimite soției sale Elena, pentru Regele Ferdinand, o scrisoare de renunțare la moștenirea tronului, precum și o scrisoare prin care cerea să i se primească demisia din funcția de inspector general al Aeronauticii și din rândul oștirii (pentru a nu fi acuzat de dezertare), restituind și cele două decorații. Ele vor ajunge în România la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Casei Regale, trimis la Milano de Regele Ferdinand, obține semnătura Prințului Carol pe documentul ce conținea renunțarea lui Carol la calitatea de prinț moștenitor. Situația era însă mult mai complexă, căci nu era o semnătură obișnuită. Ea nu implica numai Tronul, ci în primul rând propria familie și apoi populația Țării, căci însăși dinastia își schimba ordinea firească. Carol renunța nu numai la tron și la avere, ci chiar la tutela copilului: „la drepturile ce mi-ar reveni prin legile țării
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
moștenitor. Situația era însă mult mai complexă, căci nu era o semnătură obișnuită. Ea nu implica numai Tronul, ci în primul rând propria familie și apoi populația Țării, căci însăși dinastia își schimba ordinea firească. Carol renunța nu numai la tron și la avere, ci chiar la tutela copilului: „la drepturile ce mi-ar reveni prin legile țării asupra fiului meu și a averii mele”, scria în document. Renunțarea se prelungea și asupra pământului natal, căci se angaja: „să nu mă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sa hotărâre (de a accepta renunțarea lui Carol la calitatea de prinț moștenitor - n.n.) și a făcut apel la toți fruntașii țării de a-l ajuta în executarea ei și la proclamarea Alteței Sale regale principele Mihai ca moștenitor al tronului. În acest scop, în urma asigurărilor de sprijin date din partea tuturor celor prezenți, Reprezentanța Națională a fost convocată la 4 ianuarie 1926”. După Consiliul de Coroană, patriarhul Miron Cristea s-a dus, la îndemnul Reginei Maria, la Castelul Foișor, ca „să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
să ia cunoștință de această renunțare și să recunoască pe Mihai ca Principe Moștenitor. Adunarea a votat legea ce prevedea că, prin renunțarea lui Carol la drepturile de succesiune, „pe temeiul art. 77 din Constituție, Reprezentațiunea Națională constată că succesiunea tronului României revine astfel de drept A. S. R. Principele Mihai, coborâtorul direct și legitim în ordinea de primogenitură bărbătească a Regelui Domnitor”. Parlamentul a votat și o a doua lege, prevăzând că: „Adunările Naționale Constituante, întrunite conform art. 79 din Constituție
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o a doua lege, prevăzând că: „Adunările Naționale Constituante, întrunite conform art. 79 din Constituție, primesc Regența instituită de M. S. Regele Ferdinand I, pe temeiul art. 83 din Constituție, pentru a exercita puterile Regale și tutela A.S.R. Moștenitorul Tronului în cazul când acesta ar fi chemat să domnească în timpul minorității sale. Reprezentațiunea Națională primește numirea celor trei persoane care compun această regență: A.S.R. Principele Nicolae, I.P.S.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, și d-l George Buzdugan, actualul Prim-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
său cu o parte sporită de moștenire. Acum, Regele Ferdinand a adăugat testamentului un codicil, semnat la 2 iulie 1925. Codicilul preciza: „A fost vrerea cerului să pedepsească țara, pe mine și pe regină, cu grea încercare, prin renunțarea la tron a principelui Carol <...> Situația ce a rezultat de aici cere următoarea modificare în testamentul meu: anulez donația castelelor și a domeniilor către fiul meu Carol, căci acestea sunt absolut necesare viitorului rege al României. Principele Carol își va primi partea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
lui Carol întreaga moșie Sinaia-Predeal, cu castelul Peleș și celelalte castele și stabilimente, cu anumite prevederi pentru Castelul Pelișor și pentru casele și clădirile din București. Prin codicilul de față, se înscria dorința ca acestea „să revie urmașului meu pe tronul României din Familia mea, iar în timpul minorității sale să se bucure de folosința și de veniturile lor iubita mea soție Regina Maria”. 24 ianuarie. Din dorința de a proteja interesele lui Mihai, Regina Maria îi cere lui Carol să publice
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
divorț, depusă de ex-principele Carol, este respinsă de Parlamentul României. În aceeași perioadă s-a judecat, în Franța, procesul intentat de Zizi Lambrino lui Carol, pentru a-și relua rolul de soț. Avocații ei susțineau că, în urma renunțării la moștenirea tronului, căsătoria lui cu Principesa Elena era nulă. Tribunalul și-a declinat competența. Iulie. Principele moștenitor Mihai a fost mușcat de un câine turbat, la Sinaia. A urmat un tratament cu antirabice. August (înainte de 21). După o lună, încă se mai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
octombrie). Atenționat de C. Argetoianu, I. I. C. Brătianu află de la dr. Romalo că Regele este grav bolnav. De la un mic grup de inițiați, știrea se răspândește. Analizând problema succesiunii, în condițiile în care se profila o regență îndelungată, întrucât moștenitorul tronului trebuia să mai aștepte încă 14 ani până la majorat, politicienii se grupează după două opțiuni: carliștii (susținători ai revenirii ex-prințului Carol) și anticarliști. I. I. C. Brătianu susținea soluția regenței îndelungate. Iuliu Maniu vedea trei soluții: a) revenirea prințului Carol; b
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a autorității regale, în această eventualitate. Preocupările șefului guvernului, gen. Al. Averescu, în acest domeniu, sunt dezvăluite de N. Iorga: „Pe Averescu, Regența îl sperie prin lungimea ei... El pune în discuție dispariția posibilă a regelui. Ar vrea să întărească tronul copilului. Nu i s-ar putea găsi origini genealogice românești ? Îi spun că da, prin Movilești. El ar vrea un Mihai al II-lea, cu un predicat românesc. Respinge ideea Regenței, cu un frate al Regelui”. Al. Averescu i-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
România în timpul fiului său Mihai și a urmașilor Săi să se poată dezvolta și propăși în liniște și cu spor <...> Trebuie ca fiul meu Carol să caute astfel să impună oricăror rătăciți respectul situațiunii legale create prin renunțarea sa la Tron”. Speranțele regelui nu vor fi împlinite. Îndemnul său nu va fi urmat nici măcar de Carol. Imediat ce află vestea decesului, Carol se va proclama rege în cercul susținătorilor săi din Franța. Hugo Bacher, aflat în anturajul lui, va alcătui o scrisoare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
proclama rege în cercul susținătorilor săi din Franța. Hugo Bacher, aflat în anturajul lui, va alcătui o scrisoare falsă a Regelui Ferdinand către I. I. C. Brătianu, prin care îi recomanda rechemarea lui Carol și, deci, restabilirea drepturilor acestuia la succesiunea tronului. 4 iulie. De la Peleș, Regina Maria trimite, prin gen. Baliff, ministrul Casei Regale, o scrisoare ex-prințului Carol, în care îi oferă informații și despre ceilalți membri ai Familiei Regale. Principele Mihai se afla, în acel moment, la Sinaia și se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și respectării normelor de succesiune se caracterizase prin stabilitate și respectarea relativă a legalității. Destinul lui Mihai ca rege seamănă izbitor cu cel al bunicului său din partea mamei, regele Constantin I al Greciei. Mihai a urcat de două ori pe tron și tot de atâtea ori a fost înlăturat. Începând cu domnia lui Mihai, succesiunea la tron s-a făcut cu forțarea normelor legale, iar durata domniei a devenit mai scurtă, ca și în cazul dinastiei din Grecia. Ministrul de interne
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]