10,119 matches
-
inclusă în criteriile de diagnostic -, ci și la cea dependentă (ce nu poate exista fără a fi dirijatăă, la cea evitantă (ce nu poate fi asertivă în raport cu alțiiă, la cea obsesiv-compulsivă (ce are limite difuzeă, la cea histrionică (ce adoptă variate identitățiă, la cea narcisică (ce își construiește o imagine fantezistă despre sineă, la cea schizoidă (ce se resimte ca un „nimeni”Ă ș.a.m.d. Tot de patologia sinelui ar ține tulburările de autodirecționare a celor cu tulburări de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dezvoltarea de studii genetice, fapt ce s-a dezvoltat destul de amplu. Sistemul, suficient de clar și precis, ierarhizat, vizualizat printr-un cub, dă o anumită siguranță cercetătorilor. Cele patru aspecte ale temperamentului se bazează pe o lungă tradiție. Termenii destul de variați folosiți de autori permit o corelare, cel puțin aproximativă, cu multe alte modele ale personalității. În sfârșit, Cloninger și-a dezvoltat în ultimul timp teoria sa asupra personalității și în perspectivă spirituală, adăugând celor șapte dimensiuni trăiri speciale, fenomene pick
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în perspectiva continuumului cu stările psihopatologice de pe Axa I. Tyrer pledează pentru menținerea conceptului de nevroză, cu referire la tulburările anxios-depresive ce apar la persoane din clusterul C al DSM-IV. Acest grup mare de patologie ce se poate manifesta în variate combinații („în sens dimensional”Ă este numit de autor cotymie. Importante sunt și studiile epidemiologice ale echipei lui Tyrer, precum și cele longitudinale, privitoare la tulburările de personalitate. Până în prezent, această echipă a dovedit cea mai amplă urmărire longitudinală prospectivă a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezentate Diversele concepții necategoriale despre tulburările de personalitate sunt, implicit, concepții despre personalitatea umană. Varietatea lor este, până la un punct, utilă pentru că aruncă o lumină asupra unor aspecte ale persoanei care sunt complementare, o lecturează în diverse coduri, reliefând fațete variate ale acesteia. E de presupus, desigur, că persoana umană, în general, în anumite specificități dizarmonice și în multiple cazuri individuale, se afirmă independent de modurile din care e privită și lecturată. De asemenea, e de presupus că există ceva constant
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un fel de lupă de lectură, ce se aplică succesiv aceluiași caz sau aceleiași persoane. Nici FFM și nici circumplexul nu țin seama de diferențierea între temperament și caracter, după cum, împreună cu psihanaliza, nu țin seama de manifestările persoanei în contexte variate, fapt asupra căruia au atras atenția Bandura și Mischel. Sistemul lui Cloninger dă siguranță prin rigiditatea sa și tonul ferm în care e prezentat. Tematica relațiilor interpersonale e doar implicată în cadrul dimensiunii „cooperativității” și, la fel, cea a reprezentării celorlalți
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
valabil până la un punct și în cazul unei chestionări directe. Totuși, subiectul este cel ce se cunoaște cel mai bine pe sine, știe felul în care a trăit, reacționat și s-a comportat de-a lungul întregii vieți și în variate împrejurări. De aceea, el rămâne sursa fundamentală de informare. Administrarea de către un investigator a unui chestionar pentru evaluarea tulburărilor de personalitate poate fi structurată de însăși forma interviului, ce constă din întrebări precise. Dar mai utile sunt chestionarele semistructurate. Acestea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi echivalent cu - sau mai important decât - chestionarul standardizat. Chestionarele și interviurile ajută însă nu doar la standardizarea rezultatelor. Ele orientează abordarea într-o direcție categorială sau dimensională. În ultimul timp se încearcă orientarea clinicianului prin propunerea de a consulta variate cazuri prototipice dincolo de orientarea strictă spre categorii (Westen, 2000; 2003Ă, de a înțelege persoana perturbată ca organizându-se pe nivele (Parker, 2000Ă și de a acorda atenție și adaptării la context (Clark, 1997; 2001Ă. 8.2. Evaluarea și diagnosticul tulburărilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cele două tulburări au o etiopatogenie comună. Aceasta poate fi genetică, biologică, ambientală, psihologică, temperamentală sau o combinație a acestor factori. Mai e numit modelul „acoperirii” și e similar cu conceptul pluritropiei. Modelul spectrului sau al manifestărilor clinice în grade variate. Se consideră în acest caz că două tulburări sunt strâns corelate în perspectiva etiologiei și mecanismelor de acțiune dar există variabilitate în prezentarea clinică a tulburării în ceea ce privește completitudinea tabloului clinic, severitate, defect. Cele două tulburări nu sunt considerate întru-totul distincte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lumea umană care nu e doar perturbator ci și rigid, simplificând de asemenea existența umană. Așa precum în cursul existenței umane obișnuite și normale există o permanentă interrelaționare între acești doi poli, la fel și în patologia psihică pot exista variate corelații între Axa I și II, pe care le putem citi și descrie cu diverse metodologii, din diverse unghiuri de vedere și le putem exprima în multiple limbaje. Bibliografie AKISKAL H.S. (2004Ă - Demistifying borderline personality: critique of the concept and
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de manifestare a tulburărilor de personalitate, pe baza căreia acestea sunt împărțite în categorii tipologice. Există însă și un plan general care definește și întreține tulburările de personalitate și care se referă la atitudinile și conduitele disfuncționale, maladaptative, rigide, în raport cu variate circumstanțe. O problemă pe care cercetările empirice urmează a le clarifica este dacă cei diagnosticați cu tulburări de personalitate la o anumită vârstă își păstrează rigid, de-a lungul vieții, în aceeași măsură deficiența de raportare interpersonal-socială și stilul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
experiențele sale de viață importante. Ansamblul cunoștințelor dobândite de subiect se organizează după liniile de forță ale unor opinii, convingeri, credințe care deseori sunt influențate de afilierile sale la diverse microgrupuri. În raport cu diverse situații și persoane subiectul se poate manifesta variat dar se consideră că în mod normal, pe măsura maturizării, crește și consistența sinelui „nuclear”, care integrează multiplicitatea sine-urilor circumstanțiale. Teoria „individuației” a lui JUNG susține că la vârsta adultă persoana poate progresa spre o adâncire a caracteristicilor sale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
McGLASHAN (1986Ă a studiat și evoluția a 119 cazuri diagnosticate retrospectiv cu TP schizotipală. Autorul găsește că 55% din cazuri dezvoltă ulterior schizofrenie. STONE și colab. (1987Ă examinează evoluția TP borderline după o perioadă de 20 ani și găsește rezultate variate, de la persoane cu înalte poziții sociale până la altele ce s-au sinucis sau care continuă să aibă serioase probleme de comportament. În mod paradoxal, persoanele ce aveau și tulburări comorbide pe Axa I au evoluat mai bine. Un studiu sistematic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mediul infracțional. La reevaluare contează intervalul de timp și de asemenea instrumentul și criteriile. Ar fi important de evidențiat nu doar trăsăturile de personalitate ci și realizările de viață, eșecurile, conflictele, adaptarea și dezadaptarea, mediul în care subiectul a evoluat, variate domenii de funcționare. Aceste aspecte care reflectă bilanțul evolutiv sunt doar parțial reflectate chiar în instrumentele actuale de diagnostic. Multe cazuri nu pot fi reevaluate nemaifiind de regăsit, fiind grav bolnave sau decedând. Se știe că rata sinuciderilor și a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și de către eroul de roman. Ambele se estompează și pierd treptat din pregnanță în sec. XX. Viața socială devine tot mai mobilă și schimbătoare, mai ales în a doua jumătate a acestui veac, fapt ce necesită tot mai multe și variate adaptări la noi situații, spontaneitate și ingeniozitate pentru schimbare, maleabilitate, frecvente reorganizări interioare ale psihismului. În acest context, personaliștii și existențialiștii europeni au încercat să vorbească despre autenticitate și angajare, ca fațete ale responsabilității etice. Dar, în lipsa unor doctrine mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
evaluare morală a TP În mod tradițional se consideră că în cazul tulburărilor de personalitate în general și a psihopatiei în special avem o perturbare, o insuficiență de achiziție, o distorsiune a conștiinței morale și în consecință, un frecvent și variat comportament anetic al unei persoane care continuă să își desfășoare viața de zi cu zi în mijlocul vieții comunitare, printre ceilalți oameni. Se ridică problema cum poate fi identificat acest aspect al existenței personale? Este de presupus că insuficiența sau distorsiunea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
paragrafele precedente - din statutul și rolul social, din executarea unei funcții care - în cadrul prescripțiilor sale normative - pot avea consecințe bune sau nocive moral. Desigur, persoana poate interpreta normativitatea funcției sale, poate găsi soluții de compromis sau inovatoare, poate alege între variate aspecte de acțiune, poate refuza un anumit statut și rol social, însă niciodată în viața socială nu se operează într-o lume ideală și în condiții de seră, astfel încât vor fi consecințe pozitive și posibil negative pentru fiecare act. Problema
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sintetizat într-o schemă. Comparație paleati Deplasarea și difuzarea responsabilității până la faptul că subiectul să nu se mai considere „responsabil - vinovat” pentru actele sale cu sens moral negativ, e o practică curentă a multor tipuri de tulburări de personalitate, în variate forme. Procesul se desfășoară în paralel cu devalorizarea celuilalt ca persoană, cu transformarea acestuia în instanță într-un „el” insignifiant care are valoare de obiect, cifră, în poziția de oricine sau nimeni. În cazul tulburărilor de personalitate celălalt decade din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exploatează, agresează. Pentru dependent stăpânul necesar nu e niciodată un prieten apropiat ci cu imago abstract, important dar fără valențe de atașament prietenos și intimitate transparentă. Pentru evitant ceilalți sunt doar potențiali critici iar pentru borderline niște obiecte cu semnificație variată, dar nicidecum parteneri în sensul profund a lui „tu”, ce poate fi prieten sau iubit. Această plasare la mare distanță a celuilalt în cazul tulburărilor de personalitate face ca acesta să apară ca dezumanizat și depersonalizat. În cazul tulburărilor de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
morale ale vieții de zi cu zi, cele ale bunului simț, cele promovate și sancționate de cultura în care trăim în mod firesc, pentru că nu putem să izolăm în laboratoare și eprubete oamenii de lângă noi, față de care avem atitudini spontane, variate trăiri și comunicări, girate de „simțul comun” ce călăuzește o comunitate. Iar comunitatea fiecăruia e variată, incluzând tinerii ce trebuiesc călăuziți și persoanele mai vârstnice pe care le respectăm sau la care ne raportăm cu recunoștință, ca față de cei care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cultura în care trăim în mod firesc, pentru că nu putem să izolăm în laboratoare și eprubete oamenii de lângă noi, față de care avem atitudini spontane, variate trăiri și comunicări, girate de „simțul comun” ce călăuzește o comunitate. Iar comunitatea fiecăruia e variată, incluzând tinerii ce trebuiesc călăuziți și persoanele mai vârstnice pe care le respectăm sau la care ne raportăm cu recunoștință, ca față de cei care ne-au îndrumat pașii în viață, dar uneori, și cu reproș. Această comunitate umană e definită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe care le respectăm sau la care ne raportăm cu recunoștință, ca față de cei care ne-au îndrumat pașii în viață, dar uneori, și cu reproș. Această comunitate umană e definită desigur și istoric. Vremurile prezente, cu evoluțiile tehnologice multiple, variate, complexe și care se succed în mod rapid, influențează evident conduitele morale, mai ales datorită impactului major pe care în are în prezent mass-media asupra vieții fiecăruia. Probleme ca cele menționate mai sus merită să fie în atenția noastră, când
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Macedonski, cu prilejul publicării versiunii românești. În anii 1921-1925 spațiul cel mai întins se acordă evenimentelor politice, manifestărilor științifice din țară și din străinătate (congrese, conferințe), iar în anii 1927-1931, întreprinderilor industriale, comerciale, financiare, articolele fiind însoțite de bogate și variate ilustrații alb-negru sau color. Alți colaboratori: Ion Al-George, D. Nanu, Victor Eftimiu, G. Gregorian, I.A. Bassarabescu, N. Batzaria, Eugeniu Botez (Jean Bart), I. Al. Brătescu-Voinești, Lia Hârsu, Corneliu Moldovanu, Liviu Rebreanu, Radu D. Rosetti, Const. Râuleț, Caton Theodorian. I.H.
ILUSTRAŢIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
Miron Costin logofătul ș.a. Dionisie Pop Marțian tipărește în I. relatări privitoare la o călătorie de la Cernavodă la Constanța, prin teritoriul aflat sub administrație otomană; atent la trăsăturile specific orientale, el semnalează cu entuziasm prezența elementului românesc. O ilustrație bogată, variată, cu gravuri de cea mai bună calitate se adaugă articolelor, făcând din I. o publicație de bun nivel publicistic și literar. R.Z.
ILUSTRAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
sectoarele emergente, produsul se află În stadiul de apariție și lansare. În această perioadă, creșterea este slabă și se Înregistrează pierderi din cauza costului foarte ridicat al cercetării, dezvoltării și introducerii pe piață. Modelele sunt disponibile, iar gama de produse - puțin variată; firma nu dispune deocamdată de circuite de distribuție speciale, iar presiunea concurențială este slabă. În funcție de analiza segmentului de piață, firma poate opta pentru practicarea unui preț de ecranare sau a unuia de penetrare. În cazul bunurilor de lux, firma stabilește
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la bază dezvoltarea strategiilor inflorescenței tehnologice (grappes technologiques). Bazându-se pe un ansamblu de tehnologii generice, aceste firme și-au creat un potențial tehnologic și industrial propriu, solid și coerent, pe care Îl valorifică prin produse foarte diverse pe piețe variate. Strategiile tehnologice ale firmelor japoneze au fost reprezentate sub forma unui „bonzai”, un arbore ale cărui rădăcini sunt tehnologiile generice, trunchiul este potențialul tehnologic propriu dezvoltat de către firmă, la care se adaugă sectoarele, subsectoarele și cuplurile produse/piețe (fig. 37
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]