10,163 matches
-
săturat! Refuz să lupt! Prefer să fiu laș, decât să fiu povară sufletului meu!", care ar fi urmarea revoltei sale? Una previzibilă. Curtea Marțială, condamnarea la moarte pentru trădare în timp de război, plutonul de execuție și apoi preotul cu "Veșnica lui pomenire...". Lumea își va urma nepăsătoare același curs, să spunem "normal", astfel că, din păcate, bufeul lui protestatar nu va schimba absolut nimic. Un soldat agață cu bocancul patul unei arme și puștile puse în piramidă se prăbușesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o apasă pe obrazul său: Poate ca așa ne e scris, să iubim prin suferință. Dar, Doamne, câtă fericire poate fi lângă tine! Dacă ar exista pe lumea asta cineva care să-mi spună că îmi poate da cheia fericirii veșnice cred că aș face orice să o am. Ar fi prea ușor și ușurința este plictisitoare. Să avem răbdare, coșmarul ăsta va trece. Când se termină oare războiul? Curând. Eu așa sper. Ține-mă în brațe, te rog! Își lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
albi, maculați. Pare că plânge cu lacrimile înghețate ale părerii de rău. Tunetul artileriei se sparge înfundat undeva departe, în timp ce mitralierele, fără să facă economie la muniție, trag fără încetare. Toți soldații companiei se descoperă. Garda de onoare se aliniază. "...Veșnica lor pomenire, Veșnica lor pomenire..." Vocea lui Marius comandă calm. Pregătiți arm'! Foc! Trei salve răsună zgomotos, ecoul lor izbește povârnișurile și umple cu un vaier trist văgăunile. Gornistul companiei duce trompeta la gură. Sfâșietor și jalnic, răsună "Stingerea". Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
că plânge cu lacrimile înghețate ale părerii de rău. Tunetul artileriei se sparge înfundat undeva departe, în timp ce mitralierele, fără să facă economie la muniție, trag fără încetare. Toți soldații companiei se descoperă. Garda de onoare se aliniază. "...Veșnica lor pomenire, Veșnica lor pomenire..." Vocea lui Marius comandă calm. Pregătiți arm'! Foc! Trei salve răsună zgomotos, ecoul lor izbește povârnișurile și umple cu un vaier trist văgăunile. Gornistul companiei duce trompeta la gură. Sfâșietor și jalnic, răsună "Stingerea". Cu inima grea, Marius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Luca 1, 38). Căci prin aceste cuvinte, date de Preacurata drept răspuns la bunele vestiri ale arhanghelului despre chemarea ei în slujba lui Dumnezeu și a mântuirii noastre, prin zămislirea și nașterea lui Iisus, se pune în lucrare tot planul veșnic de mântuire, pregătit în lume și între oameni prin toți cei chemați de Dumnezeu în sfânta slujbă a pregătirii acestui plan până la Fecioara Maria. Preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 19 martie 2006
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
Încheierea sărbătorii Intrării în Biserică a Maicii Domnului. BISERICA EVANGHELICĂ 20 noiembrie - Ultima duminică înainte de Advent (Comemorarea morților). CULTUL MOZAIC 19 noiembrie - Vaiera. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului l În 21 noiembrie Omul a fost creat de Dumnezeu pentru veșnica fericire. Diavolului i-a reușit întrucâtva să-l abată de la aceasta, ca să zădărnicească planurile lui Dumnezeu. Omul cel dintâi a călcat porunca, s-a făcut vinovat de pedeapsă, dar nu fără de nici un remediu. Planul lui Dumnezeu nu va fi zădărnicit
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
scufundată în tristețe. "Pămîntul pe care călcăm, reluă ea apoi, nu știe nimic de dramele noastre. Nu există remediu... Ambițiile, vanitatea, egoismul ne mănâncă viața... Când viața e o bogăție, o revărsare de daruri, un râu cu ape bogate și veșnice, să ajungă pentru toți... noi ne facem ziduri, ne închidem în ele, ne urâm, ne detestăm și uităm prezentul, astfel bucuria vieții ne scapă."' "...Da, doamnă! murmurai într-un târziu. Așa este..." Tot gîndind: e și filozoafă pe deasupra; s-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din oraș, cele două universități se uniră, în mod firesc limba română reveni în instituții, comerț și administrație. În acel an însă nu era așa și mă pomenii și eu strigând împreună cu colegul meu Cubleș: Trăiască Ardealul, pamînt romînesc! Glorie veșnică martirilor noștri, Horia, Cloșca și Crișan... Din față ni se răspundea: Eljen, nu știu ce... Cubleș îmi traducea: Trăiască Ungaria., trăiască Buda-Pesta... trăiască marele popor maghiar vremelnic despărțit... Și foarte rar și anemic: Eljen ă Roman Muncas Part, trăiască Partidul Comunist Român
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ale mele erau stupide și jalnice. Avui intuiția fundamentală că n-o să realizez nimic în viață dacă voi continua să urmăresc holbat starea de spirit a soției mele și că în viața comună asta acapara forțele vitale ale tuturor, o veșnică pândă, ori a bărbatului, ori a femeii, a fiecărui gest, fiecărui cuvânt, fiecărui ceas petrecut de celălalt în absență, dar și în prezență, în societate, la petreceri și chiar când erau nas în nas, de ce te-ai uitat în lături
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de a fugi de-acasă pentru a mă sili pe mine să plec, aversiunea fățișă, izbucnirile de ură iraționale... de ce iraționale? Poate chiar mă înșelase, sau vroia să mă înșele, și o împiedica naivitatea ridicolă a încrederii mele în ea, veșnica mea speranță a unei reîntoarceri la anii de dinainte de căsătorie. Reveni în hol cu un pachet de țigări în mână, se reașeză și își aprinse una. "Asta e, zise foarte liniștită, nu corespund visului tău de fericire. Ce să fac
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aveam cincizeci de ani, ca el, ci doar treizeci și cine îi spunea lui că lumea asta evoluează spre rău? Ei? Cine? Întrebarea asta îmi cerea mai mult decât câteva clipe ca s-o alung. Cine să-i spună ? Dracu! Veșnica reacție de apărare a unei buruieni care n-are altă grijă decât să se înfigă cât mai adânc în pământ și să rămână buruiană, neputând deveni floare. Și de ce să mă silească el să gândesc astfel despre el? " Tata, îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
muți! N-am chef să se spună că ai căzut în darul beției în casă alături de tac-tău." Era clar! Mă credea chiar pierdut! Dar și eu gândii că acest om, dacă mai stăteam lângă el, ar fi fost o veșnică buturugă neagră de care m-ași fi împiedicat cu surprindere - ori de câte ori ași fi intrat în casă. Fiindcă în platitudinea gândirii lor comune, oamenii nu sânt mai puțini imprevizibili. Ar fi găsit el tata ce să-mi spună, în zilele grele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acea seară rău inspirată. Aflate apoi în posesia ei, nu le citise, oricum, nu-mi spusese niciodată nimic bun despre conținutul lor! Într-o zi, caietele mele dispărură. Iată, gândii, luîndu-mi în mâini capul, copleșit de un sentiment catastrofic, actele veșnicei imprudențe a omului. Știe bine că un anumit lucru e primejdios pentru el și totuși nu ia cea mai elementară măsură de apărare, excitat de o trufie smintită, că poate el să înfrunte forțe mai puternice și nu-i pasă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se așternu pe chipul ei care exprima o atât de vie sensibilitate încît cerea parcă o protecție perpetuă pe care într-un mod la fel de perpetuu o respingea, lucru care îi imprimase nu numai în privire, ci și în mișcări o veșnică suferință și timiditate. Mai curios era că părinții rămaseră indiferenți când ca drept orice răspuns la șoaptele soțului (un tânăr domn cu un chip ferm și atrăgător), dădu tacâmurile la o parte din fața ei, ca și când ar fi împiedicat-o să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
simții o sfâșiere la gândul că s-ar fi putut ca aceste clipe să se repete pentru mine zilnic, dacă am fi rămas toți trei împreună... Desigur, Matilda era astfel fericită, fiindcă un copil, până la o anumită vârstă, e o veșnică surpriză. Iar soarta făcea ca surprizele Silviei să fie aproape toate miraculoase, și doar puține rele. Matilda intui starea mea de spirit. "Dacă te-ai hotărî, îmi spuse în franțuzește, ai fi la București și n-ar fi o problemă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fi venit să-și creadă ochilor că existam și eram al ei, mâinile întinse cu sfială de-a lungul rochiei, într-o clipă, la fotograf, să-i prindă într-o imagine ființa efemeră, dar atunci vie, menită să-i supraviețuiască, veșnica ei prezență în curte, veșnicii ei umeri aplecați asupra rufei, veșnicele ei brațe ridicate în sus să le întindă pe frânghie, rufe curate prin care uitîndu-mă de lângă coapsa ei vedeam soarele în irizări albastre și aurii... această cută pură a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ochilor că existam și eram al ei, mâinile întinse cu sfială de-a lungul rochiei, într-o clipă, la fotograf, să-i prindă într-o imagine ființa efemeră, dar atunci vie, menită să-i supraviețuiască, veșnica ei prezență în curte, veșnicii ei umeri aplecați asupra rufei, veșnicele ei brațe ridicate în sus să le întindă pe frânghie, rufe curate prin care uitîndu-mă de lângă coapsa ei vedeam soarele în irizări albastre și aurii... această cută pură a obrazului care cu anii se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ei, mâinile întinse cu sfială de-a lungul rochiei, într-o clipă, la fotograf, să-i prindă într-o imagine ființa efemeră, dar atunci vie, menită să-i supraviețuiască, veșnica ei prezență în curte, veșnicii ei umeri aplecați asupra rufei, veșnicele ei brațe ridicate în sus să le întindă pe frânghie, rufe curate prin care uitîndu-mă de lângă coapsa ei vedeam soarele în irizări albastre și aurii... această cută pură a obrazului care cu anii se adâncise fără să devie amară, acest
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ce-i fi mai așteptând tu de la viață?!" îi spunea ea încercînd să se răzbune prea târziu că îl servise atâta amar de vreme, că nu știa nici acum să-și ia un pahar singur, iar el îi răspundea cu veșnica istorie cu dulapurile de care era casa plină, cerute de ea înadins ca nimeni să nu se poată descurca în ele (un pahar e într-un dulap, dar în care dracu dintre ele!?). Vechi ranchiune uscate de sevă, că nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai era demult în mintea ei chintesența unei vieți. Crescîndu-și fetele ei, spălîndu-le la fund, țipând tot timpul la ele, devenise roabă, o involuție, devenise analfabetă, fiindcă anii de școală ai fetelor nu însemnaseră pentru ea decât tot rufe spălate, veșnice rufe murdare, veșnice bluze pătate de cerneală, cazanul, veșnicul cazan de fiert apă, în timp ce într-altul fierbea în bucătărie veșnicul borș cu carne care strâmba veșnic nasul domnișoarelor: "Tot borș, mamă?". Și nici o revelație: ceva, așa, deosebit, așa, un semn
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în mintea ei chintesența unei vieți. Crescîndu-și fetele ei, spălîndu-le la fund, țipând tot timpul la ele, devenise roabă, o involuție, devenise analfabetă, fiindcă anii de școală ai fetelor nu însemnaseră pentru ea decât tot rufe spălate, veșnice rufe murdare, veșnice bluze pătate de cerneală, cazanul, veșnicul cazan de fiert apă, în timp ce într-altul fierbea în bucătărie veșnicul borș cu carne care strâmba veșnic nasul domnișoarelor: "Tot borș, mamă?". Și nici o revelație: ceva, așa, deosebit, așa, un semn că una dintre
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Crescîndu-și fetele ei, spălîndu-le la fund, țipând tot timpul la ele, devenise roabă, o involuție, devenise analfabetă, fiindcă anii de școală ai fetelor nu însemnaseră pentru ea decât tot rufe spălate, veșnice rufe murdare, veșnice bluze pătate de cerneală, cazanul, veșnicul cazan de fiert apă, în timp ce într-altul fierbea în bucătărie veșnicul borș cu carne care strâmba veșnic nasul domnișoarelor: "Tot borș, mamă?". Și nici o revelație: ceva, așa, deosebit, așa, un semn că una dintre ele o să ajungă împărăteasă... "Niște natantoale
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
devenise roabă, o involuție, devenise analfabetă, fiindcă anii de școală ai fetelor nu însemnaseră pentru ea decât tot rufe spălate, veșnice rufe murdare, veșnice bluze pătate de cerneală, cazanul, veșnicul cazan de fiert apă, în timp ce într-altul fierbea în bucătărie veșnicul borș cu carne care strâmba veșnic nasul domnișoarelor: "Tot borș, mamă?". Și nici o revelație: ceva, așa, deosebit, așa, un semn că una dintre ele o să ajungă împărăteasă... "Niște natantoale", se înseninase bunica întru târziu... "Făăă, le spunea după ce se făcuseră
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Da, uite, nu m-am gîndit..." Astfel se scurse toată luna ianuarie, care în amintirea mea se dilată incomensurabil: ani parcă am trăit cu ea nu săptămâni. Da, e adevărat, fericirea n-are istorie, fiindcă istorie nu poate ieși din veșnica surpriză pe care ți-o face ființa iubită prin însăși existența ei... Am încercat să descriu scena reîntoarcerii ei... Sub alte înfățișări și pretexte decât neliniștea gândului că puteam pieri sub nămeți, se repeta zilnic... Nimeni n-a scris vreodată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o problemă. Pentru încă cea mai mare parte, vasta majoritate a populației Pământului nu putea fi mai puțin interesantă decât era. Pentru ei, Venus - unde fiecare trebuie să fie un om de inițiativă - nu prezenta nici un fel de atracție. Întinderea veșnică a Pământului, asupra căreia trecerea secolelor nu avusese un impact real... decât că, odată cu dezvoltarea tehnologiei, acum doar apăsau pe butoane care acționau aparatura de uz cotidian din casele lor, iar transportul era la un nivel atât de sofisticat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]