790,808 matches
-
întreprinderii, precum și încăperile centralei termice, ale bucătăriei, depozitele etc. La parter se află, grupate în jurul unui hol central de formă octogonală: vestibule, biblioteca, salonul, salonașul, sala de mâncare cu oficiul anexă și camera de culcare pentru părinți și copii, având anexe - încăperile de toaletă. La etaj se găsesc sălile de studio pentru copii, două dormitoare pentru musafiri și încăperile pentru personalul de serviciu. Construcția este executată din zidărie de cărămidă acoperită cu tencuieli de var în exterior și de ipsos în
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a)) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice semnalate în arealul sitului: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
turneu sportiv important care se va desfășura în noua arenă din Cluj va fi ediția a 47-a a Trofeul Carpați la handbal feminin. Sala Polivalentă are un regim de înălțime 1S+P+3E și este prevăzută la interior cu anexele sportive și tehnice aferente, iar la exterior cu o parcare pe un nivel cu 445 de locuri și o piațetă pentru accesul publicului dinspre Splaiul Independenței. Parcarea este situată sub clădire. La interior, clădirea este împărțită în trei zone: Sala
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
timpuriu. Camerele pentru oaspeți și salonul sunt amplasate la intrarea principală. Anfilada încăperilor principale îndreptată spre fațadele de nord și sud avea o ieșire impunătoare la terasa fațadei de sus. Zona de locuit a conacului este orientată spre „curdoner” și anexele gospodărești. Decorul conacului și elementele lui constituitive sunt racordate compoziției lui. Caracteristice rămîn coloanele octaedrice din piatră brută ce susțin frontonul triunghiular al portalului și colonada galeriei „curdonerului”, în partea sudică. Celelalte galerii sunt susținute de stîlpi. Cornișa fațadelor de
Conacul Leonard din Cubolta () [Corola-website/Science/333856_a_335185]
-
Spermophilus citellus"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), jderul de copac ("Martes martes"), hermină ("Mustela erminea"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), pescăruș albastru ("Alcedo
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
lui limitate și se simte chemată înapoi de vastitatea deșertului, așa cum se vede de pe acoperișul fortului. În cele din urmă, este copleșită de dimensiunile infinite ale cerului și de marșul nesfârșit al stelelor. Ea face trecerea de la simpla existență ca anexă a soțului ei până la a deveni parte a unei lumi nesfârșite. Acesta este adulterul ei. Ca și în alte scrieri ale lui Camus, " Femeia adulteră" se petrece în Algeria, dar băștinașii algerieni nu joacă un rol semnificativ în povestire. Marcel
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
text. Actele oficiale ce intră în vigoare la data prevăzută în textul actului respectiv se publică în Monitorul Oficial în termen de 10 zile de la data adoptării. Textele tratatelor internaționale ale Republicii Moldova care au intrat în vigoare, textele integrale ale anexelor și documentelor aferente, rezervele sau declarațiile Republicii Moldova, efectuate la momentul semnării, ratificării, aderării, acceptării sau aprobării, precum și actele referitoare la suspendarea, denunțarea sau stingerea tratatelor internaționale se publică, în termen de o lună după intrarea lor în vigoare, în ediții
Monitorul Oficial al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334650_a_335979]
-
cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lephus europaeus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia roșie ("Milvus milvus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea pestrița mare ("Dendrocopos major"), ciocănitoarea verde ("Picuș viridis"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pășunatul la liziera pădurii, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole sau practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă fonic arealul. Economia zonei este bazată pe industria lemnului (exploatare și prelucrare), agricultură (cultura plantelor și creșterea animalelor), industria minieră și metalurgică (exploatări
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
a talusului ("Facies malleolaris medialis tali"), numită și fațeta auriculară, este o fațetă articulară, acoperită cu cartilaj hialin, care ocupă parte superioară a feței mediale a corpului talusului. Ea se continuă în sus cu trohlea talusului, și este practic o anexă a acesteia. Această fațetă articulară privește înăuntru, este alungită în sens antero-posterior și în ansamblu are forma unei virgule culcate cu o concavitate inferioară, al cărui cap (extremitatea groasă) lat și rotund se află înainte, iar coada subțire înapoi. Ea
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
dar acest lucru nu s-a întâmplat la Vaux-le-Vicomte ci la reședința ducelui din Paris. În 1875, după treizeci de ani de neglijare, domeniul a fost vândut lui Alfred Sommier într-o licitație publică. Castelul era gol, unele dintre clădirile anexe erau în ruină și faimoasele grădini erau acoperite de plante crescute. Marea sarcină de restaurare și renovare a început sub conducerea arhitectului Gabriel-Hippolyte Destailleur asistat de arhitectul peisagist Elie Lainé. Când Sommier a murit în 1908, castelul și grădinile își
Castelul Vaux-le-Vicomte () [Corola-website/Science/334831_a_336160]
-
ieruncă, pițigoiul de munte, muscarul mic, muscarul negru, porumbelul gulerat, potârniche, gaiță, graur), reptile, amfibieni, pești (mreană vânătă, zglăvoacă) și insecte (fluture-tigru, croitorul de fag, croitorul albastru, țânțarul de frunză); dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
și are un timbru sec. Ea este scurtă, repetată, iritativă și obosește bolnavul, producându-i insomnii. Este cauzată de excitația zonelor tusigene pulmonare (trahee, bronhii) sau extrapulmonare (rinofaringe, ureche, mediastin, pleură, esofag, stomac, apendice, ficat, splină, colecist, peritoneu, uter și anexe etc.) Tusea uscată este prezentă în tabloul clinic de debut al virozelor respiratorii acute virale sau bacteriene (în faza inițială a unei faringite acute, bronșite acută, traheite acute, traheobronșite sau pneumonii acute). Apare și în afecțiuni pleurale (pleurite, pleurezii, pneumotoraxuri
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
vulgaris ampelensis") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); o reptilă: broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis") și un fluture ("Pseudophilotes bavius") din familia Lycaenidae. Cele cinci specii se află pe lista roșie a IUCN și sunt protejate prin aceeași "Directivă a CE" (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
de nisip. În perioadele secetoase ale anului este adesea întâlnit în luncile râurilor și terasele riverane și chiar în locuri mlăștinoase. Adesea este găsit, în căutare hranei și locurilor pentru depunerea ouălor, prin diferite ruine, inclusiv în ruinele caselor, în anexele gospodăriilor sau în clădirile caselor, sub stogurile și căpițele de fân, prin livezi, vii și alte locuri similare. În munți se urcă până la o altitudine de 2000 metri deasupra nivelului mării. În Caucaz se întâlnește la înălțimi de până la 1500-1600
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
este inclusă și în Cartea Roșie a Ucrainei ca specie vulnerabilă (VU) și în Cartea Roșie a Republicii Moldova. În România, specia "Dolichophis caspius" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Coluber jugularis"), Directiva Europeană 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Coluber jugularis") și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Republicii Moldova. În România, specia "Dolichophis caspius" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Coluber jugularis"), Directiva Europeană 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Coluber jugularis") și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IV
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Coluber jugularis") și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IV A și IV B, unde este menționată ca "Coluber caspius"), fiind considerată o specie de interes comunitar și național care necesită o protecție strictă.
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Roșie a Republicii Moldova (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata" - Șarpe cu patru dungi) este considerată ca o specie vulnerabilă (V) În România specia "Elaphe sauromates" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la "Convenția de la Berna" (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele II și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
specie vulnerabilă (V) În România specia "Elaphe sauromates" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la "Convenția de la Berna" (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele II și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele II și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa III).
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa III).
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Republicii Moldova. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia "Zamenis longissimus" este considerată ca o specie vulnerabilă (Vu). În România specia "Zamenis longissimus" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]