80,416 matches
-
satului (după o altă tradiție datorită molimei), locuitorii rămași fără locuințe și-au construit altele de-a lungul rîului Ucea, sătul căpătînd configurația actuala. Vechea vatra a satului se putea constată pînă nu demult. Denumirea de Ucea a localității are corespondențe și în alte limbi și țări. Iată denumiri similar ale unor localități din alte țari: Ucia staraia, Ucia bolșaia (numele unui rîu din apropierea Moscovei), Ucialy și Ucialla, toate patru din Rusia; Utschendorf din Polonia; Ucenfu din Chină; Utschthal din Austria
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
1951 a avut loc cu ușile închise, la fel ca și în alte cazuri similare. Ca și în cazul altor organizații antisovietice, condamnaților li s-au aplicat pedepse exagerate, în temeiul unor acuzații false, documentele care constituiau "dovada crimei" fiind corespondența membrilor organizației, Regulamentul acesteia, două poezii antisovietice scrise de Vladimir Bivol, armele și cartușele confiscate de KGB, precum și almanahul ziarului "Basarabia și Bucovina", considerat "culegere fascistă". Constantin Condrat, Ion Istrati, Vladimir Bivol, Vasile Vâlcu și Victor Andreev au fost condamnați
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
ianuarie 1918 suferă o congestie pulmonară care îi șubrezește și mai mult sănătatea. În luna aprilie a aceluiași an, apare "Calligrammes", o culegere de "Poèmes de paix et de guerre, poèmes conversations, idéogrammes lyriques", însoțite de câteva scrisori de pe front (corespondență din această perioadă va fi publicată integral abia în 1947 sub titlul " Poèmes à Lou"). Moare pe 9 noiembrie 1918, fiind victima a mării epidemii de gripă spaniolă. Este înmormântat la cimitirul "Père Lachaise" din Paris. În România, Apollinaire a
Guillaume Apollinaire () [Corola-website/Science/298588_a_299917]
-
respectă legătura organică dintre tot ceea ce am creat vreodată ca artist și lupta mea actuală împotriva celui de-al ""treilea Reich"). A scris opt romane, peste treizeci de povestiri, o dramă epică, numeroase eseuri; un amplu jurnal și o răsfirată corespondență îi întregesc opera. Faima i-au statornicit-o cele patru romane mult cunoscute, "Casa Buddenbrook", "Muntele vrăjit", tetralogia "Iosif și frații săi", "Doctor Faustus" - împreună cu patru romane mai puțin cunoscute, "Alteța regală", "Lotte la Weimar", "Alesul", "Mărturisirile escrocului Felix Krull
Thomas Mann () [Corola-website/Science/298678_a_300007]
-
Preocupări de numismatica s-au manifestat în antichitate și în renaștere. Din secolul XIX, s-au adăugat studiului numismatic și medaliile. În 1891 s-a organizat primul congres internationa de numismatica. Denumirea monedelor medievale au la bază anumite criterii: culoarea, corespondență în sistemul ponderal, numele emitentului, titlul emitentului, localitatea. Numismatica descriptiva se ocupă de descrierea detaliată a monezii după dimensiuni, forma, greutate, metalul din care a fost confecționat, imaginile de pe revers și avers care pot fi de tip heraldic sau iconografic
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
1927 și 2002, în conformitate cu un articol din revista Mensa Magazine. Aceste constatări coincid în mare parte cu meta-analiza statistică din 1958 efectuată de profesorul Michael Argyle de la Universitatea din Oxford. El a analizat șapte studii de cercetare care au investigat corespondența dintre atitudinea față de religie și inteligența măsurată printre elevi și studenți din SUA. Deși o corelație clar negativă a fost găsită, analiza nu a identificat cauzalitatea, dar a observat că factori precum mediul familial autoritar și clasa socială pot juca
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
orașelor canaaneene de către triburi ca cele ebraice ar fi fost imposibilă, căci Canaan-ul ar fi fost deja împânzit cu garnizoane egiptene, iar monarhii locali, e drept, semiți ca evreii în marea lor majoritate, erau vasali ai faraonului. Există o amplă corespondență diplomatică între acești vasali și faraonul vremii. Dacă evenimentele relatate în Biblie conțin multe adaosuri mitologice și inadvertențe istorice, firește că și istoricitatea personajului este disputată, opiniile mergând de la acceptarea existenței unei figuri istorice cu acest nume până la negarea existenței
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
tatălui său, terminând mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung și continuând lucrul la Biserica Domnească din Argeș. De asemenea, biserica Sân Nicoară (astăzi în ruine) îi este atrubuită tot lui. În luna mai 1359, în condițiile interceptării de către regele Ungariei a corespondenței pe care o întreținea cu Papalitatea și grăbit în a fi uns „domn autocrator”, adică singur stăpân, suveran prin drept divin, se adresează împăratului bizantin și patriarhului Callistus I pentru a înființa o mitropolie în Țara Românească. Cererea îi este
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
filozofice, 1746) și "Lettre sur les aveugles" (Scrisoare despre orbi, 1749). Diderot a avut o contribuție fundamentală în domeniul criticii moderne de artă, cu ale sale "Salons" (Saloane), articole pe care le-a publicat în ziare, începând din anul 1759. Corespondența vastă a lui Diderot descrie o imagine obiectivă a epocii sale. El a avut o influență semnificativă asupra generațiilor următoare de gânditori din Franța, Germania și Anglia. Diderot a descris mașina de calcul inventată de Blaise Pascal, descrisă în "Oeuvres
Denis Diderot () [Corola-website/Science/298727_a_300056]
-
a încredințat în 1747), Diderot frecventează mediile savante și artistice. Nu se poate opri să nu-și așeze pe hârtie simțămintele și analizele sale față de operele și lucrările pe care le descoperă în drumul său. Astfel, în 1759, publică în "Corespondența literară" a lui Grimm primul său "Salon", ceea ce face din Diderot unul din fondatorii criticii de artă. În plus, Diderot acordă o mare importanță artei în "Enciclopedie". "Enciclopedia" tocmai este interzisă după publicarea "Spiritului", eseu filosofic de Helvétius care rănește
Denis Diderot () [Corola-website/Science/298727_a_300056]
-
În 1781, va scrie ultima sa operă dramatică "E bun? E rău?". Bătrân și bolnav, abandonează ideea de a publica toate operele sale necunoscute. Sophie Volland, amnta sa cu care se întâlnește din 1756 și cu care a întreținut o corespondență remarcabilă, moare în februarie 1784. Diderot se stinge pe 31 iulie următor, la vârsta de 70 de ani. Acest om destinat preoției a urmat o cu totul altă cale, mânat de setea de cunoaștere și de convingerile sale filosofice. Acest
Denis Diderot () [Corola-website/Science/298727_a_300056]
-
asociere a avut loc deoarece nazismul afirma că arienii au fost strămoșii germanilor moderni și, datorită acestui lucru, cucerirea lumii de către Germania ar fi fost dorită și chiar predestinată. Svastica a fost folosită ca un simbol convenabil menit să sublinieze corespondența mitică arian-german. De la Al doilea război mondial încoace, unii occidentali văd în svastică doar un simbol nazist, ceea ce conduce la presupuneri incorecte despre folosirea pre-nazistă și la confuzii în legătură cu statutul ei sacru, religios, în hinduism. Svastica (crucea încârligată, germană: "Hakenkreuz
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
pică". În anul 1890, Nadejda von Meck întrerupe finanțarea lui Ceaikovski. Motivul oficial constă în „probleme financiare”. Se pare însă că adevăratul motiv consta în faptul că a aflat de homosexualitatea compozitorului, moment în care, profund șocată, a întrerupt brusc corespondența cu el. Se mai spune că ea avea în plan să o mărite pe una din fiicele sale cu Ceaikovski, proiect incompatibil cu tendințele sexuale ale acestuia. Acest episod a fost o grea lovitură pentru Ceaikovski. În 1891 a întreprins
Piotr Ilici Ceaikovski () [Corola-website/Science/299588_a_300917]
-
întunericului”", "„Roadele instrucțiunii”", "„Cadavrul viu”"), povestiri populare, basme și istorisiri pentru copii, articole publicistice, de critică literară sau literatură științifică (studii despre probleme de artă, articole pe teme politico-sociale, tratate etico-religioase etc.), un jurnal intim și o excepțional de bogată corespondență. Lev Tolstoi a oglindit în opera sa Rusia de la începutul veacului al XIX-lea (războiul împotriva lui Napoleon), dar mai ales Rusia din perioada 1861 — 1905. În cei aproape 60 de ani de activitate pe tărâm literar, Tolstoi a cercetat
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
agenți activi ai KGB. "BORR" a încercat să stabilească misiuni în Rusia postsovietică, ceea ce a tensionat relațiile dintre cele două Biserici. Nu toate căile de dialog au fost întrerupte. În 2001, Sinodul Patriarhiei Moscovei și "BORR" au început schimbul de corespondență oficială. Scrisorile moscovite atrăgeau atenția asupra faptului că separarea a fost strict o chestiune politică. "BORR" a răspuns că era preocupată de implicarea continuă a Moscovei în ecumenism, ceea ce ar compromite ortodoxismul moscovit. Oricum, schimbul acesta de mesaje a fost
Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei () [Corola-website/Science/299657_a_300986]
-
fost cea din 177 la Lugdunum (azi Lyon). Încă din tinerețe, Marc Aureliu a primit o educație solidă în retorica greacă și latină prin instructorii săi, Herodes Atticus și Marcus Cornelius Fronto. Cu acesta din urmă a întreținut o bogată corespondență, în parte păstrată până azi. Formația sa filosofică a fost marcată de doctrina stoică, reprezentată de Epictet, Apollonius din Calcedonia și Sextus din Cheroneia. Singura sa lucrare a fost redactată în limba greacă, "Ta eis heauton" ("Către mine însumi"), tradusă
Marc Aureliu () [Corola-website/Science/299677_a_301006]
-
cu idealismul platonician, după care spiritul este izvorul cunoașterii, simțurile constituind o sursă a iluziilor și erorilor. Stoicii neagă realitatea metafizică a conceptelor, ele nu ar avea realitate în afara conștiinței. Întrucât cunoașterea înseamnă preluarea sensorială a cunoștinței obiectelor, adevărul reprezintă corespondența impresiilor noastre asupra lucrurilor. Criteriul adevărului nu poate consta în concepte, pentru că ele sunt creația impresiilor noastre, el constă în senzația însăși, nu poate consta în gândire, ci în simțire. Obiectele reale creează în noi o trăire intensă, convingerea asupra
Stoicism () [Corola-website/Science/299711_a_301040]
-
între anii 1570 și 1820. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, învățații Școlii Ardelene, având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii 1860-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a fost reintrodus alfabetul
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
și la "Goethe Institut", în Boston), urmate de examen și certificat; "Creative Writing Course" (cu credit), la "Boston University". Cunoscător al limbilor franceză, germană și engleză. A fost remarcat că poet, în anul 1969, de scriitoarea Ana Blandiana, în cadrul rubricii “Corespondență literară” din pagina de artă a ziarului "“Steagul roșu”" din București, cu poezia Trei focuri, publicată sub numele Gheorghe Băjenaru, iar primele poezii i-au apărut în 1975, în revistă "“Luceafărul”", a Uniunii Scriitorilor. În Statele Unite (1989), semnând , debutează cu
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
publicate în reviste de specialitate. Commentatorii compară adesea opera lui Jaspers cu filozofia contemporanului său, Martin Heidegger. Într-adevăr, ambii doresc să exploreze sensul lui "Sein" (Ființei) și pe cel al lui "Dasein" (cel al Existenței). Deși au purtat o corespondență și au fost o vreme prieteni, afilierea lui Heidegger la Partidul nazist a pus capăt relației, Jaspers fiind căsătorit cu o evreică. Doi dintre marii hermeneuți și fenomenologi, Paul Ricoeur (unul din elevii lui Jaspers) și Hans-Georg Gadamer (succesorul lui
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
simultan în Franța, Germania, Italia și Spania, s-a aflat pe lista finală de nominalizări a premiului Goncourt și a fost recompensat cu premiul Interallié pe anul 2005. Alături de Bernard-Henri Lévy, Michel Houellebecq publică în octombrie 2008 un volum de corespondență, "Ennemis publics" („Inamici publici”), apărut la editurile Flammarion și Grasset, reunind un schimb de scrisori, pe teme variate, derulat pe parcursul a șase luni. Volumul are un prim tiraj de 130.000 de exemplare și este considerat în Franța revelația toamnei
Michel Houellebecq () [Corola-website/Science/299119_a_300448]
-
ani, este încredințat noului așezământ al iezuiților din La Flèche, bastion al gândirii aristotelice. Aici studiază latina și greaca, precum și matematica, fizica, logica, morala și metafizica. Îl cunoaște pe polimatul Marin Mersenne, cu care va purta o vastă și variată corespondență și va întreține o relație îndelungată de prietenie intelectuală. La 14 ani a început să compună lucrări de matematică și filozofie. În 1612 a plecat la Paris unde, încurajat de prietenul Mersenne, în 1615 s-a dedicat matematicii. Între 1614
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
a înlocui manualele aristotelice, contribuie la sporirea renumelui lui Descartes și la diseminarea filosofiei carteziene. Între 1645-1646, la solicitarea prințesei palatine Elisabeta de Boemia, scrie "Les Passions de l'âme" ("Pasiunile sufletului"), publicată abia în 1649. Descartes întreține o semnificativă corespondență cu prințesa Elisabeta de Boemia. Descartes acceptă în 1649 invitația din partea reginei Cristina a Suediei pentru a se deplasa în îndepărtatul și frigurosul ținut nordic. Se stinge din viață pe 11 februarie 1650 în urma pneumoniei contractate în timpul deplasărilor de la reședința
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
pasiunea pentru poezie. Scrierile sale sunt influențate de Kafka, chiar dacă operele acestuia erau interzise în acea vreme. După satisfacerea serviciului militar, lucrează ca mașinist la un teatru din Praga (Teatrul pe balustradă - "Divadlo Na Zábradlí") și studiază arta dramatică prin corespondență. După lovitura de stat organizată și condusă de Moscova din 1948 familia sa își pierde proprietățile și este considerată pro-Germană și că a colaborat cu ocupantul (acuzație formulată în ziarul comunist Rudé Právo din 23 februarie, 1989) și lui Havel
Václav Havel () [Corola-website/Science/299185_a_300514]
-
didactică și publicistică pseudonimul "Jánosi" și varianta românizată "Ianoși", în anul 1958 își schimbă oficial numele în "Ioan-Maximilian Jánosi". Ion Ianoși a reprezentat cu cinste cultura română prin organizarea în 1972 a Congresului mondial de estetică la București. A purtat corespondență și a păstrat legături de prietenie și colaborare, de-a lungul timpului, cu numeroși scriitori sau teoreticieni români de marcă, printre care Belu Zilber, Constantin Noica, Henri Wald, Alexandru Dragomir, Radu Cosașu, Gabriel Liiceanu sau Zigu Ornea. Este autor a
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]