79,874 matches
-
bovista" (otrăvitor, cuticulă aproape netedă, gălbui portocalie, glebă de violet închis, picioruș), "Scleroderma cepa" (tânăr comestibil, cuticulă mai netedă, are picior deseori acoperit de frunziș), "Scleroderma citrinum" (otrăvitore, mai deschisă, mai deschis, nu are picior, miros de usturoi), "Scleroderma meridionale" (tânăr comestibil, mai deschis, are picior deseori acoperit de frunziș), sau "Tuber aestivum", (foarte gustos, cuticulă negricioasă, acoperită de negi negrii, piramidali, crește subteran).
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
a jucat în majoritatea producțiilor acestui teatru, de exemplu în „Vrăjitoarea” de Avraham Goldfaden, „Leizerke Roitșvanț” (după românul rus al lui Ilya Ehrenburg în adaptarea lui Maciej Wojtyszko, „Hersele Ostropoler”, „Visul lui Goldfaden”, „Peripețiile lui Beniamin al III-lea”, „Gebirtig”, Tinerii de aur de Neil Simon (cu care a fost candidat la actorul cel mai bun al anului la Concursul anual Ofir), „Dzigan și Szumacher”, muzicalul „Cantorul din Vilna” de Osip Dymov, „„Ultima iubire” după o nuvelă de Isaac Bashevis Singer
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Ucrainei, în timp ce mai mulți scrimeri și antrenori ruși au plecat în străinătate, inclusiv Vladimir Nazlîmov, său au abandonat sportul în favoarea afacerilor, ca de exemplu Mark Rakita și Mihai Burțev. Cel mai senior în cadrul echipei a Rusiei, i-a condus pe tinerii Aleksandr Șirșov și Stanislav Pozdniakov. La Campionatul Mondial din 1993 de la Essen, el a cucerit din nou titlul mondial, învingându-l pe ungurul Bence Szabó, dar echipa s-a clasat doar pe locul cinci. Aceasta s-a răzbunat la Campionatul
Grigori Kirienko () [Corola-website/Science/336339_a_337668]
-
inopinată, stăpâna secretelor, deținătoarea frigului care e cald, a luminii care întunecă, neguraliva care pe toate le descurcă, grăbita ori prearăbduria cumătră neciclică a Proserpinei...”. Alte referințe critice: Grete Tartler (în volumul “Melopoetica” - București 1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
a Premiului European Charlemagne pentru Tineret. BEST caută întotdeauna sprijin de la instituții care recunosc eforturile sale și împărtășesc viziunea sa de a avea un impact asupra studenților europeni. Până în prezent, EBEC este susținută de numeroase instituții și organisme, precum UNESCO, Tineri în Acțiune, Societatea Europeană pentru Educație în Inginerie (SEFI), Institutul de Inginerie Electrică și Electronică. Universitățile care au susținut EBEC în ultimii ani se numără: Universitatea Aristotel din Salonic, Universitatea Tehnică cehă din Praga, Graz Universitatea de Tehnologie, Universitatea Tehnică
European BEST Engineering Competition () [Corola-website/Science/336371_a_337700]
-
asupra clubului de noapte Neighbours din Seattle, comis de Musab Mohammed Masmari. Pe 11 iunie 2016, Pulse, un club de noapte gay din Orlando, Florida, organiza Noaptea Latino, un eveniment săptămânal de sâmbătă seara, la care luau parte în special tineri hispanici. În jur de 320 de oameni se aflau în club la ora locală 2:00 când a început atacul. Pulse a fost fondat în 2004 de Barbara Poma și Ron Legler. Fratele lui Poma, John, a murit în 1991
Atentatul din Orlando (2016) () [Corola-website/Science/336382_a_337711]
-
de instabilitate tonală. „Finalul Suitei trebuie gândit aproape cosmic, amestecul său de dramă, energie și bucurii se cuvine proiectat într-un spațiu sonor uriaș. El reprezintă, dacă vrem, strigătul lumii întregi zvârcolindu-se în vâltoarea pasiunilor, așa cum îl auzea un tânăr de 21 de ani.” Pe parcursul timpului Suita a fost expusă în numeroase execuții sub bagheta multor dirijori consacrați ca Gustav Mahler, Pierre Monteux, Henri Wood, Vclav Talich etc.
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
centru pentru tineret și sală de spectacole din Antwerpen, Belgia, cunoscut anterior sub numele Hof Ter Lo. Complexul este situat pe bulevardul Noordersingel 28-30 din districtul Borgerhout. Centrul pentru muzică Trix a fost înființat ca un loc de întâlnire unde tinerii talentați din Antwerpen să poată primi consiliere și suport logistic. Complexul deține șapte săli de repetiții și un studio de înregistrări. Există și planuri pentru construirea unui centru de documentare. În 2009, fosta sală "Hof ter Lo" a fost rebotezată
Centrul pentru muzică Trix (Antwerpen) () [Corola-website/Science/336413_a_337742]
-
Primului Război Mondial și a anilor ’20 ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației. Romanul prezintă criza de identitate a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul intrării României în război, personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
cărții l-a făcut celebru pe autor. Romanul a fost ecranizat ulterior de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim ce a avut premiera la 9 iunie 1986. Provenit dintr-o familie modestă ce trăia într-un sat din Moldova, tânărul Radu Comșa a urmat studii juridice și a obținut un doctorat în străinătate. El s-a reîntors la București după finalizarea studiilor și a fost remarcat de avocatul, deputatul și marele moșier Alexandru Vardaru, care l-a angajat ca secretar
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
a prințului Bolkonski. Rănirea sa pe front și despărțirea de Luminița Vardaru amintește de ruptura între Andrei Bolkonski și Natașa Rostova. Personajul Mihai Vardaru, verișorul Luminiței, care pleacă voluntar pe front dintr-un entuziasm adolescentin, îl are ca model pe tânărul Petea Rostov, ambii murind în război. Reacția lui Radu Comșa la găsirea cadavrului lui Mihai Vardaru seamănă mult cu durerea trăită de ofițerul Vasili Denisov, prieten de familie al Rostovilor. Activitatea de gazetar i-a permis lui Cezar Petrescu să
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
eterna victorie a „politicianului”) este un laitmotiv al romanului românesc ce-și trage originea din romanul "Dan" (1894) al lui Alexandru Vlahuță, creând un cerc vicios: „intelectualul” nu poate învinge deoarece astfel și-ar anula propria sa condiție de „intelectual”. Tânărul savant respingea această resemnare mioritică a intelectualului român, căutând în scrierile sale alte atitudini intelectuale în fața acelorași provocări. Ulterior, scriitorul a folosit unul dintre personajele secundare ale cărții, sublocotenentul Bogdan Cernegură, ca erou central al romanului "Ochii strigoiului" (1939-1941), imaginând
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
simplificatoare a raporturilor umane determină împărțirea societății în două universuri ireductibile: cei care au luptat pe front și cei care au rămas acasă între care se manifestă o opoziție de clasă. Membrii celor două universuri se solidarizează unii cu alții: tinerii ofițerii se împrietenesc cu soldații țărani, cărora le ascultă necazurile, iar cei rămași acasă sunt uniți de interese comune. Prezența pe front transformă toate personajele: un colonel de operetă ca Pol Vardaru (ce plecase de acasă cu provizii de cafea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
nuvelele din "Drumul cu plopi" și în romanul "Întunecare" sunt niște inadaptați sociali în genul personajelor lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine din izolarea lor psihologică într-un oraș uniform și banal care strivește visurile indivizilor. Tânărul scriitor Mircea Eliade publica la 20 mai 1927 o cronică nepărtinitoare despre primul volum al cărții în ziarul "Cuvântul" (condus de profesorul Nae Ionescu) în care evidenția imaginea autentică a anilor grei ai Primului Război Mondial, precum și a societății contemporane românești prezentată
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
care războiul a rupt-o în două, a însângerat-o fără a o schimba. O frescă străbătută de impulsuri epice ale burgheziei. Pentru cea dintâi oară, în proza românească, burghezia se vădește complet și autentic”, scria, printre altele, Eliade. Cronica tânărului scriitor nu l-a necăjit pe Cezar Petrescu, în ciuda unor zvonuri care au circulat în epocă și care au fost auzite și de autorul ei. Eliade recunoștea în memoriile sale că articolul său era „destul de dur” și l-a supărat
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
(n. 19 mai 1806, Dormans - d. 1 septembrie 1896, Alençon) a fost un medic și medic veterinar, botanist și entomolog francez, specialist în micologie. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Gillet. În anul 1823, după absolvirea liceului, tânărul Gillet s-a înrolat drept cadet la Școala Națională de Medicină Veterinară din Alfort. Acolo s-a făcut remarcat ca naturalist înflăcărat și desenator foarte priceput. În anul 1830 a luat parte ca medic veterinar în armata franceză la cucerirea
Claude Casimir Gillet () [Corola-website/Science/336574_a_337903]
-
separate fondate în anii 1903-1909 înainte de întemeierea Țel Avivului, pe atunci Ahuzat Bait-Tel Aviv. În anul 1921 Kerem Hateimanim și alte cartiere s-au alăturat Țel Avivului. Cartierul are circa 5000 locuitori (în jurul anului 2016), o mare parte din ei tineri veniți din afara cartierului. Cartierul a luat ființă în 1906 pe pământuri aparținând lui Aharon Shlush (Chelouche), lui Yossef Bek Moyal și lui Hâim Amzaleg. Terenurile au fost vândute în condiții avantajoase pentru cumpărători. Majoritatea acestora erau evrei yemeniți care au
Kerem Hateimanim () [Corola-website/Science/336603_a_337932]
-
sa echipă de fotbal, „Shimshon” (adică Samson). Începând din anii 1990 față cartierului s-a schimbat, prin construirea unor case mari și impunătoare și a crescut cererea de locuințe în zonă. Componentă demografică a populației s-a modificat, mulți din tinerii cartierului părăsindu-l. În cartier a rămas un club al bătrânilor localnici care mai păstrează spiritul din vechime al cartierului. Mai se află și numeroase mici sinagogi, din care numai o parte sunt active în toate zilele săptămânii.
Kerem Hateimanim () [Corola-website/Science/336603_a_337932]
-
familiei la moartea tatălui său, un , în 1793. El a fost un membru al Société du Caveau. Deși tatăl său a construit o casă elegantă în Paris, cu o grădină care dădea înspre "bosquets" de Champs-Élysées și organiza mese fastuoase, tânărul Grimod s-a născut cu mâinile deformate și a fost ținut ascuns de oaspeți, o situație care i-a dezvoltat un spirit înțepător și un simț al umorului. Tânărul Grimod de La Reynière a început o carieră publică la întoarcerea sa
Alexandre Balthazar Laurent Grimod de La Reynière () [Corola-website/Science/336597_a_337926]
-
grădină care dădea înspre "bosquets" de Champs-Élysées și organiza mese fastuoase, tânărul Grimod s-a născut cu mâinile deformate și a fost ținut ascuns de oaspeți, o situație care i-a dezvoltat un spirit înțepător și un simț al umorului. Tânărul Grimod de La Reynière a început o carieră publică la întoarcerea sa de la studiile efectuate în Lausanne, colaborând la revista "Journal des théâtres" în 1777-1778 și continuând să scrie cronici de teatru, pe care le-a publicat el însuși ca "Le
Alexandre Balthazar Laurent Grimod de La Reynière () [Corola-website/Science/336597_a_337926]
-
întors brusc cu ocazia uneia dintre aceste petreceri și a găsit un porc îmbrăcat așezat la masă. Povestea a devenit cunoscută în Paris și a produs un scandal în familie, care a culminat cu o "lettre de cachet" prin care tânărul a fost dezmoștenit și închis într-o mănăstire din apropiere de Nancy, unde, la masa părintelui stareț, a început să învețe arta de a mânca bine. A fost corespondent la cronica de scandal "Correspondence secrète, politique et littéraire" (1790) ce
Alexandre Balthazar Laurent Grimod de La Reynière () [Corola-website/Science/336597_a_337926]
-
Flori în păr este un roman pentru tineri, scris de autoarea adolescentă Iullia Ioniță, fiind publicat în 2016 în România în luna februarie. Acțiunea prezintă drama unei adolescente, de la vârsta de paisprezece ani până la șase ani mai târziu, într-o societate imaginară cu reguli foarte stricte. Aceasta povestește
Flori în păr (roman) () [Corola-website/Science/336617_a_337946]
-
visătoare. Ei îi place să patineze, dar adevărata sa pasiune este dansul. Ea este cel mai bun prieten al lui Yam. Jim are o mulțime de a face și este îndrăgostită de Nico. Ramiro (interpretat de Jorge Lopez) este un tânăr eztrem de solicitant de sine: patinaj, cântec și dansează foarte bine ... iar el are sabe. Ramiro nu ascunde sentimentele lui de dragoste pentru Yam, pentru care el este în dragoste. Yamila "Yam" (interpretată de Chiara Parravicini) este întitdeauna plină de
Lista personajelor din Soy Luna () [Corola-website/Science/336650_a_337979]
-
Republica Turcă a Ciprului de Nord, care conține o mare minoritate turcă. Scriitorul Zaharia Stancu a introdus în romanul picaresc "Jocul cu moartea" (1962) mai multe referiri la Talaat Pașa. Diplomatul (un mincinos notoriu) îi spune în mai multe rânduri tânărului Darie (un alter ego al prozatorului) că decăderea sa se datorează lui Talaat, pe care-l cunoscuse la începutul secolului al XX-lea când fusese consul al României la Bitolia și pe care-l va blestema cât va trăi. Talaat
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
vremuri. Activitatea lui Uhde a fost apreciată de critica de artă care i-a lăudat mesajul simbolic transmis, precum și moralitatea evanghelică afișată. În tablourile pe care artistul le-a făcut, el a înfățișat viața cotidiană a țăranilor, a pescarilor, a tinerilor, a copiilor și a femeilor tinere și a bătrânilor. Personajele sale au fost încadrate în spații de interior, în natură, în spații urbane, toate având reprezentate elementele de detaliu în mod realist. Ca personaj principal, l-a pictat adesea pe
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]