80,416 matches
-
ordinarius sine collega", apoi, în 522, "Magister officiorum", cea mai înaltă funcție administrativă. Cariera politică a lui Boethius s-a sfârșit tragic, în urma unei acuze de conspirație. La un moment dat unul din senatori, Albinus, este acuzat de întreținerea unei corespondențe conspirative cu împăratul Justinian al Imperiului de Răsărit. Boethius ia apărarea acestui senator dar este acuzat și el de complicitate și de înaltă trădare, printr-un decret al senatului, și aruncat în închisoare. În 525, fără a avea posibilitatea să
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
și apoi a exclusivistei Academii Franceze, care i-a acordat marele premiu pentru literatură. A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Noailles era vara prinților Bibesco și se înrudea cu toți aristocrații care au avut reședința la Paris. Corespondența sa inedită cu Maurice Barrès a fost publicată în 1986. A fost admirată de Jean Cocteau și i-a fost prezentată lui Pierre Loti, un alt mare scriitor francez și prieten personal al reginei Maria și al României. Salonul Anei
Ana, contesă de Noailles () [Corola-website/Science/299209_a_300538]
-
19 ani, a debutat cu versuri în ziarul „Flamura Prahovei”, apoi a continuat să publice versuri și proză ori articole de popularizare a științei în „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Magazin”, „Magazin istoric” și „Telegraful român”. A purtat o bogată corespondență cu Dumitru Panaitescu-Perpessicius, cu poeta Otilia Cazimir, cu Gheorghe Eminescu, nepotul poetului Mihai Eminescu, cu scriitoarea Monica Lovinescu și cu Principesa Ileana, (Ileana a României), devenită Maica Alexandra. În 1967, Studioul Cinematografic București i-a achiziționat scenariul de film „Geniu
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
decât el. Atunci a fost exilat la Alep, în 1579. După uciderea lui Iancu Sasul, la Liov, câștigă din nou domnia. Ajunge să aibă mare influență asupra lui un aventurier albanez, Bartolomeo Brutti, care urmărea convertirea Moldovei la catolicism, ținea corespondență cu Papă și câștigase pentru cauză să o parte dintre boieri. Iezuiții au trimis atunci o misiune cu scopul nedeclarat de a converti poporul. Deși au mizat pe influența lui Brutti, după ani de prospectare, în 1588, raportul primei misiuni
Petru Șchiopul () [Corola-website/Science/299239_a_300568]
-
orașul Braunschweig pentru a studia la Universitatea Göttingen. Profesorul lui Gauss a fost Abraham Gotthelf Kästner, pe care Gauss l-a provocat de multe ori. Acolo l-a cunoscut în 1799 pe Farkas Bolyai, cu care a întreținut o intensă corespondență. În 1798 a plecat din Göttingen fără diplomă, iar în 1799 s-a reîntors în oraș. În acest timp a făcut una dintre cele mai importante descoperiri ale lui, și anume: construcția unui poligon cu 17 laturi folosind numai rigla
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
sufletești, asupra sufletului și a mântuirii, că Luther l-a și publicat sub titlul Theologia Germanica. Pe lângă textul propriu zis, al vechiului manuscris, el adăuga și propriile considerent, în care dezaproba pe predicatorii indulgențelor, ce profitau de simplitatea săracilor. În corespondența privată el începuse să identifice pe antihristul primei epistole a lui Ioan cu papa. În iulie, invitat de ducele George de Saxa să predice la Dresda, el demonstra că simpla acceptare a meritelor lui Hristos, asigura mântuirea credinciosului. Ducele se
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
cunoștință cu Stéphane Mallarmé. Se apropie de asemeni de Camille Pissarro, Auguste Renoir, Alfred Sisley și Johan Barthold Jongkind. Paul Cézanne, amicul din copilărie, deține bineînțeles un loc special. Pentru decenii întregi, pictorul și scriitorul se întâlnesc, mențin o bogată corespondență și chiar se ajută financiar. Cu timpul însă, și mai ales după publicarea romanului " Opera", lucrare în care artistul plastic crede că se recunoaște în personajul Claude Lantier, un pictor ratat, amiciția lor se stinge. Cézanne îi adresează ultima sa
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
ore de-a lungul Senei împreună cu câinele său Pinpin, Zola își încheagă ideile pentru prima etapă de lucru a zilei, etapă care se întinde aproape patru ore și la capătul căreia autorul produce cinci pagini. După-amiaza este consacrată lecturii și corespondenței, care îi ocupă mult timp. Spre sfârșitul vieții, romancierul modifică această ordine imuabilă pentru a se dedica după-amiaza mai mult copiilor săi și amână astfel o parte din activitățile sale pentru seara sau în timpul nopții. În 1888, când Zola, aflat
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
între dialectul sarten și din cele mai multe sardiniene, sau interjecția(foarte frecventă) [a’jo]!, comună în ambele insule, sunt urme mai mult vechi (mai devreme, probabil , ocupația feniciană a celor două insule). Lingviștii E. Blasco Ferrer și Michel Morvan au găsit corespondențe frapante cu limba bască in regiunea din Barbagia și Nuoro din Sardinia. Sassarese (sau Sassari) este, de asemenea, foarte aproape de corsicană, întotdeauna din cauza substratului mixt Sardo-Corsican. Este vorbită în Sassari și aproape, din secolul al XII-lea, ca un dialect
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
Artaxerxes III Ochus. Alexandru ar mai fi avut o amantă pe nume Campaspe. Hephaestion se va căsători cu o alta copilă a lui Darius III, Drypetis. Ca apropiat al lui Alexandru, Hephaestion răspundea de multe lucruri, și deciziile sale privind corespondența regală trebuie să fi fost cauza unui conflict cu Eumenes, secretarul lui Alexandru. Oricum, sursele sunt tăcute; singurul fapt sigur este că Alexandru le-a ordonat să se reconcilieze. Vara târziu, Alexandru pornește spre nord, cu destinația Ecbatana, una din
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
de viață privată și lasă impresia cititorului că pătrunde în intimitatea scriitorului. Dostoievski continuă să cultive în articolele sale un melanj de specii jurnalistice și beletristice: eseul, memoriile, povestirea, schița, analiza (psihologică, politică, literară), sinteza, satira, pamfletul, polemica, alegoria sau corespondența cu cititorii. Un asemenea material eterogen, inegal tematic, dar și calitativ, poate fi încadrat doar cu foarte mare greutate de criticii literari. De altfel, antologiile de astăzi ale "Jurnalului" rețin doar câteva, cele mai semnificative estetic, din sutele de articole
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
arătat că există diferențe semnificative între dimensiunile amigdalei cerebrale la persoanele homosexuale și heterosexuale. Astfel, creierul bărbaților homosexuali seamănă cu cel al femeilor heterosexuale și cel al femeilor homosexuale seamănă cu cel al bărbaților heterosexuali. Aceleași diferențe de mărime și corespondențe au fost constatate și pentru nucleul INAH 3 (cel de-al treilea nucleu interstițial al hipotalamusului anterior), în studiul lui LeVay. Alți cercetători au observat volumul mai mare al comisurii anterioare - o serie de cabluri de mare viteză care conectează
Orientare sexuală () [Corola-website/Science/299312_a_300641]
-
al II-lea al Spaniei. Fratele său, Ferdinand I, deja intrase în posesiunea ținuturilor habsburgice succedându-i ca împărat al Sfântului Imperiu Roman. Carol s-a retras la mănăstirea din Yuste, în Extremadura, Spania, însă a continuat să păstreze o corespondență largă și și-a menținut interesul asupra situației imperiului. A suferit de o gută severă și unii cercetători cred că împăratul a abdicat după atacul de gută din 1552 care l-a forțat să amâne recapturarea orașului Metz, unde mai
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
învăluită de un fundal monocromatic, simbolizând un moment final, apocaliptic, sens amplificat de al doilea vers: „Amurg de toamnă violet”, reluat cu insistență în toată poezia. Bacovia stabilește analogii profunde între elementele naturii și stările afective create de spațiul poetic. Corespondențe se creează între simboluri și natură. În „”, corespondențe sunt violetul obsedant și sfârșitul apropiat al lumii, generat de această „lume leneșă”, decadentă, cât și ideea de moarte și anotimpul simbolic al stingerii naturii, „toamna violetă”. Prima strofă ca și celelalte
Amurg violet () [Corola-website/Science/299384_a_300713]
-
final, apocaliptic, sens amplificat de al doilea vers: „Amurg de toamnă violet”, reluat cu insistență în toată poezia. Bacovia stabilește analogii profunde între elementele naturii și stările afective create de spațiul poetic. Corespondențe se creează între simboluri și natură. În „”, corespondențe sunt violetul obsedant și sfârșitul apropiat al lumii, generat de această „lume leneșă”, decadentă, cât și ideea de moarte și anotimpul simbolic al stingerii naturii, „toamna violetă”. Prima strofă ca și celelalte este încadrată de cele două versuri cu rol
Amurg violet () [Corola-website/Science/299384_a_300713]
-
a doua jumătate a secolului al 15-lea, după ce a evoluat de la un joc similar mult mai vechi din India. În ziua de azi șahul este cel mai popular joc ce se poate juca acasă, în cluburi, pe internet, prin corespondență sau în turnee. Regulile oficiale ale jocului sunt întreținute de "Federația Internațională de Șah" sau "FIDE". Jocul se desfășoară pe tabla de șah. Aceasta are o formă pătrată și este împărțită în 8 linii și 8 coloane ce formează 64
Șah (joc) () [Corola-website/Science/299424_a_300753]
-
pensiona în 1949 din motive de sănătate. La 10/23 octombrie 1918, Ștefan Ciobanu a fost ales membru al Academiei Române, secția literară. Raportul despre activitatea sa a fost citit de Ioan Bianu, care-l cunoștea mai bine ca urmare a corespondenței începute între cei doi încă din 1910; prin intermediul lui Ioan Bianu, Ștefan Ciobanu reușise să cunoască mai aprofundat cultura română în vremea cînd se afla departe de țară. “Încă de cînd era student - arăta Ioan Bianu în portretul făcut lui
Ștefan Ciobanu () [Corola-website/Science/299449_a_300778]
-
experiență sexuală. Gertrude rupe scrisorile scriitorului și îl respinge cu o intransigență dezarmantă. Devenind personajul Gerty MacDowell din "Ulise", tânăra va ocupa un loc central în capitolul "Nausicaa", în care pornirile sexuale ale protagonistului se reduc la stadiul de voyeurism. Corespondența din 1917 a lui Joyce cu Nora, trădează de asemenea interesul celor doi concubini pentru proza lui Sacher-Masoch. De altfel, niște scrisori impudice trimise Norei la sfârșitul anului 1909 constituie astăzi deliciul cititorilor indiscreți. Prea puțin receptiv la evenimentele războiului
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
și l-a târât în două procese. Un alt puseu de infidelitate al scriitorului îl aruncă în mrejele tinerei Marthe Fleischmann, care locuiește într-un apartament aflat de cealaltă parte a străzii. Relația celor doi se limitează la o scurtă corespondență sentimentală în anul 1918 (o carte poștală, către „Nausicaa”, este semnată de romancier „Odiseu”), dar imaginea Marthei se va proiecta asupra personajelor feminine joyciene, împărtășind soarta Norei, a Amaliei Popper sau a Gertrudei Kaempffer. Sfârșitul Războiului Mondial (11 noiembrie 1918
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Un cod poștal este o serie de litere și/sau cifre adăugate adresei poștale pentru scopul sortării corespondenței. Germania a fost prima țară cu un sistem de cod poștal la începutul anilor 1960. Marea majoritate a serviciilor poștale naționale au un sistem de cod poștal. Câteva nu au: Irlanda și Hong Kong nu au coduri poștale, în vreme ce Noua Zeelandă are
Cod poștal () [Corola-website/Science/298851_a_300180]
-
Noua Zeelandă are un sistem de cod poștal folosit doar la presortare, nu pentru adresarea elementelor individuale. Cu toate că aceste coduri poștale sunt în general atribuite unor zone geografice, uneori există excepții: coduri speciale pot fi atribuite instituțiilor cu volum mare de corespondență, cum ar fi agențiilor guvernamentale sau marilor companii comerciale. Prima codificare poștală din România s-a introdus în 1974, și codul era format din patru cifre. Pe 1 mai 2003 a intrat în vigoare un nou cod poștal numeric, format
Cod poștal () [Corola-website/Science/298851_a_300180]
-
moare în 4 august 1598, fiul său Robert Cecil devine șeful guvernului. Una din realizările sale este pregătirea unei succesiuni liniștite. Cum Elisabeta nu vrea să numească un succesor, Robert Cecil este nevoit să acționeze în secret și începe o corespondență secretă cu Iacob al VI-lea al Scoției, care ar putea pretinde tronul Angliei. Cecil încearcă să-i vorbească Elisabetei despre Iacob, iar Elisabeta după istoricul J. E. Neale, chiar dacă nu se pronunță în mod deschis în favoarea lui Iacob, își
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
în ciuda opoziției familiei aristocratice a Gisèlei. În următorii 19 ani, ei și-au scris peste 700 de scrisori în care se resimte influența stilului lui Franz Kafka din „Scrisori către Felice” și „Scrisori către Milena”. Celan a purtat și o corespondență celebră și de valoare literară cu scriitoarea Nelly Sachs, viitoarea laureată a Premiului Nobel pentru literatură. Numit profesor de limba germană la École Normale Supérieure Celan și-a continuat activitatea de traducător. În 1955 a fost naturalizat cetățean francez. A
Paul Celan () [Corola-website/Science/298903_a_300232]
-
a aflat Vasile Lovinescu de cartea lui René Guénon "Le Roi du Monde", pe care e și tradudus (fără să o poată însă publica). Din acest moment, gânditorul tradițional francez a devenit mentorul său spiritual. A început în 1934 o corespondență cu René Guénon, retras la Cairo, care a durat neîntrerupt până în 1940, în paralel cu o meditație susținută asupra cărților lui și a marilor texte ale esoterismului universal. Chiar dacă a continuat să scrie în reviste și să aibă relații cu
Vasile Lovinescu () [Corola-website/Science/298905_a_300234]
-
casa părintească. Numele "Mircea Iorgulescu" primește și Școala primară din Valea Călugărească, precum și liceul din Urlați, unități de învățământ unde criticul și istoricul literar, eseistul și jurnalistul Mircea Iorgulescu s-a instruit. În 2001, a alcătuit și îngrijit volumul de corespondență "Florin Mugur - Scrisori de la capătul zilelor". A îngrijit ediții din Dinicu Golescu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Panait Istrati, antologiile „Constantin Dobrogeanu-Gherea interpretat de...” (București, 1975), „Arhipelag. Culegere de proză scurtă contemporană” (București, 1981). După 1989, a publicat la revistele România literară, Luceafărul
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]