12,426 matches
-
o adâncă compasiune pentru starea actuală. Interesul său pentru „depozitarul îndărătnic al tuturor acestor tradiții”, pentru „complexul de obiceiuri și de datorii strămoșești”, ca și pentru „ținerea-n seamă a moralei sociale populare, a bunului simț țărănesc, care-i acumularea înțelepciunii generațiilor de veacuri”, va deveni, în câțiva ani, un sistem de cunoaștere și acțiune care-i va aduce prestigiu și faimă. Încă de la aceste prime contacte cu realitatea satului, sociologul întrevede calea rezolvării „situației”: legi izvorând din nevoile reale ale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aprinse despre admiterea sau excluderea anumitor cărți din canonul iudaic, așezarea în care se „va închide” canonul iudaic la jumătatea secolului al II-lea d.Hr. Printre figurile proeminente de la Iavneh se numără și rabbi Akiba ben Iosef, atât datorită înțelepciunii sale, cât și înflăcărării cu care a susținut cauza iudaică, în timpul revoltei conduse de Bar-Kohba din 132, în care a jucat un rol deosebit de important. În urma acestei revolte iudaice, împăratul Adrian a interzis studiile iudaice, interdicție cu care rabbi Akiba
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
geografici, titluri, lichide, instrumente etc). Pasul următor consta în redactarea de contracte și scrisori. Celor mai literați li se cerea atât o foarte bună stăpânire a convențiilor literare întrebuințate în corespondența diplomatică, cât și o bună cunoaștere a știintelor și înțelepciunii vremii. 2.2. Activitatea scribilortc "2.2. Activitatea scribilor" În perioada biblică, scribii se bucurau de un mare prestigiu 1. Termenul ebraic sofer și cel grecesc grammateus desemnează rolul și funcția de „secretar”. În Egipt și în Mesopotamia, scribii sau
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
î.Hr.-I d.Hr.), harta lingvistică a Palestinei era marcată de schimbări majore; ebraica tocmai cunoscuse o perioadă de înflorire în urma revoltei Macabeilor (a doua jumătate a sec. al II-lea î.Hr.) literatura ebraică îmbogățindu-se acum cu noi lucrări: Înțelepciunea lui Iisus, fiul lui Sirah, Tobit, Testamentul lui Neftali, Cartea Jubileelor, manuscrisele de la Qumran. În regiunea coastei mediteraneene și în Galileea evreii au preferat să vorbească mai mult aramaica decât greaca, în timp ce ebraica a rămas la statutul de limbă literară
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
nimeni ca Moise”. Refuzul său de a accepta prevederile talmudice ca fiind adevărata tradiție a făcut ca Maimonide să fie o persoană foarte controversată. El socotea că sunt acceptabile numai acele tradiții care au dobândit acceptul universal al tuturor evreilor. Înțelepciunea, verticalitatea și înțelegerea conservatoare a iudaismului au făcut din el un erou. Dacă un astfel de om aducea cuvinte de laudă masoreților Ben Așer, înseamnă că ei alcătuiseră textele cele mai bune. Acesta este probabil motivul pentru care dezbaterea legată
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
posesia unor persoane particulare 2. În genizah de la Cairo s-au descoperit texte ale Vechiului Testament (în ebraică și în aramaică), texte din Midraș, Mișna, Talmud, scrieri liturgice, scrisori, liste etc. Tot aici s-a descoperit primul manuscris ebraic al Înțelepciunii lui Isus fiul lui Sirah; înainte de această descoperire, cartea Înțelepciunea lui Isus Sirah era cunoscută numai dintr-o traducere grecească. Întrucât parte din manuscrisele descoperite la Cairo datează din secolul al V-lea d.Hr., avem în față un izvor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
au descoperit texte ale Vechiului Testament (în ebraică și în aramaică), texte din Midraș, Mișna, Talmud, scrieri liturgice, scrisori, liste etc. Tot aici s-a descoperit primul manuscris ebraic al Înțelepciunii lui Isus fiul lui Sirah; înainte de această descoperire, cartea Înțelepciunea lui Isus Sirah era cunoscută numai dintr-o traducere grecească. Întrucât parte din manuscrisele descoperite la Cairo datează din secolul al V-lea d.Hr., avem în față un izvor prețios de informații privind textul masoretic pretiberian și tradiția textuală
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Primul este acela de a îndeplini cerințele legale de a informa copilul și părintele. Al doilea scop este acela de a informa părintele în mod adecvat în legătură cu interviul de tip focus grup propus. În anumite ocazii, cercetătorii au acționat cu înțelepciune, făcând cu mult mai mult decât le-a cerut litera legii, oferind informații considerabile de context, atât părinților, cât și tutorilor. În cele din urmă, pregătiți-vă să fiți degajat. Focus grupurile cu tineri sunt amuzante, în parte din cauza faptului
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și medii. Există persoane înțelepte în fiecare comunitate și cartier, iar acestea ar trebui contactate atunci când se planifică studiul. Acești localnici cunosc foarte bine tradițiile, obiceiurile și circumstanțele locale care vor asigura succesul studiului. Vorbiți cu ei și învățați din înțelepciunea lor. Nu vă limitați la unul singur. Adresați-vă mai multor persoane. Puneți întrebări legate de moderator, de planificarea în timp, de stimulente și de mâncare și testați și câteva întrebări. Nu vă așteptați să fie de acord cu dumneavoastră
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
care trebuie respectate atunci când coordonați studii realizate prin metoda focus grup. Am recomandat anumite reguli. Am făcut acest lucru deoarece credem că un cercetător trebuie să înțeleagă și să aibă experiență practică în folosirea procedurilor acceptate. Apoi, folosindu-se de înțelepciunea dată de experiență, cercetătorul poate adapta aceste proceduri la diferite situații, având în vedere avantajele și dezavantajele acestor adaptări. Printre variantele care au rezultate bune în anumite situații se numără focus grupurile repetate periodic, focus grupurile cu doi moderatori și
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
sacrificii inutile. 4. câțiva pași mici spre meniurile semiprofesioniste (h i j k l)tc "4. câțiva pași mici spre meniurile semiprofesioniste (h i j k l)" în geanta de laptop a fiecărei extraterestre stă ascuns linguroiul de Chef. din înțelepciunea populară Vă spuneam cât de bine este să fii stăpână* în bucătăria ta. E momentul să vă dezvălui un alt secret: în această încăpere nu ești stăpână absolută până nu pornești aragazul. * După a doua și ultima despărțire de extraterestrul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
carte de bucate. Dacă aveți nevoie de un argument beton, vă spun doar atât: de aici vă inspirați când stabiliți complementaritatea factorilor de producție! Și știm că nu e de glumit cu asta. În plus, în aceste tomuri găsiți toată înțelepciunea culinară acumulată de gospodine generație după generație, de la facerea lumii și până în zilele noastre. Deși e o carte, nu se ține în bibliotecă. Bucătăria este locul în care o folosiți, acolo trebuie să o și păstrați, undeva la loc de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în fața televizorului, eu - mânată din spate de instinctul de gospodină, stând la răscruce de drumuri în holul apartamentului și întrebându-mă înfrigurată în ce direcție o fi bucătăria... A fost greu, am făcut greșeli cu nemiluita, dar am și avut înțelepciunea să învăț din fiecare câte ceva, timp în care extratereștrii au tot aterizat în patul meu și și-au luat zborul, fiecare cu defectele și calitățile lui... Numărul unu, înțelegător până la limita patologicului; numai eu știu câte a înghițit de la mine
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
o civilizație care nu mai crede în ea însăși? Dumneataă e vorba de Aichelburg Ă dispui de o seninătate pe care n-ai fi cunoscut-o dacă aveai fericirea să trăiești printre noi. Pe voi suferințele v-au condus spre înțelepciune. Pe noi, norocul Ă spre mizerie spirituală” (16 iulie 1973 Ă 505). În legătură cu România, în Cioran vibrează încă doruri greu de reținut. La un moment dat, vede o mică fotografie pe spatele căreia scrie Văcălai. Comentează: „Se văd niște brazi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioban, tot ca expresie a întoarcerii la originar. E uimit la un moment dat de urarea „De s-ar putea suporta”, care-i reactivează fascinația în fața limbii române. Așa încât precizează: „Cu cât ești mai primitiv, cu atât ești mai aproape de înțelepciunea originară, pe care civilizațiile au pierdut-o. Burghezul occidental e un dobitoc care nu se gândește decât la bani. Oricare cioban de la noi e mai filozof decât oricare intelectual de pe-aici” (6 aprilie 1972 Ă 181). În fine, să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
prioritatea față de adevăr a lui Noica, cel care, rămas în țară, suferindu-i injustițiile, i se devotează total. Îi scrie fratelui: „Înclin să cred că, dintre noi toți, doar el a făcut alegerea cea mai bună. Pentru că e o mare înțelepciune să rămâi printre ai tăi. Cu toate astea, eu nu regret nimic” (3 februarie 1970 Ă 134). Greu de spus dacă Cioran nu regretă nimic. Să ne amintim fie și numai cuvintele despre Coasta Boacii... Așa încât, goana după consacrare a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
catastrofei... Ce să aștepți de la o civilizație care nu mai crede în ea însăși? Dumneata dispui de o seninătate pe care n-ai fi cunoscut-o dacă aveai fericirea să trăiești printre noi. Pe voi, suferințele v-au condus spre înțelepciune. Pe noi, norocul Ă la mizerie spirituală” (16 iulie 1973 Ă 505). De fapt, prin toate aceste cuvinte, Cioran încearcă să explice de ce, atunci când citise câteva poeme primite de la Wolf Aichelburg, remarcase că ele sunt „lipsite de demonul perversității”. Un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
interesează practic de tot. Nu știe ce-i oboseala și dezgustul, nu e ca noi ceilalți...” (23 august 1979 Ă 538). De fapt, Cioran își explică și acum negativitatea prin rădăcinile sale românești. Rădăcinile îi exhibă negativitatea și îi aduc înțelepciunea. Continuă Cioran: „Singurul avantaj de a trăi și de a fi trăit acolo la voi este că poți cunoaște din oficiu părțile negative ale existenței. Poate ai să mă contrazici. «N-ar fi fost mai bine să ne lipsim?» Dar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
avantaj de a trăi și de a fi trăit acolo la voi este că poți cunoaște din oficiu părțile negative ale existenței. Poate ai să mă contrazici. «N-ar fi fost mai bine să ne lipsim?» Dar orice pas către înțelepciune se plătește scump. Dumneata știi cum vine asta.” (idem). Lui Petru Manoliu îi scria cam aceleași lucruri. Numai că tonul era mai revanșard. Însingurat printre inși care nu știu, Cioran aștepta satisfacția acestei răzbunări a istoriei. O carte despre care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sumbră e dublată, din orgoliu, din speranță, poate chiar din credința în fatalitate, de convingerea că absența din istorie e o participare la sens, că suferința este acces la adevăr, că neantul legitimează, ca o temelie, lumea. Trecutul deocheat și înțelepciunea din urmtc "Trecutul deocheat [i înțelepciunea din urm\" Să fie Cioran un înțelept? Cum să fie înțelept un nihilist, nostalgic și cinic, un hipersensibil, histrion și locvace?! Oricum, cuvântul înțelepciune nu este unul dintre cele des folosite de Cioran în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
speranță, poate chiar din credința în fatalitate, de convingerea că absența din istorie e o participare la sens, că suferința este acces la adevăr, că neantul legitimează, ca o temelie, lumea. Trecutul deocheat și înțelepciunea din urmtc "Trecutul deocheat [i înțelepciunea din urm\" Să fie Cioran un înțelept? Cum să fie înțelept un nihilist, nostalgic și cinic, un hipersensibil, histrion și locvace?! Oricum, cuvântul înțelepciune nu este unul dintre cele des folosite de Cioran în corespondența sa. Totuși, e de bănuit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că neantul legitimează, ca o temelie, lumea. Trecutul deocheat și înțelepciunea din urmtc "Trecutul deocheat [i înțelepciunea din urm\" Să fie Cioran un înțelept? Cum să fie înțelept un nihilist, nostalgic și cinic, un hipersensibil, histrion și locvace?! Oricum, cuvântul înțelepciune nu este unul dintre cele des folosite de Cioran în corespondența sa. Totuși, e de bănuit că marile metamorfoze Ă ca și exercițiile de mortificare Ă se petrec sub tutela sa. Un exercițiu de mortificare, cel puțin în cazul fratelui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
74). Astfel, mortificarea Ă atenuare a sinelui și a prezenței Ă oferă o soluție care se întemeiază pe proiectarea existenței într-un interval al iluziei, al aparenței. Ca aparență, existența se poate perpetua la infinit. Către așa ceva tinde Cioran. Este înțelepciunea la care el însuși visează. Numai că, referitor la Aurel Cioran și la înțelepciunea lui, îi scria lui Noica în 1980: „Indiferența lui Relu, refuzul lui de-a ne vedea, fie că-i vorba de soția lui, de tine, de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care se întemeiază pe proiectarea existenței într-un interval al iluziei, al aparenței. Ca aparență, existența se poate perpetua la infinit. Către așa ceva tinde Cioran. Este înțelepciunea la care el însuși visează. Numai că, referitor la Aurel Cioran și la înțelepciunea lui, îi scria lui Noica în 1980: „Indiferența lui Relu, refuzul lui de-a ne vedea, fie că-i vorba de soția lui, de tine, de mine, de oricine, zicând că nu are nimic să ne spună, este în sine
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a ne vedea, fie că-i vorba de soția lui, de tine, de mine, de oricine, zicând că nu are nimic să ne spună, este în sine de înțeles și legitim. Dar prețul e mult prea mare pentru o asemenea înțelepciune” (9 aprilie 1980 Ă 615). Iată cum înțelepciunea la care lucrează devine un model, dar pentru celălalt, o terapie, de asemenea, pentru celălalt, cu efecte îndoielnice, când e vorba de sine. Dusă parcă până la capăt de Aurel Cioran, experiența (și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]