9,827 matches
-
Dacă intelectul rămâne o facultate de cunoaștere abstractă, a finitului și condiționatului, rațiunea, în dubla ei ipostază, își modifică funcțiile. Aceste trei facultăți nu mai sunt separate, ci devin momente ale gândirii și cunoașterii. Primul moment este cel al gândirii abstracte, în care se formulează ideile, se pun tezele. Este momentul intelectului. Într-un al doilea moment, intră în joc rațiunea dialectică sau negativă, prin care tezele sunt negate și trec în antiteze. În cel de-al treilea moment, se realizează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fondului abisal care este Marele Anonim. Acesta se anunță mai curând în negativitatea sa, ca mister existențial profund, descoperind o maximă îndepărtare, o asimetrie totală, o disanalogie profundă cu lumea. Ideea misterului existențial, ideea unei metafizici întemeiate nu pe concepte abstracte ci pe plăsmuiri mitice și metafore, predilecția pentru paradox și antinomie, toate acestea îl apropie mult pe Blaga de gândirea răsăriteană. Singura problemă care apare este că tema abisului divin nu este proprie doar spațiului răsăritean. Ea se întâlnește și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legea identității concrete și legea predicației complexe contradictorii. Legea identității concrete susține că orice lucru real este o unitate mobilă, care se acordă cu sine însuși numai dedublându-se, opunându-se sieși, generând diferența, alteritatea, opoziția în interiorul său. Spre deosebire de identitatea abstractă, care este un rezultat obținut prin abstractizarea unei constanțe în transformările unui subiect real, identitatea concretă este unitatea identității și diferenței. Aceasta este o idee prin care gândirea dialectică încearcă să surprindă identitatea unui lucru în mișcarea sau dezvoltarea sa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încearcă să surprindă identitatea unui lucru în mișcarea sau dezvoltarea sa. Or, în această ipostază, "orice unu este o multiplicitate, un subiect care-și dă desfășurare, o potențialitate care se realizează, se actualizează, pe temeiul contradicției interne"584. Principiul identității abstracte, cunoscut prin cuvintele "fiecare lucru este ceea ce este" sau prin tautologia A = A, își dobândește adevărul numai în perspectiva legii identității concrete, susține Athanase Joja: "A = A nu este adevărat decât în sensul că A este subiectul propriilor sale metamorfoze
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu pentru că ar rămâne încremenit într-o egalitate monotonă o asemenea identitate este imposibilă , ci pentru că el este, autos, acela care, scindându-se, diferențiindu-se, opunându-se sieși, se acordă cu sine însuși..."585. Aceasta nu înseamnă că principiul identității abstracte este fals și nici steril, ci doar că este limitat. Joja îi admite valabilitatea în formarea categoriilor logice de bază, în construcțiile logice cu acestea și în elaborarea altor constructe ale gândirii (precum noțiunea de universal, cea de lege, ideea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de lege, ideea de egalitate sau cea de substituție), fiind de acord că fără el este de neconceput coerența logică, care este condiția necesară a gândirii 586. Însă, acesta trebuie înțeles doar în lumina legii identității concrete. Mai exact, "identitatea abstractă evoluează ca identitate concretă"587, pentru că în interiorul identității cu sine a lucrurilor există o evoluție prin care se naște diferența, alteritatea. Același îl implică pe altul chiar în intimitatea sa. Altfel spus, identitatea concretă lucrează în interiorul identității abstracte sau "identitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
exact, "identitatea abstractă evoluează ca identitate concretă"587, pentru că în interiorul identității cu sine a lucrurilor există o evoluție prin care se naște diferența, alteritatea. Același îl implică pe altul chiar în intimitatea sa. Altfel spus, identitatea concretă lucrează în interiorul identității abstracte sau "identitatea abstractă nu există decât în fluxul devenirii și opoziției"588, în mediul identității concrete: Un lucru este el însuși același, în mod abstract identic, întrucât rămâne, prin transformările sale, subiectul transformărilor sale în altul, căci schimbările sunt schimbările
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
evoluează ca identitate concretă"587, pentru că în interiorul identității cu sine a lucrurilor există o evoluție prin care se naște diferența, alteritatea. Același îl implică pe altul chiar în intimitatea sa. Altfel spus, identitatea concretă lucrează în interiorul identității abstracte sau "identitatea abstractă nu există decât în fluxul devenirii și opoziției"588, în mediul identității concrete: Un lucru este el însuși același, în mod abstract identic, întrucât rămâne, prin transformările sale, subiectul transformărilor sale în altul, căci schimbările sunt schimbările sale"589. Legea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
îl implică pe altul chiar în intimitatea sa. Altfel spus, identitatea concretă lucrează în interiorul identității abstracte sau "identitatea abstractă nu există decât în fluxul devenirii și opoziției"588, în mediul identității concrete: Un lucru este el însuși același, în mod abstract identic, întrucât rămâne, prin transformările sale, subiectul transformărilor sale în altul, căci schimbările sunt schimbările sale"589. Legea identității concrete a fost considerată de către Constantin Noica drept "o remarcabilă concepție filosofică" și pusă exact în legătură cu situațiile din gândirea științifică a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ar ilustra încă mai bine...ideea sa"591. În acest sens, Athanase Joja afirmă că principiul identității concrete este un instrument logic la dispoziția științei contemporane, prin care s-ar putea explica fenomene precum dualitatea undă-corpuscul, pe care legea identității abstracte nu le poate explica 592. Așadar, această idee pare să fie racordată la același set de situații antinomice care a declanșat și cercetările lui Lucian Blaga sau Ștefan Lupașcu. Hegel spunea, la vremea sa, că orice lucru este o unitate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
negativ, că lumina e simultan și contradictoriu, sub același raport al structurii sale, corpusculară și ondulatorie; că viața e simultan asimilare și dezasimilare; că orice devenire e simultan și sub același raport ființă și neființă, că ființa și neființa sunt abstracte și nu există decât în coexistența lor contradictorie, în devenire. De aceea noi putem enunța fără scandal logic propozițiile: atomul e electrizat pozitiv și negativ, lumina e corpuscul și undă, devenirea e ființă și neființă etc."595. La acest nivel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucrurilor. Așadar, logica dialectică nu intră în conflict cu logica formală. Dar existența ei înseamnă că logica formală nu acționează la toate nivelurile. Logica dialectică pune la dispoziția gândirii instrumente prin care să poată cuprinde realul acolo unde logica identității abstracte și a noncontradicției formale nu mai pot fi de folos. Astfel, ea ne apare drept o logică alături de cea clasică, iar nu una alternativă acesteia sau constitutivă ei. Logica clasică rămâne valabilă în orizontul ei de valabilitate, fiind în continuare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mod de gândire nu apare cu evidența cu care se impune gândirea identitară, pentru că nu a fost până acum apanajul nici unui curent. Apoi, el "operează în câmpuri disparate, cu statute adesea îndepărtate unele de celelalte", "nelimitându-se la o procedură abstractă și formalizabilă"889. Categoriile sale nu aparțin unei singure regiuni a științei. Dualitudinea nu poate fi redusă la o logică sau o metodologie, ci are mai curând aspectul unui "regim" sau unui "stil de înțelegere a lucrurilor"890. Din perspectiva
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu care Wunenburger nu este de acord. Nu există, în opinia sa, "un singur regim de raționalitate discursivă, de inteligibilitate științifică". "Dimpotrivă, se pare că dualitudinea poate să hrănească o altă știință, nu a cantității, ci a calității, nu a abstractului, ci a concretului, nu a diferențelor slabe sau tari, ci a diferențelor subțiri, labile, nodale. (...) Privind realul în funcție de o structură cel puțin ternară, în funcție de o polarizare dinamică și de o logică a terțului inclus, gândirea încearcă să înțeleagă lumea altfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu a diferențelor slabe sau tari, ci a diferențelor subțiri, labile, nodale. (...) Privind realul în funcție de o structură cel puțin ternară, în funcție de o polarizare dinamică și de o logică a terțului inclus, gândirea încearcă să înțeleagă lumea altfel decât conform universalului abstract sau a unității. Dualitudinea deschide o cale nouă, ce se înrudește, după cum pe bună dreptate distinge Gaston Bachelard, mai puțin cu o oarecare știință a irealului, cât cu o știință a suprarealului; ea încearcă să facă lucrurile inteligibile, nu numai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Wunenburger, Jean-Jacques Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005. Abstract The work centers on the idea that Lucian Blaga`s philosophy thematises antinomic structures which can be found in almost his entire philosophical system, under distinct forms and variations. Although the idea has been partially discussed or approached before, it
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
LUI LUCIAN BLAGA Introducere Tematizarea blagiană a antinomicului Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Bibliografie Abstract Résumé
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1. Ideea unei etici globale / 219 3.2. Etica globală și mediul înconjurător / 222 3.3. Etica mediului și globalizarea / 225 3.4. Guvernul mondial / 227 Anexă. Studiu de caz: Roșia Montană - câștiguri imediate sau dezvoltare durabilă? / 229 Bibliografie / 233 Abstract / 245 Résumé / 247 Cuvânt-înainte Crezul de o viață 1 Această carte este un fruct al iubirii mele pasionale pentru natură. Desigur, o expresie poetică sau plastică a unor asemenea trăiri ar fi fost o manifestare mai obișnuită și, poate, mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1 Această carte este un fruct al iubirii mele pasionale pentru natură. Desigur, o expresie poetică sau plastică a unor asemenea trăiri ar fi fost o manifestare mai obișnuită și, poate, mai firească, decât o trecere sau punere în concepte abstracte ce țin de un anumit Weltanschauung și duc spre o reflecție filosofică de tip analitic. Totuși, cred că și însuflețirea pe care o adaugi unei cercetări poate cântări decisv atât în sporirea clarității și a parcimoniei redactării, cât și în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cazul cinematografiei și al muzicii rock și folk. Sentimentul romantic al naturii fusese perceput în cultura occidentală drept irațional, utopic, în contradicție cu ideea de progres. Tinerii asociază reîntoarcerea la natură cu sentimentul de opresiune într-o lume artificială, înstrăinată, abstractă. Ei revendică natura într-un mod personal și profund. Revendicarea apare îndeosebi în mediile urbane tehnicizate, industrializate, birocratizate și contrastează puternic cu ideologia dominantă a unui progres manifestat prin luarea în posesie de către civilizația umană, prin mijloace tehnologice, a întregii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
își asumă, ca grupuri, anumite responsabilități, și revendică, tot la nivel de grup, anumite drepturi. Aceste drepturi și responsabilități nu sunt reductibile la drepturile și responsabilitățile membrilor care le compun. Este de discutat dacă un asemenea grup este o structură abstractă sau o mulțime de indivizi, dar acceptăm că asemenea grupuri au statut moral. Problema este dacă aceste grupuri au statut moral numai pentru că sunt alcătuite din indivizi care au drepturi și responsabilități sau au statut moral ca grup recunoscut. O
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aceleași drepturi oamenilor și animalelor. Omul este superior animalelor prin modul în care își manifestă inteligența și conștiința de sine: - producerea tehnologică de artefacte unice; - transmiterea de informație de la o generație la alta prin comunicare; - acțiunile se bazează pe raționamente abstracte, pe capacitatea de a gândi abstract; - capacitatea de a face raționamente inductive și deductive; - desfășurarea de activități artistice cu caracter neutilitar și care au ca rezultat creații unice. Toate aceste capacități au fost observate la om și dovedite științific. În
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este superior animalelor prin modul în care își manifestă inteligența și conștiința de sine: - producerea tehnologică de artefacte unice; - transmiterea de informație de la o generație la alta prin comunicare; - acțiunile se bazează pe raționamente abstracte, pe capacitatea de a gândi abstract; - capacitatea de a face raționamente inductive și deductive; - desfășurarea de activități artistice cu caracter neutilitar și care au ca rezultat creații unice. Toate aceste capacități au fost observate la om și dovedite științific. În schimb, nu se poate susține științific
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
personale și ajungem la o identificare imparțială a tuturor individualelor, atunci am putea gândi posibilitatea unei transcendențe a sinelui. Dar este realizabilă această detașare de nivelul egoismelor individuale? Nu cumva calea prin care vrem să o realizăm este o distanțare abstractă de ceea ce este personal, adică se presupune tot un apel la rațiune? Dacă ar fi așa, atunci "ecologia profundă" s-ar folosi de mijloacele de care și-a propus să se despartă, ceea ce ar face contradictoriu întregul demers. Alternativa ecologiei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Food for a Future: The Complete Case for Vegetarianism, Centaur Press, Londra, 1975. Zolo, D., Cosmopolis - Prospects for World Government, Polity Press, Cambridge, 1997. ***, Declarația Universală a Drepturilor Animalelor, 2009, http://jose.kersten.free.fr/ aap/pages/ro/UDAR ro.html Abstract Environmental Ethics Reasonable Arguments and Critical Notes This book aims at a systematic and comprehensive approach of environmental ethics. The first part develops topics pertaining to how environmental ethics was established and legitimized as a theoretical project. A few introductory
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]