8,468 matches
-
ocean! — OK, am să... mă ocup eu de asta, murmur. Nici nu îndrăznesc să mă uit la Suze. — Minunat! Deci luni ne vedem la Antoine’s, la ora zece dimineața. Când o să guști din torturile alea, îți spun... o să leșini. Acuma trebuie să fug. Își închide agenda și-i zâmbește lui Suze. Mi-a părut bine de cunoștință, Suze. Ne vedem la nuntă! — Ne vedem! spune Suze, pe un ton bătător la ochi de vesel. Categoric. Ușa se închide în urma lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
repede la spital. — Dumnezeule mare! face femeia. Vino și stai jos, draga mea, și îți chem imediat un taxi... O așezăm pe Suze pe un scaun de lângă casă și o vânzătoare tânără îi aduce un pahar cu apă. — Așa, zic. Acuma spune-mi de ce ai nevoie. Nu mai știu exact. Suze are o privire hăituită. Ne-au dat o listă... Poate știu cei de la raionul de bebeluși. Crezi că poți să mă aștepți? Da. — Ești sigură? Mă uit stresată la maxim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
timp. Firește, ei se aflau pe lista lui Elinor, așa că au primit invitația mai demult, dar chiar și așa... Îmi ia ceașca de cafea și ia o gură din ea. Mmm. Ce bună e! Uite la mine, mă laud singură! Acuma, ce să zic, nu vreau să acuz pe nimeni că ar fi lipsit de maniere. Dar chiar ar trebui să știm cum stăm, câți invitați avem. Așa că, ai ceva împotrivă dacă încep să dau vreo două-trei telefoane, evident, pline de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și îl văd pe Danny intrând în bucătărie. — Ușa era deschisă. Nu ești la serviciu? — Mi-am luat zi liberă. — A. Ia o felie de toast cu scoțișoară și mușcă din ea. Și zi, ce face pacientul? — Foarte amuzant. — Serios acuma. Preț de o clipă, Danny pare sincer preocupat și simt că mă mai înmoi. A ieșit din starea aia? Nu prea, recunosc, și văd în ochii lui o licărire de interes. — Mai are haine de dat? — Nu! zic indignată. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Îi răspunde preotului la fiecare acuzație, demontând imaginea schematică și negativă a evreului În ochii românului. În final, preotul creștin se recunoaște Învins. Din antisemit („am fost puțin contra voastră, fiindcă am citit numai jurnale românești”), preotul devine un tolerant : „acuma când te-am ascultat și pe tine judec cu totul altfel și conchid că n-au drept să persecute pe ovrei, nici din causă că sunt de o altă religiune, nici din causă că se ocupă cu comerciul”. Nu este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Când o visezi [pe Sfânta Duminică], să Închipuie ca jidaucă” <endnote id="(259, p. 222)"/>. Iată câteva fragmente de poezii populare culese În a doua jumătate a secolului al XIX-lea : Am zis zău și pre-a mea lege, Că de-acuma n-oi alege, Nici jidancă, nici armancă, Numai... prisne moldovancă <endnote id="(220, p. 207 ; cu o variantă apropiată la 221, p. 306)"/>. Am iubit și-o să iubesc Și româncă și armancă Și-ovreică nebotezată <endnote id="(3, p. 55
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care trăiesc Într-o armonie desăvârșită. Unele dintre aceste familii se scoboară din evreii care au umblat cu coarnele plugului Încă sub marele Împărat Iosif al II-lea, când acesta Încurajase pe evrei la agricultură. Ele se mai bucură, până acuma, de multe privilegii ; binecuvântarea și prosperitatea Încoronează munca mâinilor lor” <endnote id="(194)"/>. Tot cam atunci, În 1848, În comitatul Sătmar (nord-vestul Transilvaniei), 241 de familii evreiești (13,4%) se ocupau cu lucrarea pământului <endnote id="(616)"/>. Urmașii lor au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(266)"/> : „Bandiții - scria Iuliu Barasch În urma traversării Moldovei În 1841 - credeau, În vremile trecute, că nici nu trebuie să fie dați judecății pentru un omor săvârșit asupra unor evrei”. Astfel de crime, adaugă Barasch, „nu rar se Întâmplă și acuma În Moldova”. Această situație a dat naștere poreclei ben-hacudeș, pe care o purta evreul orfan al cărui tată a fost ucis de o bandă de tâlhari <endnote id="(194 ; vezi și capitolul „Xenocid ritual ?”"/ Spaima de care sufereau călătorii evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un tolerantism rușinător, ca al jidovilor [= ca acela față de jidovi]” (deputații români din Parlamentul maghiar, 1848) ; „Epoca Începută cu anul 1659 a fost pentru români aceea ce a fost pentru poporul israiltean robia din Vavilon, În care românii gem și acuma” (episcopul de Oradea Vasile Erdélyi, 1850). Chiar dacă soarta românilor din Transilvania nu a fost Întotdeauna și În mod explicit raportată la cea a evreilor, motivul „românului rătăcitor”, „fără țară”, a supraviețuit În imaginarul autoidentitar vehiculat de cărturarii ardeleni până târziu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Eu de viață sunt obosit, Dar pentru mine nu e cruțare, Umblu prin lume necontenit. Mi-este osânda nestrămutată, Prin toată lumea să rătăcesc, Călătoria-mi fu necurmată ; Mă obosește, moartea-mi doresc. Veacuri ca zile trec și iertare Nici pân’ acuma n-am câștigat, Ca și pedeapsa, vina-mi fu mare, Căci fără milă m-am arătat. Mântuitorul dus la osândă, Purtându-și crucea se osteni, Și cu-o cătare tristă și blândă, La a mea cășcioară el se opri. Ici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în niște lucrări pe aici, apoi mă tot gîndesc să scriu ceva despre Alecsandri, cu ocazia sărbătoririlor.4 Cîte nu sînt de făcut, dar timpul nu stă în loc decît la ședințele cu studenții. Cu salutări amicale, Mihai Drăgan P.S. Chiar acuma am primit și a doua scrisoare a dumitale și constat că ideea dialogului trebuie tradusă în practică, eu avînd misiunea să vorbesc, după punctajul dat, despre tinerii publicați, în Ateneu, Ramuri și Luceafărul, de la 1 ianuarie [19]60. Te rog
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de 9 septembrie, cînd am vorbit multe despre autorul Adelei. Multă stimă și sănătate, Nicolae Gr. Stețcu </citation> (18) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”30 noiembrie 1976”> Mult stimate Domnule Călin, Mă grăbesc să vă răspund; chiar acuma am primit scrisoarea D-voastră: - Numele colegului lui Ibrăileanu este Țfibel Iosub Froim. Așa l-am găsit scris. P[agina] 8, trebuie corectat astfel: în octombrie 1971 (vezi buletinul Cărți noi, nr. 11, noiembrie, cu cărțile apărute în perioada 1-31
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
meu Mihail Stețcu (Straje). Acum stă la „masa umbrelor” cu toți cei despre care a scris în Dicționarul de pseudonime. S-a născut la 30 octombrie s[til] v[echi] 1901, în satul Galbeni, din com[una] Galbeni, județul Roman (acuma în [com]una Filipești, jud[ețul] Bacău). A urmat și gimnaziul la Bacău. A fost și funcționar la poștă și, după cum știți, membru al Uniunii Scriitorilor... Cînd l-a[u] îngropat, a fost o zi ploioasă... S-au rostit discursuri
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Alexandra Dinu), el este chiar îndrăgostit ; mai precis, e într-o stare pe care el însuși, într-o conversație cu dublul său din oglindă, o analizează astfel : Duhurile rele îmi spun s-o regulez, duhurile bune să n-o regulez. Acuma, duhul cinematografului ar spune că o asemenea dilemă putea fi comunicată spectatorului și prin tehnici mai subtile decît aceea în Care Un Personaj începe Brusc Să Vorbească Singur ; dar, pînă la urmă, important e să se înțeleagă despre ce e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Romînia !». Așa... apocalipsă... dezastru. Rică Răducanu unde e ? De fapt, lasă că-l băgăm în cadru următor ! Ah, uite-l ! Hai noroc, nea Rică ! Ia să-mi treci și matale cu gipanu prin cadru, ca să fie ca lumea : apocalipsă, dezastru... Acuma, voi trei ! Vă antrenați la karate și în timpul ăsta vă înjurați. Hai, nu-ți mai repeta replicile alea, că nu trebuie să se înțeleagă ! Eu le-am scris, eu le dau dracu ! Important e să se audă din cînd în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
e mult mai convinsă decît eroina ei că pe lume există și altceva în afară de baluri mascate, sate idilice și stări din astea de amețeală languroasă, de dezorientare fermecătoare. în esență, Coppola a făcut încă un film despre farmecul trăirilor adolescentine. Acuma, nu e clar că adevărata Marie Antoinette a fost o persoană mult mai interesantă decît adolescenta amețită pe care o vedem în film (deși hainele negre pe care le-a purtat zi și noapte în detenție, sfidînd cenzura cromatică practicată
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
La un moment dat, Bess o informează pe ducesă că actul amorului nu înseamnă doar să faci copii și, cum stau ele tolănite în pat, începe s-o mîngîie pe spate ; ducesa pare să ajungă la extaz în cîteva secunde. Acuma, eu nu spun că nu se poate specula pe marginea relației lor, dar, în mod ideal, lucrurile ar trebui făcute astfel încît să nu evoce locurile comune ale pornografiei. în următoarele 10 minute, n-am mai reușit să iau filmul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Petre, si asta este ... pentru dolari (...). Acum, Georgescu protejează foarte puternic pe acești oameni. Dacă mergi să faci vama pentru KENT plătești 120 de dolari pe bax. La fel si CAMEL. Pe piață, CAMEL și KENT sunt însă în competiție. Acuma, CAMEL protect de Mihai Sefan și ei făcut special aprobare pentru CAMEL la 70 dolari. De aceia plătit numai 36 dolari. Unde diferența?" Mike Nassar susținea că, pentru protecția pe care i-o oferea armata, el plătise 1,3 milioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
soața lui. − Să știți că părinții mei au înțeles ce le-am spus, continuă bunica povestirea ei. Au fost și ei de acord, ne-am cununat și am făcut nuntă mare și frumoasă, cum vam mai povestit altădată. Ei, și acuma gata cu poveștile, plecați și voi acasă să n-aibă griji ai voștri că ați întârziat atâta. Lasă, că mai veniți voi și mai vorbim atunci să ne aducem aminte de alte întâmplări și oameni cu care am viețuit. Emilia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dăm foc la bălegar ca să nu atingă poama; da’ eu voiam săți spun altceva, mi-a mers la suflet cum ați cântat și ați spus poezii, parcă ați fi fost la serbare; − îmi pare bine că ți-a plăcut, da’ acuma noi trebuie să ne gândim cum facem mai departe; se întoarse spre vie și întrebă: „Ei, copii, sunteți gata cu culesul? Atunci Gheorghiță, mergi și înhamă caii, ca să mergem acasă; Ei vecine, cu bine și să dea Dumnezeu să ne
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că îi visez mereu pe tata Ion și mama Ruxanda, cum mă mustră în vis că le-am călcat dorința lor...vreau să mă spăl de păcatele astea, Marițo, înțelege-mă...te-am ascultat atunci ca soră mai mare , da’ acuma nu mai pot răbda...” − Așa vasăzică...da’ Marița ce-o fi spus? − Ar fi spus așa: „Bine, Ileană, dacă asta e dorința ta, am să-mi chem feciorii, să mă sfătuiesc cu ei ce avem de făcut”. Asta mi-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a spus: „Ioane, Gheorghe, ați venit? Văd că mototolul de taică-tu nu vine și eu deabia îmi trag sufletul, mă înnăduș... de abia pot să mai vorbesc. V-am chemat să reparăm o greșeală de care cred că răspund acuma, de nici pământul nu o să mă primească. Fecioru-său Ion o liniștește, spunându-i că o să se facă bine, dar ea a spus că nu crede că are să se mai fac bine; soră-mea Ileana înainte de a muri, a venit la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care mă sfâșia și mai tare, iar în mine își făcea loc și un odios sentiment de rușine! Ce vor zice ai mei în această situație? Dar ce va zice satul despre mine, care fusesem mereu în fruntea premianților și acuma ajunsesem în fruntea repetenților?!? Stăteam într-o bancă din fundul clasei - ultima - lângă fereastră și uneori deschideam acea fereastră, mă aplecam peste pervaz în fața zidului și priveam pierdut spre sud, în direcția satului și a casei părintești și priveam mult
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
câte 400-500, îi instruiam două luni, dar erau buni că erau pentru muncă. S. B.: Da, și de la Divizion plecau la muncă, dar un număr restrâns. M. M.: Dar, vă spun sincer, am rămas impresionat atunci. Pentru că nu era ca acuma să ai jurist, să ai psiholog, să ai nu știu ce. Comandantul trebuia să le știe pe toate, răspundea pentru semnătura pe care o dădea, răspundea pentru tot. Și de atunci m-am obișnuit așa: când venea cineva la mine cu o
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
B.: Îmi amintesc că am dus o perioadă lenjeria la spălătorie la Brănești, cu camioanele. M. M.: Nu se mai reparase nimic. Bani se dădeau, dar numai pentru instrucție. Și tâmpenia care era atunci în armată, care se menține și acuma: varul, în loc să îl dai pe pereți îl dai pe borduri, să fie mai frumos. S. B.: Mai atrăgător, mai ochios, să dea senzația de ordine, de lucruri puse la linie. M. M.: Vorba vine. Țineți minte Infirmeria? S. B.: Da
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]