8,101 matches
-
o matahală înfășurată în parîme, printre care se vedeau lăncii și harpoane, țîșni pieziș din mare, într-un salt lung. învăluită într-un văl subțire de negură, rămase o secundă în văzduhul irizat, apoi se prăvăli cu zgomot înapoi în adîncuri. Azvîrlite la o înălțime de treizeci de picioare în aer, apele scăpărară o clipă ca niște fîntîni arteziene, apoi se sparseră într-o ploaie de fulgi, lăsînd un cerc; care clocotea ca laptele proaspăt, în jurul trupului marmorean al balenei. Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scînteietoare. Ahab se clătină și răcni, pleznindu-se cu palma peste frunte: Ă Orbesc! Oameni buni, veniți în fața mea, ca să pot merge pe dibuite! E pe-aproape? Ă Balena! Corabia! strigară vîslașii îngroziți. Ă La rame, la rame! Potolește-ți, mare, adîncurile, pentru ca Ahab să poată - pînă nu e prea tîrziu - să-și nimerească ținta, pentru ultima oară! Văd, văd corabia! Trageți la rame, băieți, trageți vîrtos! Nu vreți să-mi salvați corabia? Dar, în timp ce vîslașii trăgeau din răsputeri la rame, împingînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambarcațiune, pe tăcute, așa cum turcii își sugrumă victimele - înainte ca echipajul să bage de seamă ce se întîmplă. în clipa următoare, nodul în formă de ochi al capătului saulei zbură din coșul rămas gol și, răsturnînd un vîslaș, dispăru în adîncurile mării. Oamenii uluiți rămaseră o clipă locului, apoi se întoarseră. Ă Dumnezeule, unde-i corabia? Unde-i corabia? Printre talazurile negre și sălbatice îi zăriră în curînd silueta fantomatică și lunguiață, mistuindu-se ca Fata Morgana prin ceață; doar vîrfurile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nimicitoare - în clipa aceea, un braț roșu și un ciocan ieșiră din apă, încercînd să prindă și mai vîrtos flamura de catargul ce se scufunda. Un șoim care urmărise din tării coborîrea catargelor din locul lor firesc, printre stele, către adîncurile mării, începu să izbească în flamură cu pliscul, stînjenindu-l pe Tashtego; aripa largă și fîlfîitoare i se nimeri o clipă între ciocan și lemnul catargului și, atunci, simțind acel freamăt eteric de deasupra lui, sălbaticul scufundat în apă își pironi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
limba "asta turcită, grecită, slavonită", așa cum e ea, pentru limba vie, cum e în popor, vine desigur și din priceperea lui, dar și din marea lui iubire pentru poporul de la țară, pentru țărănime, care, singură, o vorbea așa, vine din adâncul lui poporanism. C. Negruzzi a vorbit și el de literatura populară o dată în Dacia literară și altă dată în Scrisori, unde a colectat o sumă de proverbe (în care, nu-i vorbă, pune în gura poporului cuvinte ca: intrigi, caracter
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Lirismul absolut e atins prin succesive renunțări și rarefieri, prin sublimare și purificare, prin anevoioasa descojire a esențelor. Realitatea se spiritualizează și devine „mântuit azur”, eliberându-se de povara timpului (măsurat prin „ceas”); înălțimea „acestei calme creste” e măsurată prin „adâncul” ei; „înecarea cirezilor agreste”, adică îndepărtarea trudnică de teluric, e o condiție sine qua non pentru obținerea unui „joc secund, mai pur”: o lume paradisiacă, de arhetipuri, eternul cer platonician în care sălășluiesc doar ideile lucrurilor. Poetul e catalizatorul acestei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
a oprit de câteva ori pe granița care desparte creatul de increat. Nu cunoaștem în întreaga literatură un alt poet care să fi îndrăznit a-și propune dificila temă a trecerii de la neființă la viață, vraja magică a desfacerii din adâncurile mobile ale posibilului. TUDOR VIANU SCRIERI: După melci, cu ilustrații de M. Teișanu, București, 1921; Joc secund, cu portretul autorului desenat și gravat în lemn de Marcel Iancu, București, 1930; îngr. și pref. Al. Rosetti și Liviu Călin, București, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
statului. Asemenea întregului nostru popor, întâmpinând cu cele mai alese sentimente de dragoste și înaltă prețuire apropiata aniversare a îndelungatei dumneavoastră activități revoluționare și a zilei de naștere, dăm expresie profundei recunoștințe ce v-o purtăm și vă dorim din adâncul inimilor noastre, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, viață îndelungată, în deplină sănătate și putere de muncă, ani mulți și luminoși în fruntea partidului și statului, alături de stimata tovarășă Elena Ceaușescu, pentru a conduce harnicul și entuziastul nostru popor spre noi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să rămână în inconștientul colectiv ca o lagună de siguranță și comuniune, ca o valoare certă printre atâtea decoruri schimbătoare, chiar dacă regulile și ierarhiile axiologice au traversat modificări de fond, iar perspectiva unui divorț planează mai amenințător ca niciodată. „Din adâncurile deznădejdii sale”, observă inspirat C. Roudinesco (2006, p. 179), „ea pare capabilă să devină un lăcaș de rezistență față de tribalizarea organică a societății mondializate. Și va reuși, neîndoielnic, cu condiția totuși de a ști să păstreze, ca pe un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să rămână în inconștientul colectiv ca o lagună de siguranță și comuniune, ca o valoare certă printre atâtea decoruri schimbătoare, chiar dacă regulile și ierarhiile axiologice au traversat modificări de fond, iar perspectiva unui divorț planează mai amenințător ca niciodată. „Din adâncurile deznădejdii sale”, observă inspirat C. Roudinesco (2006, p. 179), „ea pare capabilă să devină un lăcaș de rezistență față de tribalizarea organică a societății mondializate. Și va reuși, neîndoielnic, cu condiția totuși de a ști să păstreze, ca pe un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de dragul de a desena în rime gândurile mele despre noi. Adică Visarion și... noi, cei aleși de el să dăm chip și zbor viselor sale regizorale. Noi am trăit spaima unei mari bucurii scăldată în roua sticloasă a căutărilor în adâncul de primejdii mincinoase ale scenei. Cine își mai amintește de acea splendidă victorie a lui, poate depune mărturie cu sufletul sprijinit de zborul înalt al aplauzelor de la sfârșitul spectacolului. Atunci și acolo am pornit pe un drum care, ce e
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Năpasta. Scene cheie din Înghițitorul de săbii. Spectacol, simboluri și narațiune bogată. De-a lungul timpului, am avut un oarecare simț care a devenit pe parcurs din ce în ce mai pronunțat. Se referă la faptul că orice creație artistică este o oglindă a adâncului autorului. Cu siguranță au spus-o alții mai bine, dar nimic nu concurează cu momentul când ai revelația asta pe propriul spirit. În anul II de facultate mi-am revăzut cele patru scurtmetraje din liceu. Și am rămas puțin perplex
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o Sonia (Melania Ursu) de zile mari. Era o lectură profundă și atât de exactă a universului marelui dramaturg rus! Alexa Visarion a înțeles ca nimeni altul forța expresivă a tăcerii cehoviene, deznădejduitul și tragicul strigăt omenesc care țâșnește din adâncul muțeniei, dar și puritatea pe care o închide, fără s-o poată strivi în idealitatea ei, cenușiul pustiului existențial, al orizontului fără de zări. Totul în acel spectacol era o tăcere vorbitoare, glosând despre insondabilul suflet omenesc, cu meandrele și sfâșierile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
altfel) se traduce printr-o excesivă și stearpă vânturare a unor concepte extraartistice. Spectacolul Naționalului clujean reprezintă, însă, răspunsul pozitiv. Avem într-adevăr de a face cu o intelectualizare, dar este vorba de o intelectualizare care vine dinăuntrul spectacolului, din adâncurile sale, ca să mă exprim și eu mai poetic, și care pe scenă se transformă într-o autentică voluptate a interpretării, în care gesturile mici devin fundamentale pentru o clipă, ca să eșueze în trecut în clipa imediat următoare... (Leonida Teodorescu) Am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aparențe, de canoane și clișee cunoscute, pentru a dezvălui esențe, resorturi adânci de mentalitate, de situare existențială, socială, politică. În mod deliberat, regizorul optează pentru condamnarea totală și irevocabilă a acelei lumi pe care Caragiale însuși a urât-o din adâncul sufletului, expunându-i în bătaia reflectorului urâțenia absolută, mizeria morală și psihică, până la dimensiuni monstruoase. În operația lui de forare în adâncime, Alexa Visarion îndepărtează crusta de aparentă onorabilitate a lumii, pentru care valorile morale, sentimentele nobile au rămas simple
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zgomote?... (Alexa Visarion) Ion Vîlcu Mușat Pentru drama poetică Echipa de zgomote de Fănuș Neagu, Alexa Visarion a găsit o echivalență scenică întru totul propice. El creează în termenii unei estetici teatrale mult comentate, un spectacol "visceral", care dă senzația adâncului și poate ultimului strigăt pe care omul împins în mocirla degradării, îl mai poate adresa universului. Unitatea și finețea nuanțelor acestei reprezentații confirmă valoarea gândirii regizorale. (Valentin Silvestru) Mircea Albulescu Nil și Irina Mazanitis vânzătoarea de evantaie Aproape de sfârșitul stagiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
faze ale degradării. "Zgomotul" celor ce mimează mecanic și absurd viața copleșește în câteva scene sala, în timp ce privirea înspăimântată a eroilor paralizează respirația publicului. Alexa Visarion creează în termenii unei estetici teatrale mult comentate un spectacol "visceral", care dă senzația adâncului și poate ultimul strigăt pe care omul, împins în mocirla degradării, îl mai poate adresa universului. Unitatea și finețea nuanțelor acestei reprezentații confirmă valoarea gândirii regizorale. [...] Echipa de zgomote este bucuria unei stagiuni. (Ileana Lucaciu) 1981 WOYZECK Georg Büchner Teatrul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
său talent de a lucra cu reputați actori de teatru, capabili de a intui firescul cerut filmării. Vasile Lazăr devine în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan un arhetip al generației sale. Rigurosul autocontrol al actorului operează cenzorial fiecare trăire, protejând adâncul personajului de orice privire indiscretă. Alura conferită lui exprimă forță, personalitate, vitalitate, virilitate. Filmat de aproape, în prim-planuri îndrăznețe Ovidiu Iuliu se lasă iscodit de privirea contemporanilor dar niciodată descoperit pe deplin. Enigmaticul este sugerat, nu căutat. Jocul actorului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Acest spectacol a născut o echipă care încearcă să găsească un drum de materializare scenică ce nu depinde de conjunctură, de moment, de solicitări arbitrare ci întotdeauna raportează omul la lume, căutând de fiecare dată să scormone întrebări, să foreze adâncurile negăsind și nevrând să soluționeze marile echivocuri ale existenței. Noi am reușit într-o mică măsură să universalizăm acest text apropiindu-l de marea tragedie elină și de demonismul dostoievskian. Nu și-a pierdut textul, fibra sa națională? Această filiație
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
atât în Anglia cât și în America, dar piesa pe care o vedeam acum îmi prilejuia șocul unei revelații teribile. Fiecare amănunt scenic a fost definit cu acuitate, dobândind o precizie care ți se întipărește pe retină, în simțire, în adâncul sufletului. Visarion a reușit să dea muzicalitate comportamentului, să facă gesturile să cânte, se poate spune că el a realizat încarnarea unei disonanțe, făcându-ne să simțim viața cu o nouă intensitate"1. Din umbra acestui "măreț" citat, cuprins într-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
repetiții sau pur și simplu zâmbetul său îți dă aripi. Repetițiile lui Peter Brook și Giorgio Strehler mi-au întărit convingerea că nu există decât câteva probleme esențiale. Nu trebuie să te risipești, ci să te duci cât mai spre adâncuri. Cu ce stare de spirit privești acum, la maturitate, rostul creației? Care îți sunt proiectele? Viața m-a uzat, mi-a mai tăiat din forță, dar nu m-am schimbat. Am început să aud mai bine muzica. Cu opt note
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sprijinul meu, prietenilor din străinătate. Ei m-au ajutat să rezist. Radu Penciulescu, George Banu, profesorul Jan Kott. Apoi, unele lucruri ce au frapat după '89, eu le încercasem înainte, le parcursesem, interesându-mă acum mai mult zonele neclare ale adâncului, renunțarea la orgoliul regizorului pentru fortificarea creației. Regizorul nu-i decât un intermediar. El realizează, cu geniu sau fără, relația între cele două elemente fundamentale ale teatrului: actorii și publicul. Cum se aplică toate acestea spectacolului pe care îl repetați
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fi regizor și la o a doua opțiune? Aș spune Nu. E o experiență care, reluată, nu ar mai avea același impact asupra mea. M-aș face... explorator, undeva...în creierul munților sau printre stele, undeva unde să pot scormoni adâncurile înaltului și să nu știu ce caut, dar să fiu posedat de această căutare. Dacă nu ard, de ce exist?... De ce să mor? De ce să trăiesc? Ce înseamnă perfecțiunea? Perfecțiunea înseamnă... că ești prost. Foarte prost. Că umbli după o himeră, că privești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tot dinadinsul un motiv egoist în orice (și chiar a inventa unul, dac] e imposibil) este o soluție inacceptabil]. Unii oameni g]sesc justific]rile egoiste mai credibile decât cele lipsite de egoism, deoarece tr]iesc cu convingerea c], în adâncul s]u, orice om este egoist. Dar, în ciuda numeroaselor dovezi ce demasc] acest tip de comportament (și cu care ne-au obișnuit Marx și Freud), a crede c] argumentele egoiste sunt la fel de profunde, ins] mai complete, măi persuasive și deci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Abaddon (1995), sunt expresii ale aceluiași suflet bântuit alternativ de duhul paradisului și de cel al infernului, ale unei conștiințe lucide care trăiește, paroxistic, sentimentul alienării într-o lume dezaxată spiritual. Vibrațiile eului ultragiat consemnează cu acuitate apropierea „îngerului adâncului”, textele constituindu-se în adevărate „cărți ale infernului personal”. Efortul de izbăvire existențială, culturală și spirituală al poetului convertește glasul Apocalipsei în cântec. D. captează liric mesajul transcendenței, devenind un adevărat exponent al poeților religioși, de esență tradiționalist-mistică. Câteva din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]