8,082 matches
-
sa și cea mai mare cantitate de aur dintre toate statele lumii. Procesul de apariție a monedei metalice este unul simplu, în devenirea și determinismul său, chiar dacă s-a desfășurat în istorie pe parcursul a mai multe secole. Este vorba despre afirmarea și recunoașterea metalelor prețioase, a calităților lor și a conștientizării omului că bogăția nu constă în deținerea de mărfuri rare ci de metale prețioase, care sfidează trecerea timpului, asigurând într-un anume sens o legătură a omului cu nemurirea, cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
noi acum, odată cu folosința generalizată a monedei de hârtie. Procesul 563 de apariție a monedei metalice este unul simplu în devenirea și determinismul său, chiar dacă s-a desfășurat în istorie pe parcursul a mai multe mii de ani. Este vorba despre afirmarea și recunoașterea metalelor prețioase în calitățile lor și conștientizarea aurului ca bogăție care, spre deosebire de toate celelalte mărfuri, poate sfida trecerea timpului. Aurul este, într-un anumit sens, legătura omului cu eternitatea, prin aur ne-am imaginat că putem deveni, noi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se va afirma definitiv, în timp, ca cea mai importantă formă de monedă. Se vede că nu economiștii fac legile economice. Singura lor problemă ar fi aceea de a descoperi legile și de a le descrie mersul în lumea economică. Afirmarea definitivă a monedei de hârtie și a bancnotei este un proces specific secolului XX, intercondiționându-se cu afirmarea deplină a lumii capitalului. Bancnota înseamnă afaceri în așteptare și posibilitatea celor care inovează economie, care creează economie, de a deține și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fac legile economice. Singura lor problemă ar fi aceea de a descoperi legile și de a le descrie mersul în lumea economică. Afirmarea definitivă a monedei de hârtie și a bancnotei este un proces specific secolului XX, intercondiționându-se cu afirmarea deplină a lumii capitalului. Bancnota înseamnă afaceri în așteptare și posibilitatea celor care inovează economie, care creează economie, de a deține și de a mobiliza oricând bani și bunuri materiale în sprijinul lor. Da, bancnota are capacitatea de a crea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Controlul emisiunii monetare este doar o fațetă a influenței pe care politicul o are asupra monedei. "Moneda este, în același timp, o categorie economică și politică, unul dintre instrumentele puterii de stat. Ca atare, moneda aparține și ariei specifice a afirmărilor și conflictelor de putere"775. Dublul statut al monedei o pune în situația de a influența și de a fi influențată de cele două sfere sociale. Moneda se află chiar la întrepătrunderea dintre economie și politică. Controlul emisiunii monetare pune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care vehiculează și au viața rânduită de valori înalte, specifice, ca dreptatea, adevărul, binele, frumosul) un fel de poziție comună, un fel de justiție și egalitate în raport cu lumea care-i înconjoară. Omul ieșit din strânsorile Evului Mediu și-a dorit afirmarea și posibilitatea de a cere mai mult și de a avea mai mult. De aici însă și până la egalitatea și dreptatea oferită de socialism este un pas uriaș. Hayek arată: "Completa lipsă de conținut a expresiei "dreptate socială" se manifestă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
carapace în care să ne ferim de ticăloși, de răutate, de boli, de combinații periculoase și inutile. Nu există o țară din lume care să renunțe atât de ușor, cu atâta seninătate, la elitele sale, la întreg potențialul său de afirmare și dezvoltare. Căderea socialismului s-a produs pe un fond de recunoaștere a incapacității sale de a oferi un mod de viață viabil, în acord cu omul, așa cum este el construit ca ființă rațională. Hayek pune în evidență deziluziile și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 25. Azi, când discutăm despre putere la nivel planetar, geopolitic, al concurenței dintre națiuni, trebuie să spunem că teoriile despre exercitarea și afirmarea puterii au evoluat mult și chiar elementele practice, ale modalităților de afirmare a imperiilor au evoluat mult. Fără a intra într-o dezbatere geopolitică, vom spune că elementul economic (monedă) constituie baza afirmării și susținerii celei mai importante tipologii de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 25. Azi, când discutăm despre putere la nivel planetar, geopolitic, al concurenței dintre națiuni, trebuie să spunem că teoriile despre exercitarea și afirmarea puterii au evoluat mult și chiar elementele practice, ale modalităților de afirmare a imperiilor au evoluat mult. Fără a intra într-o dezbatere geopolitică, vom spune că elementul economic (monedă) constituie baza afirmării și susținerii celei mai importante tipologii de putere planetară și anume puterea economică (economic power). Iată ce spune și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să spunem că teoriile despre exercitarea și afirmarea puterii au evoluat mult și chiar elementele practice, ale modalităților de afirmare a imperiilor au evoluat mult. Fără a intra într-o dezbatere geopolitică, vom spune că elementul economic (monedă) constituie baza afirmării și susținerii celei mai importante tipologii de putere planetară și anume puterea economică (economic power). Iată ce spune și Keneth Boulding, care a desprins trei tipuri de putere și trei de resurse care-i asigură supremația: a) o putere bazată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
-i asigură supremația: a) o putere bazată pe amenințări distructive sau de pedepsire a celor care i-au provocat dauna (THRET POWER); b) o putere fundamentată pe capacitatea sa de a produce și de a schimba bunuri în relație cu afirmarea dreptului de proprietate (ECONOMIC POWER); c) o putere ale cărei temeiuri se regăsesc la nivelul relațiilor sociale dominate de respect, legitimitate și emoționalitate și care implică identitatea socială. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dominate de respect, legitimitate și emoționalitate și care implică identitatea socială. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 16. De asemenea, în dezbaterea despre modul de afirmare și susținere a puterii la nivel planetar vom aduce și părerea lui Max Weber, care depășește concepția marxistă despre putere, asociind acest concept altor concepte cum sunt cele de legitimitate și autoritate. Weber delimitează plecând de la acest fapt trei tipuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cu intelectualismul scolastic, fundamentează experiența Întâlnirii cu Dumnezeu a credinciosului rugător. După schisma din 1054, cele două Biserici s-au dispus În ordine de bătaie În spatele a două teologii „luptătoare”: a sfântului Toma D’Aquino și a sfântului Grigore Palamas. Afirmarea propriei identități, catolice sau ortodoxe, este totuna cu a fi partizanul tomismului sau palamismului. Monografia lui Stăniloae din 1938 cuprinde două părți: prima reprezintă un lung studiu, de aproape două sute de pagini, despre „viața și Învățătura lui Palamas”, În vreme ce a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și hieroglifica măsurătorilor Deoarece unitățile de măsură locale erau stabilite În funcție de nevoi practice, ele reflectau anumite particularități legate de culturile zonei și tehnologia agricolă folosită, variau În funcție de climat și de mediu, reprezentau „un atribut al puterii și un instrument de afirmare a privilegiilor sociale” și se aflau „În miezul luptei Înverșunate de clasă”, constituind o problemă foarte acută pentru conducerea statului. Eforturile de a simplifica sau standardiza unitățile de măsură sunt recurente de-a lungul Întregii istorii a Franței, fiecare revenire
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al coerciției și cu cel tanzanian - În ceea ce privește motivația sa ostentativă. Dincolo de fondul socialist comun și de vizitele oficiale efectuate de autoritățile etiopiene În Tanzania pentru a vedea cum se derulează aici programul, pare să existe o afinitate mai profundă Între afirmarea autorității statului În zonele rurale, pe de o parte, și rezultatele obținute și planurile efective, pe de altă parte. Continuitatea dintre planurile lui Nyerere și cele ale colonizatorilor este evidentă În cazul Tanzaniei. În Etiopia, care nu a fost niciodată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sau de orice prezență care nu este mama, iar apariția sa este Însoțită de angoasa pe care o resimte copilul În fața „neliniștitoarei stranietăți” (Unheimlichkeit) a figurii familiare; ă alter ego, de data aceasta dintr-o perspectivă mai accentuat antropologică, este afirmarea În afara mea a unui pol de non-eu căruia Îi atribui aceleași gânduri și aceleași sentimente pe care le am și eu (vezi În acest sens celebra Controversă de la Valladolid); ă Însă celălalt poate fi un pericol: un rival sau un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Se formează astfel o elită creolă luminată, inspirată de aceste idei. În Europa, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, rivalitatea este acerbă Între puterile deja afirmate (Spania și Portugalia) și puterile În curs de afirmare (Anglia și Franța), fără a uita de Prusia, Austria și Rusia. Toate aceste state sunt prinse Într-un joc complex de războaie și de alianțe prin care se Încearcă redistribuirea cărților hegemoniei asupra Europei, dar și asupra restului lumii. Stăpână
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o interculturalitate mai deplină. Una dintre modalitățile de a evita dificultatea constă În replierea identitară sau chiar În izolarea socială (Camilleri, 1998a, p. 59). În plus, când este vorba despre trăsături culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plus, când este vorba despre trăsături culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În același timp, pune la loc de cinste alte trăsături proprii aceleiași culturi. Acest ultim proces face parte dintre cele care deschid un proces pozitiv de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astfel dreptate să scrie că „ideologia cetățeniei ș...ț este În esență o interpretare modernă târzie a republicanismului grec și roman” (Walzer, 1997, p. 112). Totuși, modernitatea a Însemnat o ruptură față de concepția și practicile politice antice, ruptură legată de afirmarea autonomiei individului și de promovarea idealului egalitar. Definirea exclusivă prin intermediul identității comunitare lasă locul valorizării unei logici a abstractului: „Națiunea se definește prin ambiția sa de a transcende, prin cetățenie, toate celelalte apartenențe, biologice (cel puțin la nivelul la care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îndreptățiți să căutăm să-i adăugăm o dimensiune a recunoașterii. Acest ansamblu de drepturi și Îndatoriri rezultă În mare parte dintr-o construcție istorică. Modelul lui Marshall propune trei etape care corespund cu trei forme de realizare a cetățeniei moderne. Afirmării drepturilor civile din secolul al XVIII-lea (care acoperă aproximativ domeniul drepturilor omului), drepturi ce au furnizat mijloacele legale de acțiune, i-a urmat cea a drepturilor politice din secolul al XIX-lea. Acestea au conferit cetățeanului, o dată cu instaurarea democrației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În revistă, pentru a ne putea da seama de gravitatea lor. Vom urma diagnosticul stabilit de Constant. Acesta vorbește despre Îmbinarea a trei fenomene: repunerea În discuție a modelului republican, metamorfoza chestiunii sociale, discutată din ce În ce mai des În termeni culturali, și afirmarea dinamicilor transnaționale (Constant, 2000, pp. 73-111). Criza modelului republican implică la rândul ei trei aspecte. Mai Întâi, criza instituțiilor Însărcinate cu crearea legăturilor sociale, criză provocată de „destructurarea unui ansamblu relativ bine integrat pe care Îl alcătuiau Încă În anii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
i se opune un cu totul alt cosmopolitism, care corespunde concepției despre o lume deschisă tuturor și despre un Pământ ai cărui coproprietari sunt toți locuitorii săi. Astăzi se reia tradiția cosmopolitanismului antic, doar că Într-o variantă laicizată. O dată cu afirmarea acestei coproprietăți fără restricții (care este Încă departe de a fi Împărtășită de toate popoarele Pământului), s-a dezvoltat o imagine-acțiune universalistă, cuprinzând atât o componentă juridico-morală, cât și o dimensiune culturală. Prima se traduce prin absolutizarea drepturilor omului, continuată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
revendicările identitare au Întâlnit un asentiment larg, În special În numele toleranței. Manifestate de grupuri etnice sau de națiuni Întregi, ele nu au Întotdeauna aceleași motivații. Trebuie să facem distincție, după Sélim Abou, Între patru configurații, „după cum revendicările exprimă dorința de afirmare a unei identități nesigure, de apărare a unei identități amenințate, de eliberare a unei identități oprimate sau de regăsire a unei identități pierdute” (Abou, 1992, p. 15). În toate cazurile Însă, adaugă el, „Întoarcerea la etnicitate are sensul general al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
emancipatoare pe care i le-am atribuit mai sus, pentru că ignoră În mod fatal faptul că posedăm cu toții o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la ceea ce este mai specific uman: afirmarea „diferențiabilității” noastre individuale (Devereux, 1967). „Dreptul la diferență” riscă să ducă la dreptul la Închidere. Ar trebui oare această concluzie să ne facă să ne raliem la tezele partizanilor nediferențierii, pentru care lupta Împotriva prejudecăților presupune dispariția entităților colective În numele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]