18,056 matches
-
legate de următoarele aspecte: a) fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă; b) dacă principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și de acceptat de către indivizi; c) dacă ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celorlalte două reguli; d) în ce măsură s-a votat strategic în cadrul situației experimentale. În cazul primei întrebări, având în vedere numărul mare de participanți la experiment (1 335 de subiecți), în
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
la alegerile (945 din 1 335 - 70.8%) au avut aceeași strategie de alegere în cazul regulii aprobării ca și în cel al regulii majoritare. Din punctul de vedere al rezultatelor obținute în urma celor trei reguli de vot, primele două alternative rămân neschimbate (Chirtoacă și Dodon se află pe locurile I și, respectiv, II sub auspiciul oricărei reguli de vot), clasamentul modificându-se în cazul celei de-a treia și a patra alternative (Buliga și Godea fac rocadă), Buliga aflându-se
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
în urma celor trei reguli de vot, primele două alternative rămân neschimbate (Chirtoacă și Dodon se află pe locurile I și, respectiv, II sub auspiciul oricărei reguli de vot), clasamentul modificându-se în cazul celei de-a treia și a patra alternative (Buliga și Godea fac rocadă), Buliga aflându-se pe locul III sub regulile majorității și Borda și pe locul IV sub regula aprobării. Având în vedere că mai mult de 94% din voturi s-au îndreptat către primele două alternative
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
alternative (Buliga și Godea fac rocadă), Buliga aflându-se pe locul III sub regulile majorității și Borda și pe locul IV sub regula aprobării. Având în vedere că mai mult de 94% din voturi s-au îndreptat către primele două alternative, toate celelalte alternative sunt puțin relevante în ordinea clasamentului. Cu toate acestea, am observat creșterea scorurilor pentru alternativele numărul trei și patru (Buliga, Godea), considerate a fi centriste (acestea au obținut scoruri mult mai bune sub regula aprobării și Borda
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Godea fac rocadă), Buliga aflându-se pe locul III sub regulile majorității și Borda și pe locul IV sub regula aprobării. Având în vedere că mai mult de 94% din voturi s-au îndreptat către primele două alternative, toate celelalte alternative sunt puțin relevante în ordinea clasamentului. Cu toate acestea, am observat creșterea scorurilor pentru alternativele numărul trei și patru (Buliga, Godea), considerate a fi centriste (acestea au obținut scoruri mult mai bune sub regula aprobării și Borda decât sub regula
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
pe locul IV sub regula aprobării. Având în vedere că mai mult de 94% din voturi s-au îndreptat către primele două alternative, toate celelalte alternative sunt puțin relevante în ordinea clasamentului. Cu toate acestea, am observat creșterea scorurilor pentru alternativele numărul trei și patru (Buliga, Godea), considerate a fi centriste (acestea au obținut scoruri mult mai bune sub regula aprobării și Borda decât sub regula majoritară). Este important să menționăm că, în fapt, candidatul Partidului Comunist (Igor Dodon) - alternativă care
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
pentru alternativele numărul trei și patru (Buliga, Godea), considerate a fi centriste (acestea au obținut scoruri mult mai bune sub regula aprobării și Borda decât sub regula majoritară). Este important să menționăm că, în fapt, candidatul Partidului Comunist (Igor Dodon) - alternativă care a ieșit pe locul doi - nu este o alternativă extremistă, eticheta de comunist fiind una mai degrabă simbolică (în Republica Moldova există proprietate privată, piață liberă, democrație incipientă). Astfel că una dintre asumpțiile regulilor aprobării și Borda (eliminarea candidaților extremiști
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
fi centriste (acestea au obținut scoruri mult mai bune sub regula aprobării și Borda decât sub regula majoritară). Este important să menționăm că, în fapt, candidatul Partidului Comunist (Igor Dodon) - alternativă care a ieșit pe locul doi - nu este o alternativă extremistă, eticheta de comunist fiind una mai degrabă simbolică (în Republica Moldova există proprietate privată, piață liberă, democrație incipientă). Astfel că una dintre asumpțiile regulilor aprobării și Borda (eliminarea candidaților extremiști) nu este încălcată în această situație. În ceea ce privește votul strategic, am
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
mai degrabă simbolică (în Republica Moldova există proprietate privată, piață liberă, democrație incipientă). Astfel că una dintre asumpțiile regulilor aprobării și Borda (eliminarea candidaților extremiști) nu este încălcată în această situație. În ceea ce privește votul strategic, am luat în calcul doar primele două alternative (cele relevante), media intensității fiind de 3.75%. Având în vedere rezultatele strânse la alegerile locale din turul întâi (Dodon - 48.07%; Chirtoacă - 46.51%), se poate intui că acest procent relativ mic de vot strategic este relevant, putând afecta
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
din turul întâi (Dodon - 48.07%; Chirtoacă - 46.51%), se poate intui că acest procent relativ mic de vot strategic este relevant, putând afecta rezultatul final al alegerilor. Dar scorul strategic a fost obținut de ambele variante trăgând voturi de la alternativele trei și patru în special. Fiind o competiție politică polarizată, nu au existat cazuri în care alegătorii să-l voteze strategic pe Dodon în detrimentul lui Chirtoacă și invers. Un aspect interesant rezultă din diferența de câștigător între situația experimentală și
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
s-a clasat Dodon. Una dintre explicațiile acestui fapt constă în nesinceritatea votanților lui Dodon (tinerilor din Chișinău le este rușine să spună că votează un candidat comunist), așa că la exit-poll-uri și în cazul nostru - la experiment - au ales alte alternative, iar cea de-a doua constă în reticența votanților comuniști 222 Competiția politiCă la nivel loCal (reieșită în urma focus-grupului făcut cu operatorii de teren) de a participa la experiment. Principala limită a cercetării noastre constă în lipsa unei a treia alternative
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
alternative, iar cea de-a doua constă în reticența votanților comuniști 222 Competiția politiCă la nivel loCal (reieșită în urma focus-grupului făcut cu operatorii de teren) de a participa la experiment. Principala limită a cercetării noastre constă în lipsa unei a treia alternative relevante care să poată schimba ierarhia clasamentului. Alte impedimente sunt legate de greutatea cu care i am făcut pe alegătorii lui Igor Dodon să participe la experiment, precum și de faptul că nu știm sigur cât de bine au înțeles cei
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
viziuni similare asupra securității internaționale și pe asocierea acestora, în vederea atingerii unor obiective comune, statele trebuie să încerce să-și depășească frica și să învețe să coopereze. În viziunea liberală, instituția securității colective prezintă cel puțin trei avantaje importante față de alternativa balanței nereglementate. Primul este descurajarea mai convingătoare a unui potențial agresor, care s-ar confrunta nu cu un adversar aproximativ egal, cum se întâmplă în cazul balanței de putere, ci cu o forță net superioară. Un al doilea argument vine
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
cu parcursul studiilor feministe în ansamblul științelor sociale, mergând de la descoperirea femeilor ca subiecți sociologici la regândirea teoriilor sociologice și politice și ajungând la propunerea unor noi fundamente teoretice, a unor metode alternative și a unor recomandări de politici publice alternative nondiscriminatorii și echitabile față de diferențele de gen. O caracterizare foarte succintă a fiecărui curent teoretic feminist al Relațiilor Internaționale poate aduce mai mult conținut și claritate acestor considerații introductive. Reducerea lor la un singur curent este imposibilă din cauza diversității și
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
au devenit inseparabile. Principala consecință a acestui proces a fost însă accentuarea izolării partidelor politice de societate. Lipsa unor conexiuni cu segmente sociale distincte a condus la incapacitatea partidelor politice de a agrega cerințele diferitelor grupuri sociale în programe sau alternative politice distincte. Astfel, în ciuda eforturilor partidelor de a-și crea identități politice distincte, ele au fost percepute de către electorat ca fiind foarte similare, în cazul anumitor teme economice și sociale (privatizarea întreprinderilor de stat fiind un exemplu) pozițiile diferiților actori
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
însă la o politică de răspândire treptată a democrației, cu speranța scăderii, dacă nu a eliminării complete a războiului ca principal instrument al politicii externe. Problematic însă este tocmai faptul că această relație cauzală nu a fost riguros demonstrată, variabile alternative de origine realistă putând fi folosite în explicarea tiparului istoric la care pacifismul democratic face referință. Principalele argumente ale criticii Dată fiind natura complexului argumentativ ce constituie teoria păcii democratice, analiza critică acoperă numeroase dimensiuni. Fără a pretinde epuizarea întregului
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
motor al acțiunii politice, cât și prin tentativa de demonstrare a realizării idealurilor politice în prezentul istoric . După cum vom vedea însă, acuzațiile de naivitate nu sunt complet justificate, ceea ce îndreptățește identificarea unei etichete mai puțin încărcate de conotații peiorative. Dintre alternative, merită atenție termenii liberali internaționaliști și pluraliști, însoțit fiecare de calificativul interbelic, pentru a-i separa de 1. Clasa de etichete peiorative desemnate să identifice alternativa liberală interbelică în domeniul Relațiilor Internaționale este mai vastă, incluzând termeni precum legalism sau
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
complet justificate, ceea ce îndreptățește identificarea unei etichete mai puțin încărcate de conotații peiorative. Dintre alternative, merită atenție termenii liberali internaționaliști și pluraliști, însoțit fiecare de calificativul interbelic, pentru a-i separa de 1. Clasa de etichete peiorative desemnate să identifice alternativa liberală interbelică în domeniul Relațiilor Internaționale este mai vastă, incluzând termeni precum legalism sau moralism, ambii referindu-se la trăsături prezente în scrierile autorilor liberali, dar exagerate până la caricaturizare de către autori ai realismului clasic, în scopuri propagandistice. Idealismul utopic principalele
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
propagandistice. Idealismul utopic principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei Relațiilor Internaționale începe cu un moment idealist. Dar acest moment idealist nu s-a născut din neant. Experiența traumatizantă a primului război mondial conduce la cristalizarea unei alternative de sorginte liberală la politica de putere a secolului al XIX-lea (Realpolitik), acuzată, așa cum vom vedea, de iraționalitate. De aici concluzia răspândită conform căreia dimensiunea internațională a liberalismului este doar cu puțin mai mult decât transferarea liberalismului intern la
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
primului război mondial. Pentru liberali, idealismul s-a constituit în primul rând ca o mișcare ce se opunea atât politicii de putere, cât și diplomației secrete a Realpolitik-ului, politici dovedite falimentare ca urmare a Marelui Război. Construcția teoretică a acestei alternative pornește de la constatarea disfuncționalității războiului pentru epoca în care trăiau: pentru Norman Angell, de exemplu, victoria obținută de aliați nu este mai mult decât o victorie à la Pyrrhus. Pe scurt, cucerirea teritorială devenise un obiectiv perimat din cauza costului uriaș
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
democrației (Hollis, Smith, 1990). Împotriva tradiției balanței de putere ca mecanism de asigurare a stabilității sistemului mondial ce pune accent pe natura conflictuală a intereselor principalilor actori , teoreticieni precum Zimmern sau Woolf, dar și practicieni ca Woodrow Wilson propun o alternativă dominată de 1. În ceea ce privește relația dintre idealism și realism, o altă sugestie ce merită explorată a fost introdusă, încă din 1951, de către un ilustru reprezentant al școlii realiste, John Herz. Acesta ia în considerare compatibilitatea dintre indealism și realism, notând
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
principal instrument al păcii nu doar într-o manieră moralistă, ci mai ales dintr-o perspectivă utilitariană: argumentul principal este că, dacă principalul scop al războiului este prosperitatea prin acumularea de resurse, într-o lume puternic interdependentă, liberul-schimb este o alternativă nu doar mai pașnică, dar chiar mai profitabilă ținând cont de capacitatea distructivă și disruptivă a războiului. În plus, dacă, așa cum consideră avocații principiilor liberale în domeniul Relațiilor Internaționale, războiul ia naștere din lipsa de înțelegere sau din neînțelegerile între
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
perioadei interbelice înclină balanța binomului agent structură în favoarea agenției (advocates of the agency in the agent-structure binome). d. Sensul direcțional al istoriei Celebra formulare a lui Francis Fukuyama referitoare la sfârșitul istoriei, enunțată în urma prăbușirii comunismului în Europa Răsăriteană (dispariția alternativei conceptuale la ideologia liberală), este adesea considerată ca o rearticulare îndrăzneață a teleologiei liberale. Burchill, de exemplu, notează că, asemenea multor liberali. Am văzut cum Angell anunța redundanța războiului ca instrument predominant al politicii externe. Să însemne asta, pentru Angell
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
substanțial, optimismul ideologului, și nu al teoreticianului și, ca atare, nu trebuie asimilat unei filosofii a istoriei (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă acceptăm această distincție, de pe poziția de ideologi ai valorilor liberale, era de datoria lor să anunțe posibilitatea unei alternative la conceptul de Realpolitik asupra inevitabilității războiului, în timp ce, de pe poziția de teoreticieni ai acestor valori, este de datoria lor să analizeze condițiile în care această alternativă poate fi realizată. Astfel, existența și, mai ales, deficiențele principalului sistem al securității colective
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
poziția de ideologi ai valorilor liberale, era de datoria lor să anunțe posibilitatea unei alternative la conceptul de Realpolitik asupra inevitabilității războiului, în timp ce, de pe poziția de teoreticieni ai acestor valori, este de datoria lor să analizeze condițiile în care această alternativă poate fi realizată. Astfel, existența și, mai ales, deficiențele principalului sistem al securității colective în perioada interbelică, și anume proiectul Ligii Națiunilor, au atras cele mai aprige critici asupra întregului proiect liberal din partea adepților revenirii la principiile realiste în perioada
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]