24,313 matches
-
liste a factorilor externi principali; 6. acordarea unor ponderi acestor factori, astfel încât suma ponderilor să fie 1; 7. acordarea unor punctaje pe o scară ce are „0” ca punct median. Punctajele cu „-” semnifică faptul că factorul respectiv este considerat o amenințare, iar cele cu „+” au semnificația contrară; 8. calcularea unui scor total într-un mod similar celui de la punctul 4. Cifra obținută reprezintă coordonata pe axa OT, adică pe axa Oy; 9. pe baza cifrelor rezultate la punctele 4 și 8
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
parcurge fiecare etapă de câteva ori cu corecțiile impuse de celelalte tipuri de analiză. b) Analiza mediului intern (etapa 4) și a celui extern (etapa 2) se concretizează pentru analiza SWOT propriu-zisă în completarea listelor de forțe, slăbiciuni, oportunități și amenințări. c) Etapa 5 reprezintă completarea celor patru careuri din partea dreaptă, jos a tabelului 7.2. d) Etapa 6 reprezintă suprapunerea opțiunilor obținute în etapa 5, într-o strategie „agregată”, consistentă și coerentă, sugerată de săgețile din tabelul 7.2. e
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
rezultatelor, dar și prin fixarea în practică a unor limite de timp și resurse. 7.3. Aplicații practicetc " 7.3. Aplicații practice" Studiile prezentate se vor concentra doar asupra unor etape ale abordării tehnice. Listele de forțe, slăbiciuni, oportunități și amenințări vor fi scurtate și concentrate, ca și listele de strategii care rezultă din combinarea elementelor listelor anterioare. Etapa de previziune sau evaluare a viitorului este eliminată din aceste studii, din considerente legate de natura deosebit de pretențioasă a modelelor care nu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de unicitate urmărit fiind raportul preț/calitate. Tabelul 7.6 Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Concepeți două scenarii (situații) în care același factor extern, pentru aceeași organizație, să reprezinte o oportunitate, respectiv o amenințare. 2. Listați oportunitățile și amenințările asociate mediului extern al unei firme cunoscute în eventualitatea adoptării unei strategii agresive. Faceți același lucru în cazul adoptării unei strategii defensive. Există diferențe între cele două liste? Care este explicația? 3. Repetați operațiunea de la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
preț/calitate. Tabelul 7.6 Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Concepeți două scenarii (situații) în care același factor extern, pentru aceeași organizație, să reprezinte o oportunitate, respectiv o amenințare. 2. Listați oportunitățile și amenințările asociate mediului extern al unei firme cunoscute în eventualitatea adoptării unei strategii agresive. Faceți același lucru în cazul adoptării unei strategii defensive. Există diferențe între cele două liste? Care este explicația? 3. Repetați operațiunea de la problema anterioară cu ajutorul unui grup
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
rezistă, dând dovadă de o reală abilitate politică și tehnică pentru a supraviețui momentelor dificile asociate toanelor liderului comunist. De altfel, Ceaușescu vizita o dată la câțiva ani firma aflată în apropierea locurilor sale de vacanță la munte, ceea ce reprezenta o amenințare continuă la adresa stabilității posturilor staffului executiv. În ultimul deceniu antedecembrist, s-au format tehnic și managerial în această firmă și actualii manageri. I.2. Contextul actual general și concurențialtc "I.2. Contextul actual general și concurențial" După 1990, mediul politico-legal
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Robinson, 1997), în România ea reprezenta, chiar și în anii ’80, „lumea interzisă”: putea fi cumpărată doar din magazine speciale destinate cetățenilor străini, contra valută liber convertibilă - ambele interzise indigenilor. De fapt, diriguitorii comuniști intuiau puterea simbolică a produsului și amenințarea exercitată asupra „zidului” ce apără sistemul. China populară a acceptat Coca-Cola doar după moartea lui Mao Tzedun în 1978. Azi această tendință este accentuată prin aceeași limitare politică a difuzării produsului, ceea ce îi întărește aura de „fruct interzis”. Pentru mai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ale Coca-Cola, puterea de negociere a acestora este, teoretic, nesemnificativă. În practică, semnalele transmise generează totuși reacții rapide din partea îmbuteliatorului, pentru că „prima linie” a bătăliei cu ceilalți doi mari concurenți este formată tocmai din acești distribuitori finali de mici dimensiuni. Amenințarea produselor de substituție este gestionată într-o manieră proactivă, chiar din interiorul sistemului Coca-Cola. Acest fapt înseamnă că atât TCCC, cât și îmbuteliatorul inovează, adăugând în portofoliul sistemului creații proprii, unele adaptate pieței locale românești, sau mărci ale terților care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acesta este spiritul pe care Platon dorește să-l insufle miturilor atunci când se consideră îndreptățit să recurgă la ele. Miturile esențiale sunt povestiri adevărate cu caracter fondator. Platon respinge acea artă care produce deliberat „mituri de consum”. Ea constituie o amenințare la adresa stabilității cetății și trebuie eradicată sau măcar păstrată sub control. Imaginea cu caracter public pe care o vehiculează mitul este o problemă de guvernare. Că teama lui Platon era perfect întemeiată vedem chiar în lumea noastră, unde grupuri de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
asupra faptului că este important ca profesorul să-și bazeze autoritatea pe o putere de referință, și să evite să facă apel la puterea sa de coerciție. Aceasta din urmă se exercită atunci când personajul înzestrat cu putere face apel la amenințări și pedepse pentru a determina ținta influenței să desfășoare comportamentul dorit. Desigur, profesorii au la îndemână un întreg arsenal, de la mustrare, până la pedeapsa fizică și exmatriculare. Îndeobște, acest gen de presiune este eficientă numai în aparență, căci ținta (persoana asupra
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevi care asistă la un astfel de exercițiu de putere. Dacă pedeapsa se abate asupra unui elev ce se bucură de multă considerație în ochii celorlalți, apare în plus solidaritatea și suspiciunea față de autoritatea profesorului. Apelul la pedeapsă și la amenințări pare să reprezinte, într-adevăr, una din cele mai neinspirate și mai contraproductive decizii pe care le poate lua un dascăl. De aceea, profesorul trebuie să-și întemeieze evoluțiile în clasă pe puterea de referință (bazată pe identificarea elevului cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
copiii ce se simt inconfortabil din cauza foamei, bolii sau proastei condiții fizice pot să nu fie interesați de învățătură, chiar dacă nu doresc acest lucru; • elevii vor da randament mai mare într-un mediu relaxat și sigur, decât într-unul de amenințare și tensionat. Când în clasă e teroare, singurul lucru intens așteptat rămâne doar sunetul clopoțelului. Frica ucide interesele cognitive! • copiii care se simt iubiți și admirați pentru performanțele lor pot fi mult mai interesați să învețe decât cei respinși și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale clasei mijlocii și burgheziei, începuseră să pună la îndoială individualismul, presupusa lui spontaneitate și utilizarea nelimitată a științei. Fără îndoială că nu erau martori la mecanizarea eficientă a societății, prevăzută inițial în timpul revoluției industriale. Ritmul accelerat al schimbării și amenințările asociate ei s-au transformat în una dintre cele mai însemnate contribuții la dezvoltarea științelor sociale. Propagarea perturbărilor imprevizibile provocate de științele naturale era prea evidentă pentru a putea fi eludată, în ciuda dictonului vechi de un secol al științelor naturale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau mai multe resurse pentru a urmări idei entuziasmante. (Bursele „pentru genii” acordate de MacArthur Foundation exemplifică acest tip de recompensă.) În același mod, feedbackul rezultatului va întări motivația intrinsecă și creativitatea dacă este de tipul informativ-constructiv, nu reprezintă o amenințare și vizează munca, nu persoana. Conceptul de sinergie motivațională ne face să ne așteptăm ca întreaga funcționare creativă să poată fi îmbunătățită dacă motivația intrinsecă este foarte intensă în acele faze ale procesului creativ în care gândirea originală are importanță
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și economică favorizează schimbările? Anumite tipuri de economie (de exemplu, cea bazată pe rente) nu au interes să permită apariția schimbărilor; societățile bazate pe comerț sunt mai deschise în fața acestora. 4. Cât de mari sunt mobilitatea și situațiile conflictuale? Atât amenințările externe, cât și dezbinarea internă par să încurajeze producerea și acceptarea lucrurilor noi; acest lucru s-ar putea să fie valabil și în cazul mobilității sociale. 5. Cât de complex este sistemul social? Atât diferențierea, cât și integrarea din cadrul societății
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
le-a refuzat reverențios în trecut. Societățile de rentieri, în care clasele conducătoare trăiesc din profiturile arendării pământurilor, pensii sau investiții stabile, au fost, din punct de vedere istoric, refractare la schimbări, deoarece orice lucru nou era privit ca o amenințare potențială la starea de fapt care asigura mijloacele de trai ale oligarhiei. Această situație s-ar putea să devină din nou relevantă, întrucât SUA înclină spre o economie în care pensiile și programele de pensionare sunt principala sursă de venit
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mult creativitatea într-o perioadă în care nobilii, negustorii și artizanii se luptau aprig între ei și când nu treceau bine câțiva ani că, în urma preluării puterii de altă grupare, iar porneau în exil o mulțime de oameni. Adesea, și amenințările externe determină societatea să recunoască ideile creative care, în alte condiții, s-ar fi putut să nu atragă prea multă atenție. Dacă în secolul al XV-lea Florența și-a cheltuit o proporție atât de mare a resurselor pentru artă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe de o parte, de organizarea ei internă și, pe de altă parte, de relația ei cu întreaga societate. În general, instituțiile cu ierarhie strictă, în care se pune mare preț pe cunoștințele din trecut, privesc noul ca pe o amenințare. Din acest motiv, bisericile, academiile și anumite sectoare de afaceri bazate pe tradiție promovează, de obicei, în funcții de conducere persoane mai vârstnice, ca modalitate de a se proteja de schimbări prea mari. De asemenea, creativitatea nu este bine văzută
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mijloc care reprezenta un procent semnificativ din populație și un public familiarizat cu controversele generate de teoria evoluționistă a lui Darwin. Țările industrializate se confruntau, de asemenea, cu probleme sociale, precum mizeria marilor orașe, răspândirea tuberculozei sau alcoolismul, a căror amenințare la adresa sănătății populației Începuse să fie considerată un preț mult prea mare pentru progresul material și al civilizației. Concentrându-se asupra acestor aspecte, istoricii Înșiși au contribuit la reafirmarea opiniei că eugenia este, În esență, o reacție la agravarea fără
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ținea cu greu pasul cu mortalitatea extrem de ridicată, mai ales În rândul nou-născuților și copiilor. Moldovan a stabilit ca obiectiv principal al Întregii sale activități Înțelegerea cauzelor și aflarea unor soluții pentru acest fenomen, care reprezenta, În opinia sa, o amenințare pentru viitorul României. În cele șaisprezece luni În care a avut În subordonare administrarea sănătății publice din Transilvania, Moldovan a considerat că a realizat fundamentele unui nou sistem de Îngrijire medicală, care acorda aceeași atenție medicinei preventive și celei curative
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și Biopolitic a devenit cea mai importantă sursă de informare pentru cei interesați de ideile, organizațiile, legislația și programele eugenice din afară și În polemicile din România referitoare la sănătatea publică, la controlul reproducerii, rolul medicilor din mediul rural și amenințările biologice la adresa sănătății națiunii. Ideile eugeniste erau popularizate și prin intermediul altor câteva publicații finanțate de Astra, În special Calendarul anual și revista Transilvania, care publicau și rapoarte despre activitatea eugeniștilor români. Așa cum am menționat anterior, Moldovan deținuse poziția de Secretar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cercetătorilor și a medicilor români nu considerau ereditatea o forță activă, capabilă să producă schimbări sociale de lungă durată 29. Spre deosebire de Germania, Anglia sau Franța, majoritatea politicienilor și a membrilor comunității științifice din România nu păreau să aibă sentimentul unei amenințări iminente la adresa viitorului țării, cauzată de diminuarea capitalului său uman. Existau totuși unele voci care exprimau temeri similare, În special legate de „infiltrarea” evreilor În societatea românească. După Congresul de la Berlin (1878), aceste temeri au fost amplificate din cauza activităților de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca pe o amenințare la adresa intereselor mai largi ale comunității, pentru că feministele puneau accentul pe potențialul femeilor de a reuși În toate domeniile vieții publice, cu condiția să li se ofere o șansă. O consecință directă a acestui fel de a gândi era posibilitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unități funcționale care să Încorporeze diferitele provincii recent alipite la Regatul României. Moldovan era mai degrabă preocupat de prezervarea granițelor actuale ale țării, În special În contextul a ceea ce el și mulți alți români din rândurile profesioniștilor percepeau ca fiind amenințarea mereu prezentă a revizionismului maghiar. Moldovan propunea și o nouă instituție, În completarea birocrației deja existente, Ministerul de Vigoarea Națiunii. Această nouă instituție urma să fie un think tank pentru elaborarea unor programe biopolitice. Acest minister urma să reunească expertiza
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aplicate sau chiar concepute programe de reformă pe principii eugeniste care să aibă șansa de a determina schimbări imediate și profunde. În intervențiile sale publice din acea perioadă, este remarcabilă Însă absența retoricii crizei, a imaginilor negative, care să descrie amenințările la adresa României. În acea perioadă, atât politicienii, cât și intelectualii Își Însușiseră, În general, astfel de argumente, atât În România, cât și În străinătate 73. Într-o manieră diferită, Moldovan Își formula susținerile de pe o poziție mai moderată și mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]