8,259 matches
-
aceea că Principatele Române reprezentau un aspect important al crizei orientale, iar românii nu au pierdut ocazia de a se folosi din plin de această conjuctură. Pe drumul de întoarcere de la Congres, Ali Pașa i-a făcut o vizită împăratului austriac Francisc Iosif care a spus destul de apăsat că era împotriva Unirii deoarece aceasta era un pericol pentru provinciile românești aflate sub dominația sa. La fel de înverșunat era și ProkeschOsten, ambasadorul Austriei la Constantinopol care era convis că românii nu se vor
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
se confrunte cu rezolvarea a două probleme importante privind Principatele Române: numirea domnitorilor (domniile celor doi domni erau pe sfârșite și în locul lor au fost numiți caimacami: Teodor Balș în Moldova și Al. Ghica în Țara Românească) și evacuarea trupelor austriece. Evacuarea trupelor austriece din Principatele Române a dat naștere unor serioase complicații internaționale. Austria dorea să-și păstreze o prezență puternică în Principate până după alegerile pentru Adunările AdHoc pentru a putea influența rezultatul acestora. Rusia a făcut presiuni pentru
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
rezolvarea a două probleme importante privind Principatele Române: numirea domnitorilor (domniile celor doi domni erau pe sfârșite și în locul lor au fost numiți caimacami: Teodor Balș în Moldova și Al. Ghica în Țara Românească) și evacuarea trupelor austriece. Evacuarea trupelor austriece din Principatele Române a dat naștere unor serioase complicații internaționale. Austria dorea să-și păstreze o prezență puternică în Principate până după alegerile pentru Adunările AdHoc pentru a putea influența rezultatul acestora. Rusia a făcut presiuni pentru retragerea trupelor austriece
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
austriece din Principatele Române a dat naștere unor serioase complicații internaționale. Austria dorea să-și păstreze o prezență puternică în Principate până după alegerile pentru Adunările AdHoc pentru a putea influența rezultatul acestora. Rusia a făcut presiuni pentru retragerea trupelor austriece. Austria a replicat, condiționând retragerea trupelor sale de delimitarea satisfăcătoare a noii granițe dintre Rusia și Moldova din sudul Basarabiei. Chestiunea frontierei din Basarabia de sud s-a rezolvat în favoarea Austriei și a Marii Britanii și, în plus față de planurile inițiale
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Austriei și a Marii Britanii și, în plus față de planurile inițiale, în favoarea Moldovei, prin acordarea orașului Bolgrad. Dar Delta Dunării n-a mai fost acordată Moldovei (ca mijloc de a separa Rusia și Turcia), ci Turciei. Dar în ciuda tergiversării retragerii armatei austriece din Principate, acest lucru sa petrecut până la 30 martie 1857. Pentru organizarea alegerilor pentru Adunările Ad-Hoc a fost numit câte un caimacam în fiecare principate: Alexandru Ghica în Țara Românească și T. Balș în Moldova. Numirea lui Teodor Balș a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în vedere atitudinea celorlalte puteri, acesta îl sfătuia pe Ali Pașa să „închidă ochii cu privire la așa-zisele ilegalități (...) și să evite convocarea unei reuniuni a conferinței care le-ar fi defavorabilă”. Supărarea Austriei a fost atât de mare încât consulul austriac a fost singurul dintre reprezentanții europeni care nu au fost la palat să îl salute pe noul domn. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost salutată cu entuziasm de opinia democratică a Europei, fiind apreciată drept o dovadă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de o accentuată instabilitate emoțională. Trece cu rapiditate de la exuberanță la depresie, de la apatie la impulsivitate, irascibilitate ori anxietate. Repetă cura de la Slănic și-i cere fiului, pe atunci student la Viena, să se intereseze de boala sa la medicii austrieci. Se pare, totuși, că restricțiile medicale nu erau luate în considerare de pacientul Creangă, mai ales în ceea ce privește alimentația rațională: „cerea câte o oală de sarmale, câte un pui bine mujdeiat, câte-o tochitură bine afumată și sărată, câte un cofăiel
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
1906-1910 (continuând teoria lui Sturm-Liouville din 1840) până la aplicarea lor în mecanica ondulatorie în anul 1927. Referitor la tema aplicațiilor surprinzătoare, permiteți-mi să vă ofer un exemplu istoric remarcabil, cu un caracter ușor diferit. În anul 1931, tânărul matematician austriac Kurt Gödel și-a demonstrat celebra teoremă a incompletitudinii, una din cele mai mari realizări în evoluția logicii matematice. Dacă a existat vreodată un rezultat matematic pur în cel mai pur sens, atunci acesta a fost. Marele matematician german Hilbert
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
din odaia Vîrlanul, pentru un împrumut de 1140 de galbeni. Pentru a avea o imagine mai clară privind interesul negustorilor implicați în comerțul de vite din teritoriul cercetat, menționăm că la 1851 activau la Belcești alți doi negustori armeni, supuși austrieci, originari din Georgia, precum și un autohton, Ion Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești. Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale, ridicați dintre fruntașii comunității, dar și pe vătafii
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ca Lysander Spooner, Henry David Thoreau, Thomas Jefferson, John Trenchard, Thomas Gordon, Frédéric Bastiat etc., precum și la liberali clasici gen John Locke (mai ales pentru filozofia dreptului natural), Hume și Adam Smith (filozofia morală scoțiană), ori liberali moderni din școala Austriacă (Hayek, Mises). În engleză, aceste distincții nu contează, termenul libertarian are un sens precis. În alte limbi, confuzia terminologică este inevitabilă. De aceea, aș putea fi de acord cu „libertarian” în românește, în pofida pedanteriei mele filologice, pentru a evita alte
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
produce brutalul film pacifist Maudite soit la guerre (Blestemat fie războiul ), realizat în Belgia de Alfred Machin. Totuși, Charles Pathé nu duce gestul de curaj până la capăt, suspendând difuzarea filmului ca să nu ofenseze publicul prin mesajul antirăzboinic. August 1914. Guvernul austriac, îngrijorat de impactul cinematografului asupra opiniei publice, nu mai permite decât difuzarea de filme patriotice, interzicând importul de filme din statele inamice. Paris, 1 martie 1915. Prefectul poliției interzice difuzarea filmelor care conțin scene cu localități devastate de inamic. Pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care, prin acțiuni mai mult sau mai puțin evidente, sabotau organizarea socială, ajutați fiind în activitatea lor subversivă de școală și presă. Situația a devenit incendiară prin scrierile lui Ugo Foscoli și Giacomo Leopardi care vedeau în papalitate și dominația austriacă principalele obstacole în calea unității și gloriei Italiei. Oricum, unitatea italiană la vremea aceea nu putea fi concepută decât ca o federație sub conducerea Papei, așa cum s-a întâmplat cu statele Germaniei care s-au unit sub conducerea regelui Prusiei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
când se realizează maghiarizarea forțată, întrucât mulți români de seamă au fost nevoiți să treacă la calvinism. În 160 situația creată în Ardeal ajunge să stârnească interesul unor călugări iezuiți, care în dorința de a stopa expansiunea calvină, cer împăratului austriac Leopald I să acorde drepturi politice românilor, dacă aceștia acceptă condiția de a trece la catolicism. Mitropolitul Teofil al Ardealului acceptă oferta împărătească cu gândul de a-și scăpa neamul de primejdia maghiarizării și convoacă în 167 un mare sinod
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
electorală a lui 1992 punea încă în lumină clivaje politice între centrul României regiunea care odinioară a făcut parte din Imperiul Roman și provinciile răsăritene și meridionale ale țării 49. La acestea se adăugau, mai vizibile, decalajele datorate prezenței Imperiului austriac sau, dimpotrivă, a celui otoman. Dar aceste date tradiționale ar fi putut foarte bine să fie limitate și chiar depășite, mai ales în lunile imediat următoare marelui șoc al revoluției, când opinia publică era încă extrem de maleabilă în căutarea unei
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
conștiinței de sine românești a avut o naștere laborioasă, pe fructul căreia s-a impregnat stigmatul condițiilor specifice matricei socio-politice și istorice a Transilvaniei secolului al XVIII-lea. O naștere căznită, moșită fiind de arbitrariul unor interese exogene - politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Fermentul care a contribuit major la sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unirea cu Ungaria. Revoluționarii români nu au acceptat libertățile civile și individuale acordate tuturor cetățenilor Ungariei Mari, revendicând în schimb drepturi colective pentru naționalitatea română, fapt ce i-a angrenat într-un război civil împotriva revoluționarilor maghiari declanșat în Imperiul austriac. În pofida înfrângerii mișcărilor pașoptiste din Țările Române, programul politic care le-a propulsat va rămâne gestant în conștiința românească, împlinindu-se în unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859. Intervenția armată ruso-turcă în principate a reprimat guvernul revoluționar de la București
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aureliană, în timp ce câteva pagini mai înainte afirma că "românii" au fost mutați în Misia la ordinul imperial din anul 271 (p. 43). Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
895-1000 d. Chr.) și se sfârșește cu Bătălia de la Mohaci din 1526; c) timpul nou începe odată cu "desfacerea totală a Transilvaniei de Ungaria", timp în care Transilvania a fost condusă de proprii săi principi, până la includerea patriei sub "augusta casă austriacă" (1538-1699). Toate cele trei istorii sunt concepute de pe poziții provinciale, situând fiecare principat în propriul său cadru de referință. Originea. Piesa de rezistență a întregii armături istoriografice a Școlii Ardelene, mai puțin accentuată de către romantici, originea pur latină a românilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ungurilor în interiorul arcului carpatin. Contra tăioasă, venită din partea istoricilor naționaliști români, nu s-a lăsat prea mult așteptată. În 1884, A.D. Xenopol publică Teoria lui Rösler, în care își propune să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac. Starea tensională amorsată în avangarda istoriografică prin revigorarea în forță a tezei imigrațiunii, urmată de reacția tăioasă a românilor care au reafirmat teza permanenței neîntrerupte a românității, s-a strecurat și în ariergarda literaturii școlare. Xenopol, protagonismul contra-ofensivei românești, alocă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prilejul „Anului Eminescu” și cităm, în traducerea editoarei, ce spune Septime Gorceix despre elaborarea ei în anul 1919: „Fiind prizonier de război framncez /de/ pe frontul de la Verdun, după două evadări spre Elveția nu reușii altceva decât să devin prizonier austriac. Atunci mi a venit ideea să caut o salvare spre Răsărit. După ce am străbătut, împreună cu un prieten, Austria și Ungaria, am ajuns, în luna mai 1918, la granița românească dinspre apus. Dar rețeaua posturilor germane de rechiziționare acoperea Muntenia ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
justificate cărți cu titluri ca Viața și opera lui Kant, mi se pare că același lucru este valabil, astăzi, pentru Wittgenstein. Cartea de față urmărește, în principal, două obiective greu de armonizat. Primul este o prezentare a stilului gândirii filozofului austriac, a locului ei în peisajul filozofic de ansamblu. O prezentare ce se dorește a fi accesibilă pentru cititorul cu pregătire filozofică, dispus să o parcurgă cu atenție și să o confrunte tot timpul cu texte scrise de Wittgenstein. Al doilea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
capătă pentru prima dată cu adevărat o țintă și un sens. Încrederea i-a fost întărită de discuțiile pe care le avea aproape zilnic cu Russell. Acesta era tot mai convins că dintre toți oamenii pe care îi cunoștea tânărul austriac este singurul capabil să-i continue cu succes opera logico-filozofică. Există numeroase mărturii în această privință. Când sora lui Ludwig, Hermine, a făcut o vizită la Cambridge, în vara anului 1912, Russell a invitat-o la ceai. Hermine își amintește
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că, de fapt, Wittgenstein era mai mult tutorele lui decât el tutorele lui Wittgenstein. Așa stând lucrurile, Johnson a refuzat să-l îndrume pe Wittgenstein. Russell însuși se simțea copleșit nu numai de pasiunea intelectuală, ci și de radicalitatea tânărului austriac, care declarase într-un spirit strict weiningerian că lui nimic nu i se pare acceptabil în viață în afara producerii unei mari opere sau a delectării cu cele pe care le datorăm celor mai geniale minți ale omenirii. Wittgenstein respingea orice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]